379 matches
-
tragedie pe un motiv epic din John Galsworthy (jucată la Craiova și Cluj, în 1935) - sau rămase în periodice ori prin arhivele teatrelor, completează un repertoriu destul de vast, dar modest ca expresie literară și teatrală. Principala defecțiune pare a fi artificialitatea, datorată ușurinței în selecția și montajul episoadelor (uneori excesive, neverosimile sau nefiresc combinate), limbajului cam căutat, când forțând un stil „literar”, când unul comic (prin inserții de automatisme verbale, de construcții voit hazoase) sau de-a dreptul stângaci. Ar rămâne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
îndeosebi al aceleia interculturale. Educația interculturală poate genera înțelegerea, acceptarea și respectul alterității, poate remodela procesul de globalizare a culturilor prin păstrarea diversității. 2.5. Economia bazată pe cunoaștere Încheiem capitolul globalizare prin referirea la corolarul său: societatea cunoașterii. Astfel, artificialitatea separării dimensiunilor procesului de globalizare (așa cum am procedat în capitolele anterioare) va fi radical corectată de realitatea economiei bazată pe cunoaștere. Sensul larg acceptat al conceptului "economia bazată pe cunoaștere" înglobează toate caracteristicile expuse deja: educație, informație, inovare, informatizare, telecomunicații
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
renunțat la orice tradiție" astfel încât (...) tehnica și-a însușit treptat toate elementele civilizației (...), omul însuși fiind covârșit de tehnică și devenind obiectul acesteia"67. Caracteristicile tehnice care reifică eficiența ca necesitate sau raționalitate sunt, în percepția lui J. Ellul, următoarele: artificialitatea, automatismul alegerii tehnice, autoaugmentarea, monismul, universalismul și autonomia. Raționalitatea tehnicii, de exemplu, împuternicește organizația logică și mecanică să opereze diviziunea muncii, să stabilească standardul producției și să creeze un sistem artificial care elimină sau subordonează lumea naturală. Instrumentaliștii (Hughes Rip
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
suprafeței. Un contur și o textură corespunzătoare, sunt câteva din condițiile impuse în realizarea unor restaurări cu aspect natural. Incapacitatea de a reproduce textura suprafețelor adiacente ale dinților naturali va duce la o reflexie diferită a suprafeței. Aceasta va reflecta artificialitatea în ciuda unui contur bun și a unei culori corespunzătoare. În redarea culorilor construcțiilor protetice estetice concură o serie de factori. Important în obținerea unor refaceri estetice este folosirea luminii și umbrelor. Lumina naturală este multidirecțională: ea relevează structura și aruncă
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
scrise toate în colaborare cu Vasile Leonescu, actor al Teatrului Național din București. Întâiul fruct al colaborării lor este „legenda națională în versuri în cinci acte” Jianu (1900). Autorii versifică voinicește, replicile au fluență, iar atmosfera nu suferă acut de artificialitate. Succesiunea tablourilor arată dorința de evidențiere a spectaculosului: nuntă țărănească, divan de judecată, ceată de haiduci în pădure, revoluția lui Tudor la București. Compunând febril situații care să legitimeze exaltarea sentimentului eroic și declamația ieftină, autorii neglijează personajele, care rămân
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
era incontestabil. Principiile democrației, libertății individului și statului de drept se impuneau de la un capăt la altul al Europei în detrimentul statului-partid și domniei terorii. Capitalismul bazat pe tandemul cerere-ofertă și economia de piață se dovedise un sistem socioeconomic viabil în raport cu artificialitatea economiei socialiste planificate. În lipsa personificării Răului, conflictul ideologic se atenuează, lipsind de obiectul muncii numeroși politruci sau analiști, unii dintre ei căzând într-o akedie existențială postcomunistă. Triumful Binelui în viziunea occidentală marca nu doar sfârșitul Războiului Rece, ci și
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
nu este doar un joc de cuvinte cu trimitere la capodopera lui Shakespeare, Maria Panait, sau mai bine zis Doruleț, reușind să transmită, aidoma îndrăgostiților din comedia shakespeariană, farmecul visătorului vrăjit de obiectul adorației sale. Alexandru Manea, obișnuit cu ipocrizia, artificialitatea și snobismul cercurilor mondene, este surprins și inițial ușor amuzat de elanul naiv al tinerei, dar puritatea sentimentelor ei îl cucerește ireversibil, într-o poveste cu final fericit. În paralel cu acest filon de lirism piesa relevă valențele de autoironie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
nu se încurcau niciodată : lumea Casablanca lui Bogart sau Caraibele lui din A avea sau a nu avea nu era decît un fundal (creat în studio) pe care Hollywood-ul își proiecta fantasmele și magia acelui Hollywood dispărut e inseparabilă de artificialitatea lui totală, de indiferența lui superbă (care bineînțeles că ar fi inadmisibilă în ziua de azi) față de lume. Hollywood-ul responsabil al lui Edward Zwick vrea să-și facă datoria față de lume, dar vrea să păstreze și ceva din vechea magie
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
să arate exact ca imaginea Technicolor a unui film din anii 30-40 : lumina e cremoasă, iar în secvențele nocturne e prea multă ; decorul natural e făcut să semene a decor de studio. Pentru Luhrmann, magia vechilor filme rezidă în artificialitatea lor. Ei bine, se înșală teribil. Magia vechilor filme li se datorează regizorilor și scenariștilor care s-au chinuit să pună în ele puțină viață : viață turnată într-o formă stilizată (produsul practicii de a filma în studio, al condițiilor
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
lor politică este mai mică, alimentând într-un fel fragilitatea mută de sistemul de rotație guvernamentală care crea iluzia unei alternanțe între liberali și conservatori. Apoi, sistemul primei electorale, alimentat de efectele "zestrei guvernamentale", descrisă de către Marcel Ivan, induce o artificialitate a mentalității referitoare la partide. Legitimitatea sa era construită mai ales pe majoritatea aflată la putere în momentul alegerilor, prin tendința indusă de a vota cu puterea și nu prin intermediul ecoului efectiv al mesajului politic ori prin ancorarea socială a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
celui dintâi. În plus, criteriile de judecat sunt absolut distincte, ceea ce e urât în natur putând deveni frumos în art, prin expresivitatea pe care i-o poate da un creator de valoare. De altfel, punctul de vedere estetic neconsiderând decât artificialitatea, subiectul, conținutul urât, care e un aspect al naturii, îi rmâne complet indiferent. Eroarea estetic a naturalismului și a pornografiei în art vine, dup Ralea, tocmai din faptul c în loc s transfigureze realitatea, stimuleaz și chiar exacerbeaz efectele naturale ale
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
etic, științ și religie, este conceput de Ralea ca o plcere a artificiului, ca opusul naturii. Arta pe care nu o mai preocup decât revelarea anumitor sensuri cu ajutorul simbolurilor. Înțeleas deci ca produs artificial, construit de om, și raportat ca artificialitate la disjuncția om-natur, intra în logica demonstrației gsirea unei chei, care s asigure dac nu în sine explicarea fenomenului creației în totalitate și, deci pân la ultimele implicații ori consecințe, atunci mcar s defineasc credibil, elocvent, parametrii sau elementele specificitții
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
implicații ori consecințe, atunci mcar s defineasc credibil, elocvent, parametrii sau elementele specificitții acestui atât de complex fenomen, care este actul artistic (al producerii operelor artistice și al explicrii acestora. Iar Ralea sa oprit asupra ideii de tehnic înțeleas ca artificialitate creat de om, și în felul acesta opus sau opozabil naturii. Or, dac se pornește de la punctul de vedere care traverseaz întreaga lucrare Explicarea Omului, anume c tot ceea ce ne înconjoar, tot ceea ce ne preocup și cu care operm în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
viața social, raportul de forț în etic, risipa în economie, copierea naturii în art, gândirea concret în științ. Autorul va distinge, cu atât mai mult, în acest domeniu, între frumosul natural și frumosul artistic, dând artei un sens de deplin artificialitate, de ficțiune, iar plcerii estetice un caracter sui generis: Pornit la început ca o plcere negativ, rezultat din lipsa de amenințare pe care ceva ce nu e viu, care nu e natural, nu ne-o poate da, plcerea estetic, pe
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
indiferența vital, se caracterizeaz, în al doilea rând, printr-o plcere de triumf relativ sau absolut, adic printr-un sentiment de stabilire a gradului de izbutire 92 Se observ cum și în cazul interpretrii esteticii, Ralea opune naturalului spontan artificialul, artificialitatea fiind opusul a ceea ce este dat ca existent în mediul înconjurtor, deci un produs al omului. RELIGIA CA ELIMINARE A RELATIVULUI DIN EXISTENȚ O form și mai concludent a negrii determinismului vital, o reprezint în opinia autorului, religia. Prin educația
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și om, dintre, dat și construit, dintre dat și artificial, dintre materialism și spiritualism, cu care începe și sfârșește acest important eseu filosofic. De reținut c și în citata lucrare a lui Comarnescu, Kalokagathon, exist un capitol intitulat,Natur și artificialitate, la Ralea Natur și societate, dar fiecare dintre cei doi filosofi abordeaz diferit problemele omului, Ralea dinspre psihologie, sociologie și antropologie filosofic, cellalt dinspre filozofie, ambele contribuții fiind remarcabile.
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
gras cu care era plătită, inimitabila ei vrajă amețitoare constituiau prea multe atuuri pentru ca vreo femeie să cuteze a competiționa cu ea. Rosamund spunea: - Ce femeie frumoasă - ce talie, ce picioare, totul! - Adevărat. Dar toate astea au un dram de artificialitate. E un fel de stratagemă. Și o lipsă de afectivitate. - Chiar după o căsătorie atât de lungă? Eu sperasem ca mariajul meu cu Vela o să funcționeze, pentru că aveam experiența altor căsătorii. Dar, Într‑o măsură mai mare sau mai mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Rasul Gamzatov, Elisaveta Bagreana la „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Familia”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „Argeș”, „Flacăra” ș.a. U. debutează în momentul postbelic cel mai potrivnic lirismului, astfel încât Chemări este o carte din care mai târziu nu se va reține nimic. Platitudinea, artificialitatea, șabloanele realismului socialist sufocă valențele reale: tentația expresiei eliptice și a unei simplități rafinate, iar la nivel tematic, dialogul nostalgic cu obârșia. Sunetul personal al poetului începe să se elibereze de clișee spre finalul deceniului al șaselea și el se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
de tranziție numi‑ tă baroc ceea ce exprimă forma neregulată. Folosit inițial într‑o manieră depreciativă termenul și‑a păstrat multă vreme conotația ne‑ gativă. Din punct de vedere stilistic, secolul al XVII‑lea a fost o perioadă de tranziție. După artificialitatea manierismului artiștii erau în căutarea unor noi căi de exprimare. Frații Annibale și Augustino Carracci din Bologna au încercat să reînno‑ iască pictura printr‑o reîntoarcere la antichitate și la Renașterea matură. În opoziție cu frații Carracci, întâlnim pictura lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ocol, Din munte și până-n baltă, / Să trec mică,viața toată " Toate aceste greutăți ale păstoritului „Poezia noastră populară, când înfățișează viața noastră păstorească, păstrează nota naturală și sinceră, nu ca poezia a acelora care ne dau pastorale cu atâtea artificialități și prezentă pe ciobani numai ca la sărbătoare, trăind cea mai frumoasă vieață.” Ovid Densusianu remarcă influența slavă în colinde și spune că „de la ei am primit multe motive folclorice imprimate de natura ocupațiunilor", continuând colindele, urările de Crăciun și
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Facla”, „Familia”, „22”, „Caiete critice” ș.a. Placheta de debut a autorului, Unde, ce, când... (1990), cultivă o lirică meditativă, cu străluciri mate, în care realul este perceput în versuri intens metaforice, denotând o sensibilitate artistică ce oscilează între ingenuitate și artificialitate. O melancolie surdă străbate întreg volumul, trimițând, în anii sfârșitului de secol XX, la acel mal du siècle din literatura europeană a secolului al XIX-lea: „Metodic, ziua trece/ prin toate clipele ei,/ o sufăr trist, retras/ într-o chilie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
horticultura și filologia comparativa cu botanica. Într-adevăr, din felul în care discută Hașdeu, rezultă că filologia clasică este un fel de hermeneutica, o "artă" ce studiază fenomene reduse ca număr (adică textele scriitorilor clasici) și care implică o anumita artificialitate, în timp ce filologia clasică este cu adevărat o știință, capabilă să formuleze legi, fiindcă se ocupă de fenomene numeroase, surprinse în starea lor naturală. Filologia clasică are ca obiect cultură clasică dispusă în trei "cercuri": (1) Etică clasică; (2) Literatura și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
tranziție numi‑ tă baroc ceea ce exprimă forma neregulată. Folosit inițial într‑o manieră depreciativă ter‑ menul și‑a păstrat multă vreme conotația ne‑ gativă. Din punct de vedere stilistic, secolul al XVII‑lea a fost o perioadă de tranziție. După artificialitatea manierismului artiștii erau în căutarea unor noi căi de exprimare. Frații Annibale și Augustino Carracci 33 din Bologna au încercat să reînno‑ iască pictura printr‑o reîntoarcere la antichitate și la Renașterea matură. În opoziție cu frații Carracci, întâlnim pictura
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
unde se pot înregistra și alte reacții care pot indica dificultatea și natura întrebării. Fiindcă este limpede că atunci când timpul de latență este mare, ceva nu e în regulă cu întrebarea. Aducerea subiecților în laborator are însă inconveniente legate de artificialitatea situației. d. Interviurile cognitive constituie procedura mai de substanță și complexă în estimarea dificultăților, a punctelor sensibile ale întrebărilor și a modului cum le interpretează respondentul. Prin interviurile cognitive, subiectul supus chestionării raportează - mai mult sau mai puțin ghidat de
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
literară. Colaborează Vasile Netea (cu contribuții referitoare la biografia și activitatea lui Ilarie Chendi), Olimpiu Boitoș (Proza lui Pavel Dan), Ștefan Aug. Doinaș (Ultimul vagabond: Panait Istrati), G. C. Nicolescu (Traduceri din literatura română - Caragiale, Sadoveanu), Victor Felea (Poezie și artificialitate), Al. Dima, I. Negoițescu. Mai semnează publicistică literară Ilie Dăianu, Grigore Popa, V. Gionea, I. Verbină (Iosif Pervain), D. Gherghinescu-Vania, George Popa, Victor Papilian, Petre Pascu, N. Albu, I. Domșa, N. Lascu, Ion Apostol Popescu, V. Copilu-Cheatră, Marcel Romanescu, Grigorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287872_a_289201]