924 matches
-
că simt ajutor, prin rugăciunile sfinției sale. Părintele Arhimandrit Ioanichie Bălan - vechi ucenic al Părintelui, spunea: "Părintele Cleopa este considerat, pe drept cuvânt, unul din cei mai iscusiți duhovnici, sfetnici și predicatori ai monahismului românesc contemporan. Viața sa interioară exemplară, de ascet și sihastru consacrat, experiența sa în nevoința monahală, vastele sale cunoștințe scripturistice și patristice de autodidact care te uimesc, memoria sa rar întâlnită, blândețea, dragostea sa de oameni, râvna pentru Dumnezeu și cuvântul său hotărât, înțelept și precis, unit cu
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
presus de toate. Teognost - Duhul nostru este din Dumnezeu, deci numai în Dumnezeu el își poate găsi liniștea si fericirea. Fericitul Augustin - Dumnezeu este ascuns în poruncile Sale, și cei ce-L caută Îl găsesc pe măsura împlinirii poruncilor. Marcu Ascetul Referință Bibliografică: Citate memorabile (56) / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1077, Anul III, 12 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CITATE MEMORABILE (56) de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363292_a_364621]
-
stabilă, fiindcă ei, tinerii, duc steagul vieții mai departe. Bolta lumii s-a mărit și este nevoie de mai multe coloane pe care să se sprijine, pentru a nu se nărui. Părintele român Constantin Galeriu (1918-2003) invoca cuvintele lui Marcu Ascetul: „Trei sunt uriașii care ucid sufletul: uitarea, ignoranța și trândăvirea”. Să gândim asupra lor! Cert este că atunci când duci munca pe care o dorești, o accepți, trăiești în concret și iubire, iar când trândăvești trăiești în abstract și ură, întinzi
CE SE ÎNTÂMPLĂ CU TINERETUL ZILELOR NOASTRE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368420_a_369749]
-
a descoperi împărăția lui Dumnezeu din lăuntrul nostru, din adâncul nostru cel de taină, cum preferă scriitorii spiriruali să numească inima omului. Însă, a depista, a sesiza și a experia prezența harismatică a lui Dumnezeu, sălășluit, cum spune Sfăntul Marcu Ascetul, în adâncul sufletului nostru încă de la botez, înseamnă a experia infinitatea de sensuri și înțelesuri, abisul de bunătăți dumnezeiești din sufletul nostru, pe care păcatul nu le poate decât acoperi. Înseamnă a actualiza toate aceste potențe”. De aceea, celui ce
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
li se va alătura pe calea vieții al treilea Călător spre Emaus, Iisus” - ne convinge autorul cu foarte multe argumente. În sprijinul său și al nostru invocă duhul și cuvântul cel cu putere multă a marilor Sfinți Părinți ai Bisericii, asceți, teologi și scriitori bisericești cum ar fi: Grigorie Palama, Maxim Mărturisitorul, Grigorie de Nazianz, Isaac Sirul, Simeon Noul Teolog, Fericitul Augustin, Nicodim Aghioritul, Siluan Athonitul și mulți alții - pentru ca, potrivit cuvântului Sf. Ap. Pavel: „având împrejurul nostru atâta nor de
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
a descoperi împărăția lui Dumnezeu din lăuntrul nostru, din adâncul nostru cel de taină, cum preferă scriitorii spiriruali să numească inima omului. Însă, a depista, a sesiza și a experia prezența harismatică a lui Dumnezeu, sălășluit, cum spune Sfăntul Marcu Ascetul, în adâncul sufletului nostru încă de la botez, înseamnă a experia infinitatea de sensuri și înțelesuri, abisul de bunătăți dumnezeiești din sufletul nostru, pe care păcatul nu le poate decât acoperi. Înseamnă a actualiza toate aceste potențe,, - afirmă Părintele Ioan Cristinel
PERSOANA TEOLOGICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367371_a_368700]
-
El vine în ajutorul „slăbiciunii noastre” (Romani 8, 26) și ne învrednicește de bucuria roadelor. La început mai puțin, dar perseverând și nedespărțindu-ne de ajutorul acordat, putem ajunge să ne prezentăm cu jertfe curate. De aceea precizează Sfântul Marcu Ascetul că trebuie să oferim ca jertfă lui Hristos orice gând care ne apare în minte, chiar în momentul în care ia naștere . Numai oferindu-ne lui Dumnezeu cu tot ce avem fiecare, cu gândul, cu mintea, cu sufletul, cu trupul
PARINTELE GHEORGHE ISPAS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367334_a_368663]
-
stăpânit de orgoliu, lăcomie, de răutate și ură, contaminând pe cei din jurul său. Iată de ce aceste „mici păcate” nu trebuie trecute cu vederea, ci trebuie luate în seamă dintr-un început și aflată cauza care le provoacă. Efect-cauză, cauză-efect! Marcu Ascetul, admirator al Sfântului Ioan Gură de Aur, ne îndemnă: „Luptă-te cu răul în prima fază, și nu-ți zice: el nu va birui în mine! Pe măsură ce tu te antrenezi, ești deja învins.” Începi să urăști de cele mai multe ori atunci când
URA – SENTIMENTUL VIEŢII NEÎMPLINITE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 576 din 29 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366759_a_368088]
-
se ancoreze cu nădejde de Crucea salvării și a biruinței ortodoxe, oferindu-ne Icoana oglindirii sale ca model de integritate, de curaj, de înaltă și regală ținută culturală, de o dimensiune eminamente spirituală în care se solidarizează eroul și creștinul, ascetul și pedagogul, îndrumătorul și misticul, frumosul și mărturisitorul: „Noi ne-am hrănit din tot ce-am dăruit, Avutul nostru, tot ce-am risipit. Nu pregeta să suferi și să sângeri! Izbânda noastră crește din înfrângeri!” (Din testamentul lăsat de erou
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
tăria credinței în El". Cunoașterea naturală, având un caracter mărginit și limitat, rațional, nedeplin, este inferioară credinței, căci, spre deosebire de aceasta, credința "cere un cuget curat și simplu, care este străin de orice meșteșugire și de căutare prin metode". Sfantul Marcu Ascetul arată că altceva este cunoștința lucrurilor și altceva cunoașterea adevărului. Pe cât se deosebește soarele de lună, pe atât este mai de folos a doua decât cea dintâi. Această primă treaptă a cunoștinței, ce se mișcă exclusiv în lumea finită, ascultă
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Sfântul Isaac Sirul arată că actul credinței ne convinge să credem în Dumnezeu. Ea produce în noi frica; iar aceasta duce la pocăință. Prin această pocaință și prin practicarea virtuților ia naștere în noi cunoștința duhovnicească. La fel, Sfântul Marcu Ascetul, spune că fără aducerea aminte de Dumnezeu, nu există cunoștința adevărată. Fără invocarea neîncetată a lui Dumnezeu prin asceză și rugăciune, orice raționament este cunoștința mincinoasă, ce îngâmfă pe om, este ispita diavolească. Cunoașterea duhovnicească adevărată constă în experiența trăită
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
care-l păzesc și-l poartă spre tărâmuri pline de lumină și fericire. Și este firesc să fie așa, căci sufletele drepților se află împreună cu îngerii chiar de pe pământ. Iată ce scrie Sfântul Efrem Sirul despre moartea dreptului: "Drepții și asceții se bucură în clipa morții, având înaintea ochilor faptele nevoinței lor, privegherile, posturile, rugăciunile, lacrimile; sufletele lor simt o mare bucurie când sunt chemate să iasă din trup și să reintre în repausul lor veșnic.". "Moartea păcătosului este cumplită ." (Ps
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
virtuoase. Cauza generală a încercărilor, a suferinței și durerii duhovnicești o constituie păcatul, ca stare paranaturală, paranormală a vieții duhovnicești. Ele se produc atunci când omul face lucruri potrivnice firii lui 24. De aceea, ele urmăresc restaurarea firii umane. Sfântul Marcu Ascetul afirmă că „necazurile care vin asupra oamenilor sunt roadele păcatelor proprii”25. La rândul lui, Sfântul Maxim susține că omul trebuie „să bea paharul judecății dumnezeiești”26 cu un întreit scop: - stingerea păcatelor trecute, îndreptarea neatenției prezente și ocolirea păcatelor
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
bune sunt mărturie, cele rele sunt mustrare spre îndreptare. Vorbind despre scopul încercărilor trebuie să subliniem faptul că cele mai frumoase sentințe sau exprimări despre rolul duhovnicesc al încercărilor și suferințelor din această viață ni le-au lăsat Sfinții Marcu Ascetul, Maxim Mărturisitorul, Ioan Scărarul și îndeosebi Sfântul Isaac Sirul - care vorbește depre o adevărată teologie a necazurilor sau a încercărilor. Necazurile, în viziunea acestor Părinți duhovnicești au mai multe dimensiuni și urmăresc mai multe scopuri, în planul iconomiei divine, cu privire la
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
întâmplă atunci când omul face lucruri potrivnice stării lui naturale, harice. Această părăsire îmbracă și ea două forme: - una în sens de povățuire, ca o îngăduință, iar alta de lepădare. Cea în sens de îngăduință sau povățuire, aflăm de la Sfântul Marcu Ascetul, nu lipsește sufletul de lumina dumnezeiască, ci harul își ascunde prezența sa, cu scopul ca sufletul lipsit de harurile sale duhovnicești și fiind ispitit de diavoli, să caute cu frică și mai multă ajutorul lui Dumnezeu. Spre deosebire de cea dintâi, părăsirea
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Mesajul Mântuitorului, transmis nouă în mod fidel de către Sfinții Părinți, este unul optimist, încrezător în izbăvirea noastră din aceste încercări și din păcat, spre viața și fericirea veșnică. <>(Ioan 16,33). Vorbind despre boala trupului și cea a sufletului, Nil Ascetul o definește pe cea dintâi a fi „o stare contrară firii, cumpăna elementelor din trup stricându-se din pricina covârșirii unuia, ceea ce aduce o stare potrivnică firii”57, în timp ce boala sufletului este „abaterea lui de la judecata dreaptă”58, datorată „patimilor aducătoare
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Felurite învățături lăsate ucenicilor săi când a părăsit mănăstirea Avei Serid și a întemeiat cu ajutorul lui Dumnezeu mănăstirea sa, după moartea Avei Ioan, proorocul, și după tăcerea desăvârșită a Avei Varsanufie, în Filocalia..., Volumul IX, p. 607. 25 - Sfântul Marcu Ascetul, Despre cei ce cred că se îndreaptă din fapte, în Filocalia..., Volumul I, p. 311. 26 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, în Filocalia..., Volulmul II, p. 311. 27 - Ibidem, p. 93-94. 28 - Ibidem, p. 119. 29 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Filocalia..., Volumul VIII, p. 280-281. 50 - Diadoh al Foticeii, Cuvânt ascetic în 100 de capete, în Filocalia..., Volumul I, p. 461. 51 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste. Suta a doua, în Filocalia..., Volumul II, p. 142. 52 - Sfântul Marcu Ascetul, op. cit., p. 461. 53 - Ibidem, p. 329. 54 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, op. cit., p. 142. 55 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 243. 56 - Ibidem, p. 359. 57 - Nil Ascetul, Cuvânt ascetic, în Filocalia..., Volumul I, p. 247. 58 - Ibidem, p. 247
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Suta a doua, în Filocalia..., Volumul II, p. 142. 52 - Sfântul Marcu Ascetul, op. cit., p. 461. 53 - Ibidem, p. 329. 54 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, op. cit., p. 142. 55 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 243. 56 - Ibidem, p. 359. 57 - Nil Ascetul, Cuvânt ascetic, în Filocalia..., Volumul I, p. 247. 58 - Ibidem, p. 247. 59 - Ibidem, p. 247-248. 60 - Sfinții Varsanufie și Ioan, op. cit., p. 115. 61 - Ibidem, p. 189. 62 - Ibidem, p. 115. 63 - Ibidem, p. 115-116. 64 - Ibidem, p. 117
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
cu adevărat de suferința lor". Asistăm astăzi la o inversiune a experienței mistice. Astfel, odinioară monahul se retrăgea în pustie, fugind de lume pentru a afla Adevărul. Astăzi, omul contemporan plonjează în lume, pentru a nu căuta Adevărul. Dacă odinoară, ascetul doritor de desăvârșire se lupta cu demonii în pustie pentru a-I face loc lui Iisus Hristos în viața lui, astăzi ar fi necesar să ne întoarcem către pustiul din noi înșine și să ne străduim a ne face părtași
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
dându-le măreția și frumusețea lor". Pentru a reda viziunea liturgică asupra lumii este nevoie să ne impropriem limbajul specific doxologiei, mai adecvat pentru a exprima tainele contemplate în creația lui Dumnezeu. Sfântul Efrem Sirul, unul dintre cei mai mari asceți a știut să adopte limbajul poetic, considerându-l cel mai adecvat pentru a transpune frumusețea creației lui Dumnezeu. Chiar dacă a practicat o așceză severă el n-a respins creația, ci dimpotrivă a știut s-o laude într-un limbaj extraordinar
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
preoții care slujesc, trebuie să fie gata să se împărtășească mai întâi ei înșiși, care aduc Ofranda, apoi și întreg poporul, potrivit Sfântului Clement care spune: "Să se împărtășească mai întâi episcopul, apoi preoții, diaconii și ipodiaconii, citeții și cântăreții, asceții și diaconițele, fecioarele și văduvele, apoi copiii și tot poporul în ordine cu respect și evlavie, fără tulburare". Sfântul Iov, de care am amintit adineauri, mai spune că "celor vrednici le este îngăduit să se cuminece și în fiecare zi
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
prorocul Ilie: Spre cine voi privi, dacă nu spre cel blând, smerit și liniștit și care tremură la cuvintele Mele?"(Ios. 66, 2). Observația a patra Unii promovează ideea conform căreia Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca și mulți alți pustnici și asceți s-au împărtășit o singură dată în toată viața lor și această întârziere nu i-a împiedicat să se sfințească. Acestora le răspundem că nici pustnicii nu guvernează Biserica, nici Biserica n-a facut canoanele pentru pustnici, precum zice Apostolul
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
Era interesat de aproape orice subiect începând cu muzica (avea inclinații spre muzică eclectica), știința, filosofie. Viziunea să asupra vieții era influențată atât de Platon cât și de gândirea filosofilor orientali, într-un amestec interesant și personal. Era aproape un ascet, care își transformase atelierul într-un adevărat templu, impresionând pe vizitatori prin atmosfera profund spirituală. Lucrările sale i-au adus o imensă popularitate, acesta fiind cunoscut și foarte apreciat mai ales in Franța, România și în Statele Unite, colecționarii fiind interesați
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
pe un fapt: dacă Duminica Crucii este în mijlocul postului, primele duminici sunt duminici dogmatice, așa cum spune foarte frumos părintele Makarios Simonopetritul, Duminica icoanelor și Duminica Sfântului Grigorie Palama, a luminii necreate, iar ultimele duminici, după Duminica Crucii, sunt duminici ale asceților, Duminica Sfântului Ioan Scărarul și Duminica Sfintei Maria Egipteanca. Sunt, deci, două condiții: să cunoști învățătura ortodoxă, care este concretizată în icoane și în lumina și energia necreată a lui Dumnezeu. Însă nu poți fi ortodox dacă nu îți asumi
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]