941 matches
-
la poarta virtuților. Sfântul Maxim Mărturisitorul - Dumnezeu ne dăruiește harul Său pentru smerenia care vine din multe osteneli. Sfântul Isac Sirul - Omul este ceea ce mănâncă. Ludwig Feuerbach. - Mulți ne întristăm pentru păcate, dar primim cu plăcere cauzele lor. Cuviosul Nil Ascetul - Dacă vrei să ai slavă, disprețuiește-o. Sfântul Ioan Gură de Aur - Grija omului de Dumnezeu simplifică grija omului de om. Părintele Arsenie Boca. - Iubirea desăvârșită izgonește frica. Sfântul Evanghelist Ioan (Ioan 4, 18). - Diavolul este asemenea unui câine în
CITATE MEMORABILE (5) de ION UNTARU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_5_ion_untaru_1380067995.html [Corola-blog/BlogPost/360980_a_362309]
-
Dumnezeu. CAPITOLUL 14 DESPRE FRATELE CARE S-A UMPLUT DE LEPRĂ DIN PRICINA CĂ A VRUT SĂ CURVEASCĂ Avva Polihronie iarăși ne povestea zicând: în chinovia Pentucla era un frate care se îngrijea foarte mult de mântuirea sulfetului sau și era ascet. Era însă bântuit de patimile curviei și nemaiputând suferi chinul din mănăstire și s-a dus la Ierihon ca sa-si potolească pofta. Dar cum a intrat în casa de desfrâu s-a umplut tot de lepră. Vazandu-se deci pe
LIVADA DUHOVNICEASCA (5) de ION UNTARU în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1378955149.html [Corola-blog/BlogPost/365015_a_366344]
-
sale, pentru ca cel ce se va apleca asupra lor să o descopere. Sesizabil și neputincios în fața vremurilor care au fost, când trăia în celulele întunecoase ale timpului creșterii profane: Tăcerea mi-este duhul - / și-ncremenit cum stau și pașnic / ca un ascet de piatră ... (Stalactita), poetul cade însă și se ridică plin de optimism și cu dorința de a rosti: Femeie, / ce mare porți în inimă și cine ești? Mai cântă-mi înc-odată dorul tău, / să te ascult ... . Când totuși, va ieși
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Eleonismul_literaturii_si_taina_si_taina_surprinderii_la_lucian_blaga.html [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
grija unor credincioase cunoscute și s-a retras în singurătate. Inițial a trăit într-o colibă la marginea satului natal, așa cum obișnuiau în acea vreme cei care doreau să aibă o viață ascetică. A avut ca îndrumător spiritual un bătrân ascet din apropiere, devenind ucenicul acestuia. Căutat de mulți ucenici După câțiva ani de ucenicie, la 35 de ani a hotărât să se retragă și mai mult de viața lumească și s-a stabilit la marginea deșertului, în locul numit Pispir, unde
PĂRINTELE SPIRITUAL AL MONAHILOR CREŞTINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1421217862.html [Corola-blog/BlogPost/382060_a_383389]
-
Pispir, unde a rămas timp de 20 de ani, până în 306, când ucenicii lui l-au convins să părăsească acest loc de asceză. Datorită experienței duhovnicești și a vieții sale sfinte, a devenit din acest moment părintele spiritual al multor asceți din deșerturile Egiptului. Se spune că ucenicii îl căutau pentru a fi îndrumați, dar el nu se oprea din rugăciuni și din post și nici nu se lăsa văzut, până când aceștia au stricat ușa și au intrat în casa veche
PĂRINTELE SPIRITUAL AL MONAHILOR CREŞTINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1421217862.html [Corola-blog/BlogPost/382060_a_383389]
-
zi, pâine și sare, și bea doar apă. Patul său era o rogojină, iar noaptea de cele mai multe ori nu dormea, ci se ruga necontenit. Pe mulți dintre cei care veneau la ei i-a vindecat de suferințe și boli trupești. Ascet până la trecerea la Domnul În vremea persecuțiilor pe care împăratul roman Maximian le-a pornit împotriva creștinilor, a mers la Alexandria, pentru a încuraja pe cei prigoniți, el însuși fiind în pericol de a fi martirizat. Odată cu venirea lui Constantin
PĂRINTELE SPIRITUAL AL MONAHILOR CREŞTINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1421217862.html [Corola-blog/BlogPost/382060_a_383389]
-
dar s-a respectat dorința sfântului de a nu fi căutat. Ispitirea Sfântului Antonie Fragmentele din „Viața Sfântului Antonie“ în care sunt prezentate diferitele lupte pe care le ducea sfântul cu diavolul ispititor au rămas ca exemplu de secole pentru asceți, dar și ca sursă de inspirație pentru artiști: „Iar urâtorul de bine și pizmașul diavol nu suferea văzând un tânăr cu o nevoință ca aceasta. Ci, cele ce a cugetat să facă, a început asupra acestuia să le aducă. Mai
PĂRINTELE SPIRITUAL AL MONAHILOR CREŞTINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1421217862.html [Corola-blog/BlogPost/382060_a_383389]
-
presus de toate. Teognost - Duhul nostru este din Dumnezeu, deci numai în Dumnezeu el își poate găsi liniștea si fericirea. Fericitul Augustin - Dumnezeu este ascuns în poruncile Sale, și cei ce-L caută Îl găsesc pe măsura împlinirii poruncilor. Marcu Ascetul Referință Bibliografică: Citate memorabile (56) / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1077, Anul III, 12 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CITATE MEMORABILE (56) de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_126_ion_untaru_1386823303.html [Corola-blog/BlogPost/363292_a_364621]
-
Pot să strig: "Ava-Tată!" oricând, C-am intrat într-un Nou Legământ, Sunt iertat, sunt salvat, mântuit, De aceea sunt azi fericit, Nu mai stau sub obroc, ci doresc, Ca să ard pentru cer, cât trăiesc! Luminând să-mi duc traiul ascet, Să alerg chiar de merg mai încet, Chiar de pierd lupte mici, în război Să nu uit, "Dumnezeu e cu noi!" 02/01/2016, Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Dumnezeu este cu noi! Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DUMNEZEU ESTE CU NOI! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1452011469.html [Corola-blog/BlogPost/368163_a_369492]
-
păcatele lumii trebuie să urâm păcatele, prostia, suficiența și moleșeala sufletelor și minților creștinilor, căci tocmai adormirea conștiinței creștine a dat frâu liber impertinenței ateiste” (ibid., p.79). Continuitatea recreativă, înnoitoare a Ortodoxiei se continuă prin Firul de aur al asceților, al misticilor, al filosofilor Duhului, al eroilor, mărturisitorilor, martirilor și sfinților. Expresia suferinței, jertfei și biruinței Mucenicilor regimurilor totalitar-atee din secolul al XX-lea, țâșnește din cuvintele Mântuitorului nostru Iisus Hristos, auzite la Sfântul Munte Athos de Cuviosul Siluan: „Ține
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1338700017.html [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
se poate doar prin duhul haric al inimii în care predomină nu dorința plăcerii, ci dorul după sens al libertății întru Adevăr. Permanent în inima noastră să se poată reflecta frumusețea lui Dumnezeu, binele celuilalt și armonia Creației divine. Marcu Ascetul înțelege prin inimă sanctuarul lăuntric în care luminează harul Botezului și de unde își ia mintea îndemnurile bune și frumoase”. Fără legătura harului, care este stânca Numelui lui Iisus, inima ceva gândește și alceva vorbește. „Nu este alt nume în istorie
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1338700017.html [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
liturgică și duhovnicească pentru Postul Mare. Miercuri și vineri în această săptămână se pune slujba Postului, cu rânduiala tricântărilor (triodia) și cu metaniile mari, însoțind rugăciunea Sfântului Efrem Sirul. Gustăm deja din atmosfera Păresimilor. Această săptămână se încheie cu Sâmbăta asceților, în care cerem rugăciunile tuturor Sfinților Cuvioși și ale Cuvioaselor Maici care sunt exemple vii de nevoință trupească și spirituală, ca să ne învrednicim și noi a urma vieții lor iubitoare de osteneli. Duminica lăsatului sec de brânză ne amintește de
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422536999.html [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
că de mic copil a avut întotdeauna pe Maica Domnului ca apărătoare, căreia i-a împletit mai apoi cuvinte de laudă care sunt adevărate capodopere teologice, după nenumărate descoperiri ale ei în lumina dumnezeiască. Mai târziu, la Sfântul Munte, ca ascet, rugându-se Maicii Domnului în neîncetatele lui rugăciuni, în repetate rânduri a văzut-o în vedenie și, prin mijlocirea ei, a primit darul teologiei. Și Sfântul Nicodim Aghioritul, cel care a adunat textele Părinților filocalici în colecția „Filocalia“, în limba
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467616032.html [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
Cleopa - Hristos este pe cruce și în agonie până la sfârșitul veacurilor. Blaise Pascal - Dacă iubești pe cineva cu adevărat, îi dorești binele suprem: mântuirea. Părintele Dumitru Stăniloae - Nădejdea în Dumnezeu face inima largă, iar grija trupească o îngustează. Sfântul Marcu Ascetul - Cuvântul lui Dumnezeu creează lumea, cuvântul omului creează cultura. Anca Popescu - Omul devine cuvântul pe care îl rostește, după asemănarea Aceluia care este Cuvântul. Anca Popescu - Rostindu-se, cuvântul lucrează în lume creator, desăvârșindu-i chipul. Anca Popescu - Fără Dumnezeu
CITATE MEMORABILE (37) de ION UNTARU în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_37_ion_untaru_1384917605.html [Corola-blog/BlogPost/346871_a_348200]
-
ea ziditoare a lumii înțelegătoare, imitând pe Dumnezeu, Ziditorul lumii mari ” (Filocalia, vol. 3, Cele trei sute de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, cap.1, p.268; cap.12, p.273). Analizând starea naturală a minții, Sfântul Marcu Ascetul ne definește mișcările ei firești, nefirești și suprafirești: „Trei sunt locurile spirituale la care vine mintea când se schimbă: cel după fire, cel mai presus de fire și cel împotriva firii. Când vine la locul după fire, se descoperă pe
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_omul_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1340103636.html [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
oamenilor” (Sf. Maxim, op. cit. III, cap.99, p.123). Nu numai prin lepădarea de patimi, aflăm mântuirea, ci și prin conlucrarea cu Domnul, fapte petrecute în inimă. „Trebuie să avem întâi harul Duhului Sfânt lucrând în inimă (afirmă Sf. Marcu Ascetul) și apoi să intrăm, pe măsura vredniciei noastre, în împărăția cerurilor” (op. cit., cap.149, p.307). Inima, pe lângă faptul că este un organ fiziologic sau centrul vieții psihologice, mai este și capelă duhovnicească, care în lumina harului se dezvoltă întreaga
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_omul_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1340103636.html [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
Costin Popescu, Editura Trei, 1996, p. 24-72. [43]Virgiliu Gheorghe, Știința și războiul..., p. 174. [44]Dumitru Stăniloae, Ascetica și Mistica Ortodoxă. Volumul I. Ascetica, Alba Iulia, Editura Deisis, 1993, p. 104; Jean-Claude Larchet, Terapeutica..., p. 428. [45]Sfântul Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească, 140-141, în Filocalia, volumul 1, traducere din limba greacă, introducere și note de Pr.Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, București, E.I.B.M.B.O.R., 2008, p. 293. [46]Starețul Dionisie, duhovnicul de la Sfântul Munte Athos, Lumea în vremurile de pe
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Media_din_perspectiva_vietuirii_si_a_trairii_duhovnicesti_intr_o_lume_multimedia.html [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
aduc o turmă de nori pufoși, Ca să ai din ce să faci gogoși. Și de la zvârlugele alea de iele Puțină pulbere dulce de stele... Și, dansând pe tâmpla mea, să dai timpul mai incet, Că deja îl aud pe bătrânul ascet, Care mă amăgește cu o eternitate... Auzi cum se izbesc fluturii de noapte! @ MENUET îmi lacrima un menuet cu capul sprijinit pe piept cicoarea stă și ea la soare vag albăstrită-ntre picioare culori și umbre - asta-i tot: covor
SE PREGATESC COPACII SA INFLOREASCA IARA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Se_pregatesc_copacii_sa_infloreasca_iara.html [Corola-blog/BlogPost/361513_a_362842]
-
de cele exterioare pentru ca mintea să aprofundeze adevărul dumnezeiesc. Prin agitație și risipirea gândurilor este foarte dificilă și adunarea în sine, concentrarea spre cele dumnezeiești și înaintarea spre adevărul tainic al credinței. Sfântul Vasile cel Mare întocmai cu alți mari asceți ai Bisericii face acest exercițiu de retragere pentru a lupta mai intens cu propriile patimi și neputințe astfel încât să se pătrundă tot mai mult de Adevărul sfințitor al Evangheliei. „Când mintea nu are liniște, când e purtată de colo-colo de
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
că simt ajutor, prin rugăciunile sfinției sale. Părintele Arhimandrit Ioanichie Bălan - vechi ucenic al Părintelui, spunea: "Părintele Cleopa este considerat, pe drept cuvânt, unul din cei mai iscusiți duhovnici, sfetnici și predicatori ai monahismului românesc contemporan. Viața sa interioară exemplară, de ascet și sihastru consacrat, experiența sa în nevoința monahală, vastele sale cunoștințe scripturistice și patristice de autodidact care te uimesc, memoria sa rar întâlnită, blândețea, dragostea sa de oameni, râvna pentru Dumnezeu și cuvântul său hotărât, înțelept și precis, unit cu
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie by http://confluente.ro/Despre_conceptia_si_viziunea_stelian_gombos_1386060411.html [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
auzise, Irod Antipa își dădu însă seama că Botezătorul nu avea nici un amestec în răscoalele puse la cale de zeloți, ori în abila propagandă antiromană dusă prin sinagogi de aceștia, pentru că, într-un rând cineva din mulțime îl întrebase pe ascet dacă poporul trebuia să se supună stăpânirii romane. Botezătorul îl mustră aspru pe cel care vorbise fiindcă îl știa pe acela ca fiind un zelot care venea des acolo și profitând de cei adunați de Ioan la râul Iordan, încerca
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1398348675.html [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
aspru pe cel care vorbise fiindcă îl știa pe acela ca fiind un zelot care venea des acolo și profitând de cei adunați de Ioan la râul Iordan, încerca să se erijeze într-un instigator la revoltă împotriva stăpânirii Romei. Ascetul îi dădu răspuns aceluia cum că, stăpânirea romană era o pedeapsă de la Dumnezeu pentru că poporul trădase credința adevărată și trecuse la idolatrie și se dedase fărădelegilor de tot felul iar situația politică existentă în teritoriile foste ale lui Israel era
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1398348675.html [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
spuse și se tulbură atât de tare încât luă hotărârea s-o termine cu vizitele la apa Iordanului simțind că dacă se mai ducea acolo își va fi pierdut mințile. Nu-și putea imagina cum el, Irod Antipa, urmând învățătura ascetului, trebuia să lase tot ce avea urmând să se pocăiască în așa măsură încât să abandoneze ceea ce el considera de drept a fi al lui, adică: mărirea, bogăția, supușii, regatul, poziția socială și în cel din urmă puterea. Iar dacă
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1398348675.html [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
pe tetrarh. ,, În felul tău ai dreptate tetrarhule, despre cine are nevoie de pocăință, căci suntem cu toții sclavi ai răutății și păcatului, pururea fiind biruți de pornirile celui rău”, îi spusese Ioan pe un ton consolator. Irod tăcu realizând că ascetul îi răstălmăcise cuvintele, ideea de fapt. Cei învinși erau în opinia tetrarhului doar cei învinși de vitregiile vieții. Profetul îi sugera că cei învinși erau cei care păcătuiau. ,,Cât despre Irodiada, tetrarhule..., fu replica lui Ioan, obișnuința păcatului în chiar
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1398348675.html [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
decât cea a pocăinței nu cunosc, îi mai spusese Ioan. Dacă vei dori să-ți arăt această cale, o voi face, terarhule!” Făcând pe neștiutorul tetrarhul îl întrebase pe Ioan în ce consta totuși pocăința de care tot îi vorbise. Ascetul îi vorbi despre necesitatea recunoașterii păcatelor și spălarea lor printr-un ritual în apa curgătoare și curățitoare a Iordanului. ,,Recunoașterea păcatelor în fața cui? întrebase Irod prefăcându-se mai departe a nu ști. În fața lui Dumnezeu, prin mijlocirea unui slujitor al
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1398348675.html [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]