1,264 matches
-
cont propriu, ba mai și adaugă, medici psihiatri purtând bonete cu urechi de măgar, feministe postmoderne care reactivează platonismul excitându-se în afara contextului și a categoriilor istorice: Lucrețiu deranjează. Și cu atât mai mult când e vorba de adepții idealului ascetic cărora nu le plac nici trupul, nici dorințele, nici pulsiunile, nici plăcerea și își transformă propria incapacitate de a trăi într-un trup fericit în resentiment generalizat machiat cu pretextele universalului. -3- Ura față de luciditate. Lucrețiu plătește pentru extrema lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
asupra chestiunii morții și a ceea ce se întâmplă cu trupul după moarte: mântuire, osândă, infern, cântărirea sufletelor, viața de apoi etc. în mod evident, Platon îl calchiază pe Pitagora care, la rându-i, reciclează înțelepciunile orientale. De unde, la adepții idealului ascetic, o apărare și o ilustrare a metempsihozei și a metensomatozei: sufletul desprins de materia corporală dispune de o existență autonomă; trupul moare, spiritul dăinuie; unul, material, se descompune, celălalt, imaterial, nu cunoaște entropia, moartea și dispariția. Omul rău se reîncarnează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
consimtă la ceea ce-l face să fie ceea ce este. Libertatea lui se rezumă la a voi ceea ce se întâmplă sau chiar la a îndrăgi orice epifanie, oricare i-ar fi formula. Epicur, șubred, pipernicit, firav de constituție, teoretizează un hedonism ascetic; Lucrețiu, despre care se crede că avea o sănătate mai robustă, legitimează teoretic un alt raport cu dorințele și cu plăcerile. Pus în fața pasiunii amoroase, de exemplu, poetul roman pare mai apropiat de Diogene sau de Aristip, pentru care dorința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Vasile cel Mare(Sf.), Regulele mici, București, Editura Institutului Biblic, 2010, 252 pag., 15 lei; 147. Vasile cel Mare(Sf.), Regulele mari, București, Editura Institutului Biblic, 2009, 156 pag., 12 lei; (3); 148. Vasile cel Mare(Sf.), Cele trei cuvinte ascetice, București, Editura Institutului Biblic, 2009, 172 pag., 12 lei; 149. Viața, paraclisul și acatistul Sf. Ioan Gură de Aur, București, Editura Bizantină, 2007, 176 pag., 12 lei; * Așteptăm comenzile Dumneavoastră și înscrieri la viitoarele apariții. Sănătate, pace și bucurii sa
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
demonstrează experiența marilor Părinți duhovnicești, se desfășoară între adâncurile păcatului și piscurile virtuților. Drumul către virtute trece, obligatoriu și inevitabil, prin podoaba încercărilor duhovnicești, a ispitelor și necazurilor, a „supărărilor fără de voie”1, a „pătimirilor fără de voie”2. „Pentru aceea, ascetica ortodoxă face din răbdarea acestora o adevărată virtute - fiind socotită a șasea în lista tradițională a virtuților, și este pusă în legătură cu smerenia și iubirea, căci scopul lor fundamental este dobândirea smereniei sau a smeritei cugetări - care duce la adevărata iubire
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
încercați, ca să sporească în bogăția lor, cei leneși, ca să se păzească de cele ce-i vatămă...”8. Cu privire la cauza acestor necazuri sau încercări fără de voie, Părinții filocaliei ne dau detalii foarte importante. Sfântul Maxim Mărturisitorul, ca de altfel întreaga literatură ascetică, consideră toate aceste pătimiri fără de voie ca fiind pedeapsă pentru păcat. Cauza lor primă o constituie, desigur, păcatul strămoșesc. Prin aceasta, ne spune același Sfânt Părinte, omul a ajuns într-o cu totul altă direcție, în loc să acorde cinstea cuvenită Creatorului
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
grija față de curăția și neprihănirea conștiinței. Cea de-a doua, necurată, este a celor păcătoși, care așteaptă de la Dumnezeu pedepse pentru grșeli. Aceasta din urmă se stinge și trece prin pocăință 46. Tot în legătură cu încercările sau necazurile fără de voie, scrierile ascetice vorbesc despre mânia lui Dumnezeu. Aceasta este întotdeauna o „mânie mântuitoare”, sub forma îngăduinței ce o acordă Dumnezeu duhurilor rele să războiască sufletul și mintea ostenitorului. Scopul acestei mânii mântuitoare este ca mintea „pătimind cele de necinste, după ce s-a
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
înfrânare mai grea, nu doar de la mâncare și băutură, ci și de la plăceri și de la tot ceea ce procură bunăstarea trupului. Această o a doua formă de asceză suplinește lipsa sau insuficiența celei dintâi, adică trupească, împlinând și copletând slabele eforturi ascetice cele dintâi. Boala, spun Sfinții Varsanufie și Ioan, i se socotește de către Dumnezeu, celui ce o suportă cu răbdare și mulțumire, „în loc de nevoință (asceză) sau chiar mai mult”62. Un astfel de creștin „culege din răbdarea aceasta rodul mântuirii”63
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
de două feluri: - „bolile din negrijă și din neorânduiala vieții” și „bolile trimise spre îndreptare, pentru neascultare”66. Cele dintâi sunt de la fire, cele din urmă sunt de la Dumnezeu. De primele, omul scapă trăind cu grijă și după o rânduială ascetică foarte strictă; de celelalte, prin pocăință 67. Încetarea sau prelungirea bolii ține de „preștiința lui Dumnezeu”68. Sfântul Ioan Scărarul ne încredințează că există două feluri de boli, în ceea ce privește rostul sau finalitatea lor: - boala pentru curățirea de păcate și cea
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
păcatele trecute, pentru greșelile anterioare atunci când el arată pocăință și dorință de îndreptare, iar încercările sau suferințele constituie o astfel de nevoință asumată. Îl mângâie și îl încurajează în purtarea lor cu demnitate și tărie morală, vorbindu-i despre rolul ascetic, expiatoriu sau curățitor al încercărilor și suferințelor prezente. Sau, cum spun Sfinții Varsanufie și Ioan, boala se socotește celui care o suportă cu răbdare "în loc de nevoință sau chiar și mai mult", de aici și îndemnul lor: "Rabdă mulțumind și vei
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
67818;0;Adrian Agachi - Taina-smerită-a-Maslului.html). Câteva concluzii finale și încheierea Ca urmare, viața noastră duhovnicească se desfășoară într-un registru spiritual foarte larg: - din adâncurile păcatului și din „ceața patimilor” spre culmile virtuții și lumina dumnezeiască. În funcție de eforturile noastre ascetice este și starea noastră pe treptele ei atât de numeroase. „De pe dealurile bucuriilor - afirmă Părintele Profesor Dumitru Stăniloae - în văile necazurilor, așa decurge viața omului duhovnicesc; dar ea înscrie un real progres în aceste alternanțe. Bucuriile, pentru răbdare, sunt tot
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
răbdare, nădejde, pocăință și smerenie, toate acestea în rugăciune curată către Tatăl nostru Cel ceresc, de la care ne vine tot ajutorul. Acesta este drumul viețuirii duhovnicești creștine: - împreuna pătimire cu Iisus Hristos, cu nădejdea învierii și răsplatei, pe măsura eforturilor noastre ascetice. Este calea pe care au străbătut-o toți cei iubitori de frumusețe spirituală, urmând pilda Mântuitorului nostru Iisus Hristos: - Sfinții apostoli, mucenicii, mărturisitorii, cuvioșii, monahii și nu în ultimul rând creștinii obișnuiți. La aceasta ne îndeamnă Domnul și Mântuitorul nostru
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
Dr. Dumitru Stăniloae, Volumul X, Editura Istitutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 139. 2 - Ibidem, p. 116. 3 - Ibidem, p. 117. 4 - Ibidem, p. 234. 5 - Preot Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Spiritualitatea ortodoxă. Ascetica și mistica, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1992, p. 141-142. 6 - Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre conștiință, în Filocalia..., Volomul VI, p. 261. 7 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 236. 8 - Ibidem
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
Avei Ioan, proorocul, și după tăcerea desăvârșită a Avei Varsanufie, în Filocalia..., Volumul IX, p. 607. 25 - Sfântul Marcu Ascetul, Despre cei ce cred că se îndreaptă din fapte, în Filocalia..., Volumul I, p. 311. 26 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, în Filocalia..., Volulmul II, p. 311. 27 - Ibidem, p. 93-94. 28 - Ibidem, p. 119. 29 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 101. 30 - Ibidem, p. 101-102. 31 - Ibidem, p. 104. 32 - Ibidem, p. 224. 33 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
Metodă și regulă foarte amănunțită pentru cei ce-și aleg să viețuiască în liniște și singurătate, în Filocalia..., Volumul VIII, p. 24. 49 - Calist Patriarhul, Capete care au lipsit, în Filocalia..., Volumul VIII, p. 280-281. 50 - Diadoh al Foticeii, Cuvânt ascetic în 100 de capete, în Filocalia..., Volumul I, p. 461. 51 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste. Suta a doua, în Filocalia..., Volumul II, p. 142. 52 - Sfântul Marcu Ascetul, op. cit., p. 461. 53 - Ibidem, p. 329. 54 - Sfântul Maxim
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
doua, în Filocalia..., Volumul II, p. 142. 52 - Sfântul Marcu Ascetul, op. cit., p. 461. 53 - Ibidem, p. 329. 54 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, op. cit., p. 142. 55 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 243. 56 - Ibidem, p. 359. 57 - Nil Ascetul, Cuvânt ascetic, în Filocalia..., Volumul I, p. 247. 58 - Ibidem, p. 247. 59 - Ibidem, p. 247-248. 60 - Sfinții Varsanufie și Ioan, op. cit., p. 115. 61 - Ibidem, p. 189. 62 - Ibidem, p. 115. 63 - Ibidem, p. 115-116. 64 - Ibidem, p. 117. 65 - Sfântul
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
lupte încordate în vederea dobândirii asemănării cu Dumnezeu, prin har și lucrare. Ca urmare, viața noastră duhovnicească se desfășoară într-un registru spiritual foarte larg: - din adâncurile păcatului și din „ceața patimilor” spre culmile virtuții și lumina dumnezeiască. În funcție de eforturile noastre ascetice este și starea noastră pe treptele ei atât de numeroase. „De pe dealurile bucuriilor - afirmă Părintele Profesor Dumitru Stăniloae - în văile necazurilor, așa decurge viața omului duhovnicesc; dar ea înscrie un real progres în aceste alternanțe. Bucuriile, pentru răbdare, sunt tot
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
răbdare, nădejde, pocăință și smerenie, toate acestea în rugăciune curată către Tatăl nostru Cel ceresc, de la care ne vine tot ajutorul. Acesta este drumul viețuirii duhovnicești creștine: - împreuna pătimire cu Iisus Hristos, cu nădejdea învierii și răsplatei, pe măsura eforturilor noastre ascetice. Este calea pe care au străbătut-o toți cei iubitori de frumusețe spirituală, urmând pilda Mântuitorului nosttru Iisus Hristos: - Sfinții apostoli, mucenicii, mărturisitorii, cuvioșii, monahii și nu în ultimul rând creștinii obișnuiți. La aceasta ne îndeamnă Domnul și Mântuitorul nostru
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
poetului mistic ca o veșnicie transmisă de sufletul comuniune al Neamului Dacoromân în cerul Sfințiilor și Martirilor săi. În toată creația sa pulsează sublimul „Jertfei Dochiei”, mesianismul evanghelic al Întrupărării, dumnezeiescul Crucii hristice, frumosul Marianic al dăruirii, ataraxia tracă, idealismul ascetic bizantino-constantinopolitan, biruințele Marelui Ștefan, dârzenia neînfricatului Țepeș, martiriul lui Mihai Viteazul, Doina lui Eminescu, Coloana lui Brâncuși,cântarea Mariei Tănase... În harul poeziei sale a sălășluit Rugul aprins al Psaltirei dorului dacic, care i-a conferit suferința dumnezeirii. Ideea destinului
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
Creștine - o abordare istorică, fenomenologică și teologică ... » 03 Iunie 2013, am participat în municipiul Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură și spiritualitate », ediția a VI-a, organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu referatul intitulat: « Despre dimensiunea asceticii și misticii în opera Părintelui Dumitru Stăniloae ... » 18 - 20 Iulie 2013, în cadrul zilelor dedicate Patriarhului Miron Cristea, am participat la Toplița, județul Harghita, la un simpozion, în cadrul căruia am prezentat referatul cu titlul: «Vorbirea desire Biserică, Stat și Libertatea religioasă
ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
-
ci închinarea așa cum spune și Sfântul Evagrie Ponticul în cuvintele: "teolog este cel care se roagă și cel care se roagă este teolog." Elementele fundamentale ale Ortodoxiei sunt: Sfintele Slujbe și Sfintele Taine, Sfânta Liturghie și Dumnezeiasca Euharistie, Eclesialitatea, angajarea ascetică și mistică în corabia Bisericii, pentru că viața creștină presupune un efort, o nevoință și existența reperelor dogmatice. Practicarea lor conduce la libertatea Duhului, la dobândirea sfințirii și sfințeniei precum și la întalnirea, sacramentală, mistică, liturgică și euharistică cu Domnul nostru Iisus
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
rochie și bonetă albastră, drapată într-un material roșu și vișiniu, cu mâna dreaptă arătând spre textul filacteriului și spre vasul cu capul tăiat al Sfântului Ioan Botezătorul. Chipul fecioarei trădează o intensă trăire emoțională, Sfântul Ioan are o figură ascetică, în trupul longilin întrevăzându-se mai mult structura osoasă decât musculatura. Ambele figuri sunt solemne, grave. Și tare s-a mâhnit Sultănica, găsindu-și icoana la muzeul de artă religioasă feudală degradându-se pe zi ce trece și că nimeni
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
duhovnicească. Sfânta Liturghie cu întregul nostru cult reprezintă cel mai valoros tezaur al nostru (nu afirmăm acest lucru din triumfalism) fiindcă ea cuprinde și salvează dinamic trăirea și viața noastră, credința și modul teologic de existență al Sfinților noștri. Tradiția ascetică a Sfinților alcătuiește izvorul civilizației noastre, a cărei chintesență este principiul creștin potrivit căruia „Mai fericit este a da decât a lua” (Fapte 20, 35), care, în acest fel, nu împărtășește lăcomia, avariția egoistă și isteria individualistă. În consecință, nu
DESPRE STEFAN CEL MARE SI SFANT AL MOLDOVEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360936_a_362265]
-
Ca să împlinească acest ideal, Sfântul Vasile cel Mare unește în mod indisolubil învățătura lui pastorală cu adevărurile dogmatice fundamentale, prin puterea cărora se săvârșește în sufletul credinciosului „creșterea” lui Iisus Hristos . Dezvoltarea învățăturii lui pastorale, în special în scrierile sale ascetice, se îndreaptă mai ales spre viețuirea monahală, în timp ce știința pastorală are drept obiectiv îndrumarea credincioșilor ce trăiesc în lume. Cu toate acestea, această pastorală are o importanță aparte și pentru știința pastorală în general, deoarece ea învață sensul moralei celor
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
ierarhului locului, al editorilor de la Alba Iulia, al Părintelui Moise Morgovan de la Mănăstirea Oașa - un om tânăr, care n-a trăit în acele timpuri, dar care toți au demonstrat importanța, rolul, locul și valoarea „Pro Memoriei” istoriei recente, a experienței ascetice și mistice, petrecută în locurile cele mai insuportabile și mai inumane, pentru cunoașterea Ortodoxiei, deci a Bisericii. Volumul de față, cu caracterul său pedagogic și chiar apologetic - misionar, ne reamintește și ne reliefează convingerea că fără comuniune, participare și jertfă
VALERIU GAFENCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367322_a_368651]