399 matches
-
o pustietate și într-un pustiu, din pricina tuturor urîciunilor pe care le-au săvîrșit." 30. Fiul omului! Copiii poporului tău vorbesc de tine pe lîngă ziduri și pe la ușile caselor, și zic unul altuia, fiecare fratelui său: "Veniți dar și ascultați care este cuvîntul ieșit de la Domnul!" 31. Și vin cu grămada la tine, stau înaintea ta ca popor al meu, ascultă cuvintele tale, dar nu le împlinesc, căci cu gura vorbesc dulce de tot, dar cu inima umblă tot după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
pașilor stăpînului său în urma lui?" 33. Pe cînd le vorbea el încă, solul se și coborîse la el, și împăratul a zis: "Iată, răul acesta vine de la Domnul; ce mai am de nădăjduit de la Domnul?" $7 1. Elisei a zis: "Ascultați cuvîntul Domnului! Așa vorbește Domnul: "Mîine, la ceasul acesta, se va vinde la poarta Samariei o măsură de floare de făină cu un siclu și două măsuri de orz cu un siclu." 2. Călărețul pe brațul căruia se rezema împăratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
stăpînul meu să spun aceste vorbe? Oare nu acestor oameni care stau pe zid să-și mănînce balega și să-și bea udul cu voi?" 28. Atunci Rabșache înaintînd, a strigat cu glas tare în limba iudaică, și a zis: "Ascultați cuvîntul marelui împărat, împăratul Asiriei! 29. Așa vorbește împăratul: "Să nu vă înșele Ezechia, căci nu va putea să vă izbăvească din mîna mea. 30. Să nu vă facă Ezechia să vă încredeți în Domnul, zicînd: "Domnul ne va izbăvi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
ca o piatră și vorbea cu doamna la un telefon interior, „aduc imediat coca-cola“, Îi spunea. Cel puțin zece guvernante prinseră să se izmenească, văzîndu-l că așază două felii pe aparatul de prăjit, el așteptă cîteva minute, apoi le spuse: ascultați și chiar În clipa aceea răsună un clopoțel, clinc-clinc și feliile de pîine săriră singure din aparat. Cel puțin cinci se simțiră furnicate de un gînd cu păcat cînd i le oferi Vilmei, de ce nu? la urma urmei era regina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
imediat i-a ochit pe Vlăjgan lîngă orchestră și i-a tras o mamă de bătaie cum nu s-a mai pomenit, că pe urmă o lună Întreagă nici o femeie din Lima nu s-a mai uitat la el. De ascultat, Îl ascultau, ce-i drept, fiindcă era la fel de simpatic, cea mai simpatică și mai stricată pușlama din Lima, dar așteaptă să-ți treacă vînătăile astea de la ochi. „Păi și așa sînt un tip fermecător“, stăruia peștele, dar degeaba. „Eu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
se afle altundeva, să facă altceva, poate, chiar, să doarmă. Gata, știrile s-au isprăvit. Același glas plictisit îi invită pe auditori să asculte muzică populară. “Mai întâi, o melodie de joc din Bihor”, “Vă oferim, acum, o sârbă oltenească”, “Ascultați, în continuare, o horă de concert”... După care urmează alte și alte melodii, pe care nu le mai anunță nimeni. Crainicul fumează, probabil, o țigară, își face o cafea sau, pur și simplu, doarme. ... “Gugulan cu car cu mere Și
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
beau și-am să mănânc, Am un fluier și-am să cânt, Inimă rea n-o să duc, Până m-or băga-n mormânt: Ce-am avut și ce-am pierdut!... ...IV.11. ... “O știți p’aia cu teatru?” “Nu. Care?” “Ascultați. Cică Bulă și nevastă-sa au venit la oraș. Au târguit, au fost și pă la bodegă, da’ au cam rămas fără bani. Aproape că nu mai aveau decât pentru autobuz. Până la ora plecării mai era timp berechet. Dumnealor li
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
-i atrage atenția. Nu există absolut nici un motiv pentru ca ea să dea în damblageală în halul ăsta. Așa că, evident, micul ei număr îl bagă pe el în damblageală, ceva de groază. Sună la abator. După un milion de minute de ascultat „Fapte inedite despre abatoare“, în timp ce e pasat de la un funcționar p-afar-ist la altul, îi fac legătura cu cineva care pare să fie foarte la curent cu situația lui. Nu-i a bună și-l face să creadă că Rupp și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Înaintau într-un semicerc. Păreau să se coordoneze. Gerard își înfoie o dată penele, apoi încă o dată. Chiar flutură din aripi, încercând să pară cât mai mare și mai activ. Însă acelor creaturi se părea că nu le păsa de asta. — Ascultați proștilor, sunteți în pericol, nu vedeți? Sunt pe urmele voastre, sunt pe urmele noastre, ale tuturor! Dar vocile păreau să nu mai aibă efect. Animalele continuau să înainteze, încet. Unul sări în spatele lui Gerard. Papagalul întoarse capul, ca să se uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
o Întreba dacă-și pregătise lecțiile, azi avea test la biologie, nu? Mama chiar credea că ei Îi pasă - că era Încântată de interesul pe care i-l arăta. Dar o Întreba mereu aceleași lucruri, despre școală, despre profesori, despre ascultat, chestii fără nici o importanță. Școala mergea bine, sau cel puțin așa a fost până cu puțin timp În urmă, restul nu - dar despre asta nu se vorbea niciodată. — Ei, da, răspunse fără chef, zgâlțâindu-și capul În ritmul muzicii. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și brațele prea subțiri, cu blugii atât de joși Încât lăsau să se Întrevadă marginea chiloților. O puștoaică nesigură și confuză - o orfană. — Tatăl meu a fost pentru mine asasinul, Începu Valentina. Clasa izbucni În râs. După două ore de ascultat la căști plângerile clienților, capul Îi zumzăia ca și când ar fi fost plin de gândaci. O usturau ochii: pe ecranul computerului pâlpâiau doar cifre verzi. Căută o cale de scăpare - dar pereții nu ofereau nici un fel de relaxare, iar dincolo de postul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
hectare cultivabile au fost lăsate în paragină, pentru că cei care le-au primit ca moștenire nu au știut să le îngrijească și le-au secătuit, până le-au distrus... Iar vinovat pentru toate astea este omul alb. Doar omul alb, ascultați ce vă spun! Indianul, negrul, chiar și galbenul în anumite cazuri, au o concepție total diferită despre ce e pământul și la ce servește el. Când europenii au ajuns în America, pământurile nu aparțineau nimănui; erau un bun comun al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pe câmp, întindeți-vă sub un copac, respirați adânc și începeți să priviți de jur-împrejur... Nu să vedeți. Să priviți! Observați iarba, insectele care zboară, ciudata lume a corolei și a pistilelor unei euforbii... Rezemați-vă apoi de copac și ascultați. Vântul, frunzele care foșnesc, păsările care se cheamă unele pe altele, lătratul îndepărtat al unui câine... E ca o orchestră. Și există ceva magic în starea bună care ne invadează. Selva mea, asta este, dar nu o orchestră, ci o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
nu se opri nici când îl suiră cu grijă în sanie. Avea privirile rătăcite, albe și nu spunea decât atîta: - Ce v-am spus eu, nene Dumitre și nene Mitică, țineți-vă bine, să vă cânt eu un cântec... Ia ascultați... Și în timp ce sania ușoară aluneca sprinten pe zăpada scârțâitoare, vânătorii îl auziră abia șoptind cu o voce pierdută: Drag mi-a fost pe lumea asta Calul, pușca și nevasta, Calul mă călătorește, Pușca de hoți mă păzește, Nevasta mă primenește
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
avut ocazia să asculte într-un moment de mare oboseală Ofranda muzicală a lui Bach - n-a putut să nu aibă senzația că este îngropat în cer. Oboseala te face prizonier ultimelor intenții ale muzicii, iar tristețea te face muzică. Ascultați în clipe asemănătoare tânguirile maghiare, urmăriți numai adierile lor melancolice, fără corectivul frenetic al ceardașului, și veți simți că n-are rost altă moarte decât sub sălcii plângătoare. Cred că există în fiecare om o nevoie de tristețe, pe care
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
că toți sunt motivați de impresia că părerile lor sunt apreciate. De multe ori am pornit afaceri doar punând Întrebări. Atunci nu-mi dădeam seama, dar ascultarea se poate dovedi foarte convingătoare (vezi Capcana nr. 5). Atunci când puneți Întrebări și ascultați Ă chiar ascultați Ă, dați dovadă de respect față de cei din jurul dumneavoastră. Ceea ce creează o situație de pe urma căreia toată lumea are de câștigat. Transformarea eșecului În victorie 1. Ascultați-vă clienții externi În mod periodic. E la fel de necesar precum facturarea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
baracă, un fel de loc de prăznuire. — Să mă chemi ! strigă omul după el. Să bat clopotul ăl’ mare când simți că ăștia pun laba pe tine și nu mai ai scăpare. Așa o să fac, încuviință Maca, dar palma de ascultat era departe. O potecă ducea spre baracă. Acolo unde pașii nu bătătoriseră pământul, creșteau portolaci, petunii și reginanopții. Peste tot era liniște, ceasul clopotarului mergea, firește, fără să ticăie, iar popa, cu potcapul pe ceafă, se îmbăta pe tăcute. Altminteri
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ști, răspunse el surâzând melancolic, ce nerezervă viitorul? Pășim spre necunoscut. Apoi, deplasîndu-se de pe această problemă spinoasă, își manifestă regretul de a fi ministru tocmai la o vârstă când avea ultima șansă de a crea ceva. Am fost, zise Pomponescu, ascultat religios de toți, ceea ce se cheamă un răsfățat al soartei, cel puțin după concepția comună. Ajutat de împrejurări, de relațiile de familie, mi-am făcut o situație la o vârstă când alții își caută un drum. La douăzeci și patru de ani
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Împărăție (In. 10, 9). Prin urmare, și copiii încă de atunci, din veacul apostolic, erau botezați și considerați ca membri ai Bisericii; de aceea Sfântul Apostol Pavel, „scriind efesenilor și colosenilor, vizează și pe copii ca membri ai Bisericii: «Copii, ascultați, pe părinții voștri în Domnul că aceasta este cu dreptate» (Efes. 6, 1) sau „«Copii, ascultați pe părinții voștri întru toate, căci aceasta este bineplăcut Domnului» (Col. 3, 20)”<footnote Ioan Saucă, „Taina Sfântului Botez de-a lungul vremii (I
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
mitocănie, minciună, suspiciune, frică și delațiune. Câtă rea-credință sau prostie îți trebuie ca să vrei să cauți continuitatea între "interbelicul romînesc" și această bolgie istorică? Vreți cu adevărat să simțiți ruptura? Pentru că în materie de stilistică nu e loc de demonstrații, ascultați, de pildă, Zaraza. Apoi șlagărul anilor '50, Macarale argintii râd în soare. E prea puțin, veți spune. Citiți atunci Jurnalul lui Sebastian. Apoi Fenomenul Pitești, Jurnalul fericirii, închisoarea noastră cea de toate zilele. Noua modă politically correct legată de Ceaușescu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Astfel, veți putea să vă înțelegeți mai bine propriile nevoi și dorințe legate de găsirea unui nou loc de muncă. Există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a vă spori gradul de empatie față de ceilalți: Puneți întrebări și ascultați cu adevărat răspunsurile. Răspundeți la răspunsuri cu întrebări suplimentare bine gândite. Reacționați la limbajul corporal, la mimică și la contactul vizual. Încercați să înțelegeți ce gândesc ceilalți și ceea ce îi motivează. Ori de câte ori începeți să vă gândiți la propria persoană, îndreptați
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
plac și nu conform preceptelor scrise sau nescrise ale epocii. Deznodământul povestirii este moralizator, un îndemn al naratorului de a eradica tot ceea ce este rău, vicios, pentru că dorința plăcerii carnale a dus la sfârșitul tragic al Virginiei: „Drept pentru care ascultați-mi sfatul:/ Cât nu-i târziu, stârpiți în voi păcatul.” 845 Numele personajelor devin emblematice, ilustrând dorința de păstrare a candorii și a onoarei 846, Virginia este un model al martirei creștine. Numele agresorului, Apius, are și el o simbolistică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
plac și nu conform preceptelor scrise sau nescrise ale epocii. Deznodământul povestirii este moralizator, un îndemn al naratorului de a eradica tot ceea ce este rău, vicios, pentru că dorința plăcerii carnale a dus la sfârșitul tragic al Virginiei: „Drept pentru care ascultați-mi sfatul:/ Cât nu-i târziu, stârpiți în voi păcatul.” 845 Numele personajelor devin emblematice, ilustrând dorința de păstrare a candorii și a onoarei 846, Virginia este un model al martirei creștine. Numele agresorului, Apius, are și el o simbolistică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
P.O.N.). Parodierea cerințelor impuse de regim era învățată de copii în primul rând în familie, fiind o formă de inițiere în lumea adulților: "din acei ani '80, îmi vine foarte clar în minte unul din tabieturile bunicilor mei, ascultatul Vocii Americii, dimineața la șase jumate și seara la opt [la țară]. Bunica era mare fan [...]. Există și acum acel radio [...]. Țin minte chiar și nume de realizatori: Gabriela Rotaru, Radu Roseti, Elena Belisar. Da [ascultam și eu], dar, dacă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
le frunzărești în pripă, dar pline de cugetare dacă zăbovești la sfat cu ele. Apoi, sfărâmați osul și sugeți-i măduva hrănitoare!"(p. 39). Dar se încheie printr-o parodie la adresa adresării respectuoase către cititori, menită să destindă atmosfera: "Și ascultați, capete de măgari mâncate de sfrinție, nu uitați să ridicați un pahar în sănătatea mea; pe urmă n-o să mai avem nimic de împărțit împreună" (p. 40). O mostră despre modul în care discursul glisează din registrul serios, al trimiterilor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]