1,920 matches
-
această condiție deoarece, la momentul redactării textului, era implicită, se putea subînțelege că o persoană care procedează la sustragerea unui bun, mascată fiind, și-a ascuns fața tocmai pentru a comite furtul, respectiv din chiar purtarea măștii era dedus/prezumat scopul ascunderii identității în timpul săvârșirii faptei. Or, acest raționament nu poate subzista în condițiile actuale, în care purtarea măștii este obligatorie (inclusiv în unele spații deschise, nu doar în spații închise). S-a apreciat că în acest sens este și doctrina
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
mască într-un spațiu unde portul măștii de protecție este obligatoriu. Argumentele în sprijinul acestui punct de vedere constau, în esență, în aceea că reținerea formei calificate este condiționată de scopul urmărit de autor prin purtarea măștii, respectiv acela de ascundere a identității, astfel că este necesar a se dovedi că autorul a urmărit prin portul măștii îngreunarea identificării, iar nu doar respectarea obligației legale. Se arată că, deși textul de lege nu cuprinde o astfel de distincție, nu poate fi
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
funcție de intenția din spatele mascării, deghizării sau travestirii, dispoziția legală fiind formulată în termeni obiectivi. Opiniile exprimate în doctrină au pornit de la realitatea că orice furt săvârșit de o persoană mascată prezumă existența unui astfel de scop al ascunderii identității; cu toate acestea trebuie observat că situația în care toate persoanele ar putea fi obligate să poarte mască în spații publice nu a fost una previzibilă. Este de necontestat că făptuitorul este mult mai greu de identificat atunci când
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal. S-a arătat în prealabil că, deși norma legală nu prevede expressis verbis, trebuie analizată și poziția subiectivă a făptuitorului, în sensul ca acesta să fi urmărit ascunderea identității prin mascare. În argumentarea opiniei, s-a menționat că elementele circumstanțiale pot fi clasificate în elemente circumstanțiale reale și elemente circumstanțiale personale, fiind necesară clarificarea naturii elementului circumstanțial agravant prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
simplificată a textului, care nu făcea referire explicită la vreun element subiectiv, a avut scopul implicit de a se evita dificultățile generate de probarea de către organele judiciare a elementului subiectiv, mascarea ca mod imaginat de infractor pentru a înlesni ascunderea identității sale. Principial, în cazul furtului calificat comis de o persoană mascată, organul judiciar ar trebui să constate și prezența elementului subiectiv caracteristic unui furt comis de o persoană mascată - ascunderea identității prin purtarea măștii. Totuși, această sarcină a organului
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
mascarea ca mod imaginat de infractor pentru a înlesni ascunderea identității sale. Principial, în cazul furtului calificat comis de o persoană mascată, organul judiciar ar trebui să constate și prezența elementului subiectiv caracteristic unui furt comis de o persoană mascată - ascunderea identității prin purtarea măștii. Totuși, această sarcină a organului judiciar a fost „înlăturată“ prin aceea că, de facto, opera o prezumție cum că acest element subiectiv este prezent întotdeauna atunci când o persoană, având fața acoperită, decide să comită un
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
multe infracțiuni au fost săvârșite de aceeași persoană, prin acțiuni sau inacțiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele. Există concurs real de infracțiuni și atunci când una dintre infracțiuni a fost comisă pentru săvârșirea sau ascunderea altei infracțiuni. (2) Există concurs formal de infracțiuni când o acțiune sau o inacțiune săvârșită de o persoană, din cauza împrejurărilor în care a avut loc sau a urmărilor pe care le-a produs, realizează conținutul mai multor infracțiuni. Legea
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
obținute din vânzarea de autoturisme second-hand si evidențiate în acte contabile primare în condițiile declarării acestora la Direcția de Taxa si Impozite Locale, se circumscrie laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea 241/2005, (ascunderii bunului ori a sursei impozabile sau taxabile) sau se întrunesc elementele de tipicitate ale contravenției prevăzute de art. 219 alin. (I) lit. b) din OG 92/2003 combinat cu art. 219 alin. (3) din OG 92/2003, (neîndeplinirea la termen a obligațiilor
COMUNICAT din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207865]
-
identificate în mod inadecvat, înregistrarea de cheltuieli inexistente, introducerea de datorii cu identificarea incorectă a obiectului acestora, precum și utilizarea de documente false de către societățile care fac obiectul legilor și reglementărilor respective, în scopul coruperii funcționarilor publici străini sau ascunderii unei astfel de fapte. ... 2. Fiecare parte prevede sancțiuni civile, administrative sau penale eficace, proporționale și disuasive pentru astfel de omisiuni și falsificări privind registrele contabile, înregistrările contabile, conturile și declarațiile financiare ale acestor societăți. ... Articolul 9 Asistență judiciară reciprocă
CONVENȚIA din 17 decembrie 1997 () [Corola-llms4eu/Law/271913]
-
multe infracțiuni au fost săvârșite de aceeași persoană, prin acțiuni sau inacțiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele. Există concurs real de infracțiuni și atunci când una dintre infracțiuni a fost comisă pentru săvârșirea sau ascunderea altei infracțiuni. Concursul real de infracțiuni cunoaște două modalități, și anume concursul real simplu și concursul real calificat (caracterizat/cu conexitate). Concursul real simplu se caracterizează prin aceea că între faptele concurente nu există altă legătură decât cea dată de identitatea
DECIZIA nr. 54 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271161]
-
în condițiile declarării acestora la direcția de taxe și impozite locale, se circumscrie laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare (ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile) sau întrunește elementele de tipicitate ale contravenției prevăzute de art. 219 alin. (1) lit. b) combinat cu art. 219 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
în condițiile declarării acestora la direcția de taxe și impozite locale, se circumscrie laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare (ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile) sau întrunește elementele de tipicitate ale contravenției prevăzute de art. 219 alin. (1) lit. b) combinat cu art. 219 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
solicitat achitarea în temeiul art. 17 raportat la art. 16 alin. (1) lit. h) teza întâi din Codul de procedură penală, formulând următoarele apărări: (i) Infracțiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 presupune o ascundere a bunului sau a sursei impozabile, în vederea sustragerii de la plata obligațiilor fiscale, elementul material realizându-se printr-o acțiune comisivă, iar nu printr-o omisiune. (ii) Pentru existența infracțiunii, nu este îndeplinită condiția ascunderii bunului sau sursei impozabile
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
nr. 241/2005 presupune o ascundere a bunului sau a sursei impozabile, în vederea sustragerii de la plata obligațiilor fiscale, elementul material realizându-se printr-o acțiune comisivă, iar nu printr-o omisiune. (ii) Pentru existența infracțiunii, nu este îndeplinită condiția ascunderii bunului sau sursei impozabile, întrucât actele de vânzare-cumpărare a autoturismelor au fost încheiate în formă scrisă și au fost înregistrate la primărie, iar, potrivit Ordinului ministrului administrației și internelor și al ministrului finanțelor publice nr. 279/1.736/2012 privind aprobarea modelului-cadru al
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
de Administrare Fiscală și autoritățile administrației publice locale (Ordinul comun nr. 279/ 1.736/2012), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) avea posibilitatea să verifice toate informațiile necesare, prin simpla accesare a bazei de date, astfel că nu a existat clandestinitate sau ascunderea sursei impozabile. (iii) Fapta de depășire a plafonului de TVA nu constituie infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, nefiind o obligație penală, ci una fiscală, organele fiscale având posibilitatea să
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
obligației fiscale principale datorate) până la data plății integrale a debitului principal. ... 13. În considerentele hotărârii pronunțate, Tribunalul Argeș a reținut următoarele: (i) În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii de evaziune fiscală, elementul material s-a realizat prin ascunderea sursei și a veniturilor realizate în urma activității de comercializare a autoturismelor second-hand, urmarea imediată constând în prejudicierea bugetului consolidat al statului prin neplata impozitului pe venit și a TVA-ului, iar, sub aspectul laturii subiective, infracțiunea a fost săvârșită
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
către bugetul local nu sunt identice cu cele pentru bugetul consolidat al statului, în condițiile în care primăria percepe taxe și impozite pe proprietate, iar nu pentru tranzacțiile comerciale. Prin urmare, obligația de înregistrare în scopuri de TVA, precum și ascunderea sursei impozabile se raportează la entitatea sau instituția beneficiară a plăților ce derivă din taxarea activităților comerciale, în cazul de față ANAF. (v) Lipsa transparenței tranzacțiilor reiese și din faptul că inculpatul nu a întocmit actele contabile, nu a condus
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
Argeș a declarat apel inculpatul B., formulând următoarele critici: (i) Potrivit dispozițiilor art. 2 lit. e) și art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, infracțiunea de evaziune fiscală are, în cuprinsul laturii obiective, ca acțiune (verbum regens) ascunderea bunului sau a sursei impozabile, în vederea sustragerii de la plata obligațiilor fiscale. Cu alte cuvinte, infracțiunea respectivă se realizează printr-o acțiune de ascundere, fiind o infracțiune comisivă. (ii) Pentru realizarea conținutului constitutiv al infracțiunii de evaziune fiscală, în
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
nr. 241/2005, infracțiunea de evaziune fiscală are, în cuprinsul laturii obiective, ca acțiune (verbum regens) ascunderea bunului sau a sursei impozabile, în vederea sustragerii de la plata obligațiilor fiscale. Cu alte cuvinte, infracțiunea respectivă se realizează printr-o acțiune de ascundere, fiind o infracțiune comisivă. (ii) Pentru realizarea conținutului constitutiv al infracțiunii de evaziune fiscală, în modalitatea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) existența unei obligații legale
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
contravențională, iar nu răspunderea penală. (vi) Atunci când o persoană fizică nu se înregistrează ca plătitor de TVA, evaziunea fiscală există doar dacă bunul sau sursa impozabilă a fost ascuns, nu și atunci când autoritățile fiscale cunoșteau sursa impozabilă. Prin ascunderea bunului se are în vedere atât ascunderea bunului în sens fizic, cât și juridic, iar, în ceea ce privește nedeclararea veniturilor unei persoane fizice, trebuie făcută distincția dintre veniturile pentru care există atât obligația declarării, cât și aceea a evidențierii
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
când o persoană fizică nu se înregistrează ca plătitor de TVA, evaziunea fiscală există doar dacă bunul sau sursa impozabilă a fost ascuns, nu și atunci când autoritățile fiscale cunoșteau sursa impozabilă. Prin ascunderea bunului se are în vedere atât ascunderea bunului în sens fizic, cât și juridic, iar, în ceea ce privește nedeclararea veniturilor unei persoane fizice, trebuie făcută distincția dintre veniturile pentru care există atât obligația declarării, cât și aceea a evidențierii și veniturile pentru care există doar obligația
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
sau în alte documente legale, dar nu au fost declarate la organul fiscal competent, atunci nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, deoarece nu s-a realizat o ascundere a veniturilor impozabile, în condițiile în care organele fiscale pot lua cunoștință de veniturile realizate prin simpla verificare a actelor contabile ale contribuabilului, potrivit Ordinului comun nr. 279/1.736/2012 și art. 68 alin. (4) din Codul de procedură fiscală din 2015
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
ce inculpatul a înregistrat toate tranzacțiile cu autoturisme second-hand la primărie, iar administrația județeană a finanțelor publice avea posibilitatea să verifice toate informațiile necesare, prin simpla accesare a bazei de date, nu se poate pune problema unei clandestinități sau a ascunderii sursei impozabile. (x) Cu titlu de jurisprudență, se invocă Decizia nr. 3.907/2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală. ... ... ... III. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție 15. Instanța de
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
sau inexistenței unei echivalențe între nerespectarea de către inculpatul persoană fizică a obligației de declarare la organul fiscal competent a veniturilor obținute din comercializarea de autoturisme (în condițiile depunerii contractelor de vânzare-cumpărare la direcția de impozite și taxe locale) și ascunderea sursei impozabile - verbum regens al infracțiunii prevăzute de dispozițiile menționate. ... ... VI. Examenul jurisprudenței în materie A. Jurisprudența la nivelul curților de apel 19. Într-o primă orientare jurisprudențială, identificată la Curtea de Apel București și tribunalele Hunedoara și Sălaj, s-
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
fiscal, evidențiate la nivelul autorităților locale, dar nedeclarate la organele fiscale ale statului (ANAF), nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, întrucât nu este îndeplinită condiția ascunderii bunului sau a sursei impozabile. În acest sens au fost identificate Decizia nr. 3.907 din 28 noiembrie 2012 și Decizia nr. 3.203 din 21 octombrie 2013 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală, precum și Decizia penală nr.
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]