743 matches
-
ca de argint și gelatină, smuls arealului, se zbătea umed și rece în palma lui. -Ce stii tu, măi vietate!?... Vezi, omul a născocit fel și fel de șiretlicuri și capcane să te înhațe, și-a făcut dușmani în toate ascunzișurile naturii, ia spune, tu, care ar trebui să le știi pe toate, e drept să mori așa, deodată, intoxicat cu aer și să fii mâncat de om?...Hai înapoi în balta ta , dar ține minte, să te ferești altădată!... Pregătise
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dincolo_de_ape_proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/358000_a_359329]
-
Acasă > Stihuri > Semne > ROSTURI Autor: Râul Bâz Publicat în: Ediția nr. 1380 din 11 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Cutreiera fără odihnă prin hătișuri, unde fiare feroce își ling rană; curajos răscolește a lor ascunzișuri, fiindcă rostul pădurii e poiana. Nu te lega de lucruri, de timp și de oameni, înșelătorului viclean nu-i fă jocul; nu rândui, încercând cu stâncă să sameni, fiindcă rostul ordinii este focul. Asculta cum în trunchiuri de fagi urca
ROSTURI de RAUL BAZ în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/raul_baz_1413038353.html [Corola-blog/BlogPost/368234_a_369563]
-
în românescul fel de-a fi - o milenară împăcare cu trebuința de-a muri... Așa că eurociobanul - sătul de-atâta poezie - se dovedește om pragmatic când doar prezentul vrea să-l știe. La ce i-ar folosi trecutul cu rătăciri și ascunzișuri?! Azi bani de ai, le ai pe toate și nu-ți dai duhul prin desișuri... BALADA PARLAMENTARULUI M-ați condamnat la Parlament cu votul vostru-n bășcălie și vă simțiți cam ofensați de lozul din democrație. Nu-i cazul, zic
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389176608.html [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
spirituale în planul sensibil mental și chiar în obiectualizarea faptică, pesemne. Cu un aplomb mai rar întâlnit, Miradie Maliqi trosnește în ele concepte cu care suntem obișnuiți ca trăitori sub bolte și pe pământ, îmbrăcați în lumina realului și în ascunzișul visării. „Eu sunt vântul” declamă poeta într-un moment al regăsirii și rezistenței sale într-o lume sufocată de mai multe limite decât desigur ar putea suporta gândirea... „Dacă îți spun că nu mai sunt/ să nu-ți pierzi cumpătul
DANIEL MARIAN DESPRE MIRADIE MALIQI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1444065306.html [Corola-blog/BlogPost/347147_a_348476]
-
de reziduuri. Sfărâmând în jur muțenii Plâns de clopote slăbite Cheamă oastea la vecernii, Of, ce vremuri răvășite... Tineri fără de canoane Se opresc din ritmul vieții Și-nfruntând priviri profane Sting sărutul tinereții. Plopii fără soț suspină Martori la atâta vrajă, Ascunziș de nelumină Fac iubirilor de strajă. Sufletu-mi furat de gânduri Fără veste înflorește... Amintiri se-aprind în ruguri, Oameni, locuri de poveste. Referință Bibliografică: Iașul - file de poveste / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1905, Anul VI
IAŞUL – FILE DE POVESTE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1458366078.html [Corola-blog/BlogPost/368970_a_370299]
-
GHIOCELUL ȘI VÂNTUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1522 din 02 martie 2015 Toate Articolele Autorului Azi am pătruns sub mantia albită, Peste natura toată risipită. Să cat sub patul putred de frunzișuri Cum germinează viața-n ascunzișuri. - Hei ! m-a strigat deodat` un ghiocel. Ajută-mă de vrei, căci măricel Nu-s de ajuns, să ies sus la lumină ! Putere n-am destulă-n rădăcină ! Suflând în pojghiți, drumul i-am croit Și puiul de lumină-a
GHIOCELUL ŞI VÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1425279017.html [Corola-blog/BlogPost/382742_a_384071]
-
am umbrele mele pe dinăuntru, doar n-oi fi singurul și poate m-o ierta și pe mine cineva pentru toate derapajele acestea și pentru faptul că sunt un cetățean pasiv în expresie și exprimare. Undeva la umbra marilor mele ascunzișuri interioare mi-am imputat uneori că nu sunt și eu nițel mai viu pe palierul acesta al activismului social (sună urât, dar „nu am găsit altă rimă”). Dădeam ursuz din cap și mergeam mai departe. Din postura aceasta a observatorului
Nu am fost niciodată genul protestatarului. S-ar putea ca tocmai asta să vrea statul de la mine: absența by https://republica.ro/nu-am-fost-niciodata-genul-protestatarului-s-ar-putea-ca-tocmai-asta-sa-vrea-statul-de-la-mine-absenta [Corola-blog/BlogPost/338442_a_339771]
-
ce poate fi: defensivă, adică fuga din fața pericolului, sau ofensivă, adică punerea în gardă și pregătirea de luptă. Trebuie să spunem că de multe ori frica ascunde tensiuni și conflicte acumulate în timp și care este normal să iasă din ascunziș, moment în care se trezește în noi instinctul de apărare. Frica determină suferința și de cele mai multe ori - moartea. Viața adevărată înseamnă satisfacția și liniștea sufletească pe care o avem în relațiile cu alți oameni, mai important fiind confortul emoțional decât
FRICA, PROBLEMA OMENIRII DE ASTĂZI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1452787333.html [Corola-blog/BlogPost/380592_a_381921]
-
de gheață, iarna fără sfârșit, straturi frigorifere cugetări în jurul jarului grăsime de balenă care picura... peste lume... din oceanul înghețat de alături Vântul măsura tacticos zăpada o înghesuia în turbane Eschimoși și lemn plutitor Sacră scăldătoare și ulei de focă Ascunzișuri cioplite-n zăpadă Cadră din fum și din gheață Treceau canoele, se duceau, Își strămutau trecutul în prezent De-a lungul islazurilor de gheață Eschimoși, sanie și câini Furtuni potente și interdicții Șamani practicanți și suflete în tranzit cadre de
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368438604.html [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
în vorbe puteri din comori și flăcări de ciorne a cazut peste lume o negură sacră cu picuri de lapte de crin și de har.pă dar din ploaia de literi ce se plimbă în șoapte faceți drumuri de negre ascunzișuri de fapte pe poteci de simboluri prin metafori de semne călcați greu printre ramuri de nespuse bless.teme cu magia de vise prin onirice porți vă închideți privirea în maya.șele sorți vă plimbați pe himere prin coclauri de frică
POEM HIERATIC XVIII SÂNZIENELE NOPŢII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1434907371.html [Corola-blog/BlogPost/379681_a_381010]
-
Ediția nr. 794 din 04 martie 2013 Toate Articolele Autorului E primăvară iar și mor De flori, de muguri și lăstari Când tandre și în legea lor Fac nuntă păsările iar; Când tandri și isterici pești Se-mperechează în străfund De ascunzișuri pitorești Din nupțialul tainic prund; Când tandre și cu frică vin Timide ciute la sărut De dragoste sau moarte-n chin Lângă izvorul nebăut; Când tandri și temuți mistreți Noi teritorii verzi deschid În asfințit și dimineți Și-n colți
E PRIMĂVARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/E_primavara_romeo_tarhon_1362464958.html [Corola-blog/BlogPost/345543_a_346872]
-
de dezvăluire... -Cum să le argumentezi necesitatea educării, a formării prin presă, prin mass-media? -Mi-a răspuns așteptărilor Carmen Mușat pe care am auzit-o: nu cred că presa trebuie să ofere doar ce vrea publicul, ar fi comod și un ascunziș pentru noi, o scuză, publicul trebuie și ridicat, nu trebuie să coborâm noi prea jos, la el, pentru că astfel ajungem în prăpastie, ne prăbușim! Trebuie să producem lucrări cu conținut local de calitate dacă vrem să avem o presă bună
ANCHETĂ PRINTRE CITITORI, AUTOR ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414534900.html [Corola-blog/BlogPost/374592_a_375921]
-
în dorul Potirului cel sfânt al mântuirii. În cerdacul Frumuseții simți în gânduri aromate, parfumul zărilor, surâsul sublim al nemuririi. De pe coama anilor mei, luna se ridică veselă și zâmbitoare, ca o boare de aur din grădina lui April, fără ascunzișuri, fără nepăsări, cu tainice chemări... De sub scoarța străbună, picături grele de apă și sânge se revarsă spre aura Cerului în psalmi de mulțumire. E cântecul și ruga Neamului nostru frumos care nu a încetat. Lumina lui învăluie vălul vieții, apropiind
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1401586408.html [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
m-am ghemuit sub mantia-i de frunze, În tulbura-i neliniște și-n freamătu-i gemut, Și m-am topit prin golul din sufletu-i fierbinte, Ce sta strivit și stors de sânu-i gârbovit. În sufletul de toamnă găsit-am ascunziș, Și-am îngropat pe veci durerile-mi amare, Și-apoi prelinsă-n ruginiu eu m-am lăsat, Și pribegită de cărări de frunze de uitare. Referință Bibliografică: ȘI TOAMNA ESTE VIE / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2091
ȘI TOAMNA ESTE VIE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1474453986.html [Corola-blog/BlogPost/384398_a_385727]
-
lui Zaharia Stancu și ale lui Marin Preda despre universul rural stăpînit de 1-2 boieri care asupreau țăranii și le luau și pielea de pe dânșii. Copiii învață să-l urască pe boier pentru zgârcenia și răutatea lui. Scorbura plutei devine ascunzișul copiilor. Scorbura nu era prea sus. Adunase cu Nicu Luții niște iarbă uscată și niște vreascuri de pe lângă plută. Colae se suise până la scorbură pe spatele lui. Avea la el cîteva fire de iască. Scăpărase doar de vreo trei ori amnarul
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eternizand_secunda_prin_cuvinte_cronica_la_cartea_lui_viorel_cezarina_adamescu_1327599262.html [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
Te-am văzut! Sunt mai ager decât tine, sâc!”. Asta se întâmpla însă în alte zile. Acum bunicul, într-o rătăcire de câteva clipe, făcea pereche cu un alt copil, cu băiețandrul acela care s-a împotrivit să îmbătrânească în ascunzișul lăuntric al celui ce-l purta. Cu el stătea de vorbă batrânul acum, în cuvinte nerostite. Mărunțel, uscățiv, cu bărbuța tunsă scurt și cu ochii ațintiți într-un loc nedefinit, bătrânelul, încă nu destul de bătrân, se apropia ușor de portretul
UN BĂTRÂN ŞI DOI COPII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 by http://confluente.ro/Un_batran_si_doi_copii_gheorghe_parlea_1332273840.html [Corola-blog/BlogPost/354664_a_355993]
-
în rânduri multă sete de tine, Ancorasei apusul unei umbre străine. Ți-eram fum și ispită într-o lume nebună, Mi-erai ziuă și noapte și senin și furtună. Înnodam între sensuri coborâri și suișuri Ne găseam adăposturi, ne pierdeam ascunzișuri. Urmăream cavalcade în zăpada tăcerii, Curcubeie desculțe prin livezile verii, Frunze albe și negre în vârtejul de vise, Rotunjimi de secundă în clepsidre deschise Și-mi erai înserare când ți-eram dimineață. Doar în zarea iubirii mi-erai foame de
ÎN ORIZONTUL CENUŞII de AURA POPA în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 by http://confluente.ro/aura_popa_1394808539.html [Corola-blog/BlogPost/353622_a_354951]
-
cu șoapte te-nvelesc, din priviri ne înflorește fericirea, chiar sufletul din mine, aș vrea să-ți dăruiesc. Când mă atingi, sunt cuprins de mii de fluturi, îmi pătrund în vise, prin razele de lună, în inima ta adorm prin ascunzișuri, mă tem să mă trezesc, într-o lume nebună. Mă-mbăt cu parfumul iubirii din tine, sedus de nopțile lacome, m-ascund de zori, prin jarul iubirii și-n adânci suspine, mă pierd, uitând că suntem, cu o moarte datori
FLORILE IUBIRII... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihail_janto_1474039530.html [Corola-blog/BlogPost/373832_a_375161]
-
în magazinele de profil, camere de filmat clientul până-n colon, mai peste tot, și bodyguarzi nemiloși, gata să-ți facă oricând un tușeu rectal, ca să-ți scoată de-acolo un eventual borcan cu maioneză șmanglit (sau, mă rog, dacă ai ascunzișul mai mare, o casoletă de icre, 200 de grame de parizer și-o pâine feliată). În timp ce marii rechini se plimbă cu limuzine de aur, poartă șosete de aur, mănâncă parizer de aur, se șterg cu hârtie igienică de aur, și-
Românul s-a născut suspect by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19915_a_21240]
-
bucur că orașul explodează pentru că sper că se va redesena organic din schije și din ruine. Nu pot decât să sper, pentru că demență citadina mă țintuiește locului într-o fascinație tâmpa. Când am vreme pornesc să-i descopăr tranșeele, hogeacurile, ascunzișurile umbroase și locantele cu sclipici. Încet, încet, Bucureștiul reînvață să trăiască bine, să-și îngăduie fantezii culinare și ceasuri de loisir, muzici colorate, întâmplări cu lume bună, show-uri pestrițe, plimbări de dimineață sau de seară și delicatese culturale. Încet
Bucurenci + Bucureşti = LOVE by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82902_a_84227]
-
de altă parte, a putut înțelege cine sunt acei oameni răi, cu funcții de răspundere în oraș și județ, dar care călcau în picioare demnitatea umană și orice principiu moral. Pe de o parte legal, pe de altă parte cu ascunzișuri împrumutate din metodele sale de lucru ca ofițer activ, nenea Mișu a reușit să rezolve toate problemele. În plus, obținuse și date noi despre anumiți oameni și fapte. Gloanțele iredentiștilor maghiari, care au încercat să-l vâneze în timpul evenimentelor din
ROMANUL VIEȚII ÎN TRILOGIA ”DESTIN” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1468083736.html [Corola-blog/BlogPost/382110_a_383439]
-
tainica sferă a imaginației, idei în devenire în care imaginarul joacă pueril conștiința. Umbra este dublul entității în obscur, te însoțește și se tulbură când deviațiile energetice ale corpului întâlnesc opusul magnetic al altor energii. Divinul tresaltă cu neînțelegerile, tainicele ascunzișuri ale memoriei în perpetua mișcare a dansului angelic al ideilor. Arta este o îndeletnicire dăruită de puterea celestă celui născut să fie artist, amnarul dându-i puterea de a lumina obscurul însă nu a-l dezvălui în fața profanului pentru că nici
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_lucian_muresanu_1396435906.html [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase și sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că șerpii și alte reptile încep să se retragă în ascunzișurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că șerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulți la un loc, se încolăcesc și produc o mărgică numită "piatra nestemată", ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor. Potrivit
Înălțarea Sfintei Cruci. Ce NU trebuie să mănânci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101828_a_103120]
-
monah Daniil. Istoria mai consemnează faptul că episcopul Inochentie al Râmnicului a dăruit un Triod (Râmnic,1733) schitului Dejani. Mănăstirea era atunci o modestă construcție de lemn, cu temelie din piatră. Locuințele călugărilor, mici colibe din lemn, se pierdeau în ascunzișurile pădurii. Doar o cărare de munte străbătea acest loc izolat. Obștea era constituită din 5-6 călugări cu viață aspră de pustnicie. În pomelnicul mănăstirii, alături de cei menționați anterior, mai apar și călugării Augustin și Ivanichie. Ca toate celelalte mănăstiri făgărășene
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
adânci umbrite de vegetația riverană abundentă, de multe ori în vecinătatea unor structuri artificiale, cum ar fi ecluze și poduri. Lostrița nu trăiește în ape stagnante, în lacuri este foarte rară, și este întâlnit numai în apropiere de afluenții tributari. Ascunzișurile lostriței sunt de obicei reprezentate de gropile adânci din părțile laterale ale curentul principal, sub pietre mari, sub steiuri de stâncă, sub rădăcini scufundate, printre bolovanii de la fundul șipotelor, sub maluri râpoase, sub umbrele cascadelor sau în bulboane, cotloane. Posturile
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]