290 matches
-
prea, tot) au fost analizate drept centre sintactice care se generează în domeniul flexionar și se încorporează prin adjuncție la stânga în structura verbului - semantica și distribuția diferită a semiadverbelor arată că acestea sunt generate în proiecții diferite: majoritatea semiadverbelor sunt aspectuale (generate în Asp0), însă un semiadverb ca și este la limita dintre temporal (anterior) și aspectual (perfectiv); în timp ce mai a beneficiat de o analize mai detaliate, pentru alte semiadverbe este nevoie de analize mai amănunțite care să coreleze semantica cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
încorporează prin adjuncție la stânga în structura verbului - semantica și distribuția diferită a semiadverbelor arată că acestea sunt generate în proiecții diferite: majoritatea semiadverbelor sunt aspectuale (generate în Asp0), însă un semiadverb ca și este la limita dintre temporal (anterior) și aspectual (perfectiv); în timp ce mai a beneficiat de o analize mai detaliate, pentru alte semiadverbe este nevoie de analize mai amănunțite care să coreleze semantica cu poziția lor de generare, derivând și restricțiile de combinare specifice • deplasarea verbului în română, nivelul general
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Modelling of Nonlocal Dependencies in Syntax. Berlin: Mouton de Gruyter, 55-81. Anderson, G. S. 2006. Auxiliary Verb Constructions. Oxford: Oxford University Press. Avram, L. 1999. Auxiliaries and the Structure of Language. București: Editura Universității din București. Avram, L. 2003. "An Aspectual Analysis of Gerunds", Revue roumaine de linguistique XLVIII, 1-4, 203-219. Avram, L., Hill, V. 2007. "An Irrealis BE Auxiliary in Romanian", în: R. Aranovich (ed.), Split Auxiliary Systems: a Cross-linguistic Perspective. Amsterdam: John Benjamins, 47-64. Avram, M. [1975] 2007. "Particularități
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Subjunctive and Locality", în: M. L. Rivero, A. Ralli(eds), Comparative Syntax of Balkan Languages. Oxford: Oxford University Press, 44-73. Dominte, C. 2003. Negația în limba română. București: Editura Fundației România de Mâine. Donazzan, M., Mardale, A. 2010. "Additive and Aspectual Adverbs: towards an Analysis of Romanian mai", Revue roumaine de linguistique LV, 3, 247-269. Donohue, M. 2000. "One Phrase Structure", în: K. Allan, J. Henderson (eds),Proceedings of ALS2k, the 2000 Conference of the Australian Linguistic Society. University of Melbourne
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
the Clausal Structure of Romanian", lucrare prezentată la Romance Linguistic Seminar, Universitatea din Oxford, 14 mai. Nicolae, A. 2015d. "Modal Verb Configurations in Romanian", lucrare prezentată la Romanian Linguistics Afternoon, Universitatea din Leiden, 28 mai. Nicolae, A. 2015e. "Constraints on Aspectual Complement Ellipsis. The View from Romanian" (sub tipar). Nicolae, A. 2016. "Word Order and Configurationality", în: SOR 2016 (sub tipar). Nicolae, A. în pregătire. Ordinea constituenților în limba română: o perspectivă diacronică. Grupul nominal. Discontinuități sintactice, ms. Nicolae, A., Niculescu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
strălucind pe cer) și gerunziile care apar în poziția de complement al verbelor de percepție (L-am auzit cântând) (v. Avram 2003: 203-204 asupra distribuției gerunziului), ci doar gerunziile propoziționale. 68 Pentru a ne asigura că citirea nonambiguă este cea aspectuală, este recomandabilă încorporarea semiadverbelor în structura gerunziilor negative, strategie care elimină alte interpretări posibile, cel puțin pentru cam, mai, prea: necamștiind / nemaivenind / nepreavăzându-l; sensul aspectual al lui tot este evident în structurile pozitive (tot greșind, cf. a tot greșit - același
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
gerunziului), ci doar gerunziile propoziționale. 68 Pentru a ne asigura că citirea nonambiguă este cea aspectuală, este recomandabilă încorporarea semiadverbelor în structura gerunziilor negative, strategie care elimină alte interpretări posibile, cel puțin pentru cam, mai, prea: necamștiind / nemaivenind / nepreavăzându-l; sensul aspectual al lui tot este evident în structurile pozitive (tot greșind, cf. a tot greșit - același sens), structurile negative cu tot fiind constrânse (*/? netotgreșind) din cauze independente de formarea gerunziului negativ (v. */? nu a tot greșit). 69 Ouali (2008) și Biberauer
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mănăstiri (DÎ.1597: XV) 10 Nicolae și Niculescu (2015) discută și relevanța poziției cliticelor pronominale în româna veche din perspectivă romanică, chestiune neabordată aici din lipsă de spațiu. 11 Dubla realizare a pronumelui clitic pe lângă centre verbale distincte (verb modal / aspectual + complementul său verbal) are mai degrabă a face cu procesul de formare a predicatelor complexe decât cu nivelul deplasării verbului, deci nu face obiectul discuției noastre în acest capitol: (i) a. și-l începu a-l bate cu toiage de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ca act unic sau repetat, cu focalizare pe începutul evenimentului, pe continuarea sau pe încheierea sa. De fapt, interesul mai general pentru aceste fenomene a fost creat de studierea limbilor slave, care au un sistem gramaticalizat de exprimare a diferențelor aspectuale. S-a repetat multă vreme că limbile romanice nu au în această zonă semantică instrumente gramaticale similare celor slave, ele exprimînd aspectul mai ales prin mijloace lexicale (cuvinte, sensuri, perifraze). La noi, în mod previzibil, s-a scris destul de mult
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
articole de specialitate) să fie absența categoriei aspectului din sistemul gramatical românesc. între timp, în cercetarea altor limbi romanice categoria aspectului a apărut ca o zonă insuficient explorată și prin urmare demnă de interes: multe studii au demonstrat importanța opozițiilor aspectuale, indisociabil legate de cele temporale, în italiană, franceză, spaniolă etc. Schimbarea de perspectivă a fost posibilă o dată cu modificarea tipului de gramatici-model - de la cele centrate pe forme și reguli morfosintactice la cele mai deschise către semantică și pragmatică. în română, ca
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
perspectivă a fost posibilă o dată cu modificarea tipului de gramatici-model - de la cele centrate pe forme și reguli morfosintactice la cele mai deschise către semantică și pragmatică. în română, ca și în celelalte limbi romanice, există în primul rînd o puternică opoziție aspectuală, mascată prin tradiție sub categoria de timp: cea dintre perfect și imperfect - durativ / punctual (trecea / a trecut), repetitiv / unic (sărea / a sărit). Există apoi numeroase perifraze cu verbe ca a începe, a porni, a se pune pe..., a termina, a
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
construcții cu adverb în locul celor cu verb de aspect: "vorbește mai departe", "vorbește înainte" = "continuă să vorbească". Una dintre construcțiile cele mai interesante prin care româna populară și familiară exprimă aceste valori este cea formată dintr-un verb cu sens aspectual - a sta, a da (cu sens durativ, continuativ), a lua, a se apuca (cu sens incoativ, de început al acțiunii) - coordonat cu verbul principal: "stă și așteaptă", "se apucă și cîntă"; a lua și a da apar mai ales la
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
ședzut și au scris niște cărți viclene" (Neculce). Cu a da construcția e și mai specifică. Evident, a da este unul dintre verbele cele mai prezente în expresii și locuțiuni, care ajunge să însemne lucruri foarte diferite în funcție de context. Sensul aspectual este cel din expresia a-i da înainte (cu...) "a continua". în dicționarul academic (Dicționarul limbii române, Tomul I, partea III, fasc. 1, D-De, 1949) sunt înregistrate mai multe exemple, în primul rînd din texte populare, în care verbul
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
distincții de tipul colocvial/cult, arhaizant/modern. Nu e indiferent nici factorul eufonic: unele secvențe sînt evitate, în genere sau în anumite contexte, din cauza formei lor sonore. Dincolo de toate acestea, e probabil să intre în discuție, în cazul adverbelor, nuanțe aspectuale: accentuînd caracterul repetitiv sau durativ al unei acțiuni (în cazul mereu / totdeauna această ipoteză mi se pare demnă de luat în considerație). De obicei dicționarele noastre nu indică asemenea deosebiri, iar proba contextului, verificarea compatibilității, e de multe ori neconvingătoare
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]
-
e mai lung; între adesea și deseori, primul mi se pare mai eufonic, dar această judecată e determinată subiectiv; oricum, selecția ar putea fi determinată uneori de structura ritmică diferită (amfibrah vs. troheu). Mai interesantă ar putea fi ipoteza diferențelor aspectuale: ambele adverbe sînt fundamental repetitive, iterative, dar această valoare mi se pare mai clar marcată (chiar în structura lexicală a cuvîntului, conținînd un plural) la deseori, și mai atenuată la adesea, care tinde mai curînd spre semnificația "în genere": Nativul
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]
-
sunt vechi și populare: mereu, întruna, fără încetare, fără întrerupere, fără oprire, neîncetat; câteva au ieșit din uzul curent, căpătând o notă arhaică și de prețiozitate: necontenit, necurmat. Mai noi, standard, sunt permanent, în permanență și încontinuu. Desigur, în funcție de sensul aspectual al verbului, ideea de „continuitate" poate avea actualizări diferite: descriind starea egală cu sine (deschis permanent) sau actul care se repetă într-un anume interval (clipește întruna). De altminteri, nu toate cvasi-sinonimele de mai sus se pot substitui în orice
„Încontinuu“ și „non-stop“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6436_a_7761]
-
prețioasă, mai căutată. Există, în schimb, o variantă extremă, în care redundanța ideii de începere se exprimă prin repetarea în construcție a verbului specific: începe să înceapă. Pentru lingviști, e un semnal (timid) al gramaticalizării verbului a începe ca operator aspectual; pentru vorbitori, este, cel mai probabil, un joc de limbaj, o folosire umoristică a structurii pleonastice, împinse până la limitele ei lexicale. Formula poate fi folosită cu intenție, pentru a parodia excesul de atenuare, formulările extrem de precaute: „începe să înceapă să
Începe să pornească... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5418_a_6743]
-
asemenea idei care mi-au rămas în amintire. Nu pot trece însă peste un moment amuzant. Profesorul credea că ceea ce voi spune eu în comunicarea mea era prea „tehnic", prea „lingvistic". (Urma să vorbesc despre elipsa predicatului cu funcție narativă aspectuală, în limbile în care nu există aspectul verbal.) Pe cine ar putea interesa? îmi spunea Profesorul. Am înregistrat cu plăcere surpriza lui cînd Roman Jakobson însuși a lăudat comunicarea mea în plen și a dat-o drept exemplu pentru modul
Vianu și Vianu (II) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6047_a_7372]
-
devenit deja o referință teoretică implicită. Inventarul acestor termeni, care fie încearcă să-l circumscrie, fie denumesc sau se includ în sfere adiacente fantasticului, ar fi suficient pentru a demonstra că în toate demersurile parcursul a fost dinspre fragmentar și aspectual spre general și unitar, dinspre cum este fantasticul spre ce este el. Din pluralitatea abordărilor, tendința - evident, irealizabila - de constituire a discursului despre fantastic într-o definiție și o teoretizare pertinente s-a conturat destul de limpede. Paradoxul e că această
În căutarea unitătii by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17967_a_19292]
-
manifestări ale toposului retoric și să ne punem întrebarea dacă nu cumva există aici o influență din Odiseea. Acest exemplu, rar menționat, arată că mai ales poetica, deși dominată ca teorie a povestirii de axa chrono-diegetică, admite o altă axă, "aspectuală, durativă, formată dintr-o serie schimbătoare de staze: descrierile" (R. Barthes, 1970, p. 216). Mult timp acestea își păstrează totuși un statut de eterogenitate textuală care se traduce printr-o tematică a straniului ce poate fi găsită, de exemplu, în
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Agreement (engl.), categoria funcțională acordul subiectului AgrOP = Object Agreement Phrase (engl.), grupul acordului obiectului AgrOP = Subject Agreement Phrase (engl.), grupul acordului subiectului AP = Adjectival Phrase (engl.), grup adjectival arb = interpretare semantică generică, "arbitrară", în accepția lui Cinque (1988) AspE = nodul aspectual responsabil de telicitate, în accepția lui Borer (1994) AspEM = nodul aspectual al măsurării evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspOR = nodul aspectual al originii evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspP = Aspectual Phrase (engl.), grupul aspectului; nodul aspectual rezervat măsurării
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
grupul acordului obiectului AgrOP = Subject Agreement Phrase (engl.), grupul acordului subiectului AP = Adjectival Phrase (engl.), grup adjectival arb = interpretare semantică generică, "arbitrară", în accepția lui Cinque (1988) AspE = nodul aspectual responsabil de telicitate, în accepția lui Borer (1994) AspEM = nodul aspectual al măsurării evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspOR = nodul aspectual al originii evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspP = Aspectual Phrase (engl.), grupul aspectului; nodul aspectual rezervat măsurării evenimentului, în accepția lui Borer (1994) AspQ = nodul cantitativ care induce
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
AP = Adjectival Phrase (engl.), grup adjectival arb = interpretare semantică generică, "arbitrară", în accepția lui Cinque (1988) AspE = nodul aspectual responsabil de telicitate, în accepția lui Borer (1994) AspEM = nodul aspectual al măsurării evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspOR = nodul aspectual al originii evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspP = Aspectual Phrase (engl.), grupul aspectului; nodul aspectual rezervat măsurării evenimentului, în accepția lui Borer (1994) AspQ = nodul cantitativ care induce telicitatea, în accepția lui Borer (2004) Aux. = auxiliar C = categoria funcțională
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
arbitrară", în accepția lui Cinque (1988) AspE = nodul aspectual responsabil de telicitate, în accepția lui Borer (1994) AspEM = nodul aspectual al măsurării evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspOR = nodul aspectual al originii evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspP = Aspectual Phrase (engl.), grupul aspectului; nodul aspectual rezervat măsurării evenimentului, în accepția lui Borer (1994) AspQ = nodul cantitativ care induce telicitatea, în accepția lui Borer (2004) Aux. = auxiliar C = categoria funcțională complementizator [+c] = trăsătură semantică primitivă care denotă cauza unei schimbări
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
AspE = nodul aspectual responsabil de telicitate, în accepția lui Borer (1994) AspEM = nodul aspectual al măsurării evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspOR = nodul aspectual al originii evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspP = Aspectual Phrase (engl.), grupul aspectului; nodul aspectual rezervat măsurării evenimentului, în accepția lui Borer (1994) AspQ = nodul cantitativ care induce telicitatea, în accepția lui Borer (2004) Aux. = auxiliar C = categoria funcțională complementizator [+c] = trăsătură semantică primitivă care denotă cauza unei schimbări (engl. cause change), în accepția lui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]