190 matches
-
se oficia românește și în orice caz ungurii care erau deja catolici nu erau aceia care au aderat la ritul greco-catolic. Dealtfel despre episcopul de Hojdudorog se spunea: ...”trebuie să fie un maghiar tare, energic și cu totul intansingent, pentru că aspirațiunile naționale ale Valahilor ... nu se pot trata cu mănuși de mătase”. Șovinismul ierarhiei bisericești adăugat celui politic au fost cauzele masivei deznaționalizării a românilor. Bulgaria. Prima statistică efectuată în anul 1910 consemnează pe teritoriul Bulgariei 79.429 români, în 1920
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și politică națională“, ceea ce este cu totul firesc <footnote Dicționarul enciclopedic ilustrat ,,Cartea românească“ din 1931 privește naționalismul de pe această poziție, despovărîndu-l de pornirile interetnice speculate în planul politic: ,,Doctrină politică ce tinde să apere în primul rînd drepturile și aspirațiunile naționale“. Dar reducerea la planul politic sărăcește considerabil conceptul. footnote> : ideologia și politica națională nu trebuie să vizeze ridicarea unei națiuni prin uzurparea altora, iar poziția intelectualilor români din Transilvania sfîrșitului de veac 18 probează că faptul este posibil. Nu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
leagă de moldovenii mei din Năpădeni. Acum cred că mi-am dat seama. Eu nu pot spune noi decît gîndindu-mă la ei. Secole de viață obștească, un șir nesfîrșit de generații, care au trăit sub aceleași urgii și cu aceleași aspirațiuni, au creat un suflet colectiv, din care nu mă pot desprinde. Desigur, un om civilizat se ridică pînă la idealul sublim al omenirii înfrățite peste hotare. Dar precum un zmău de hîrtie se urcă în azurul cerului atîta timp cît
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
o mărturisire către fostul coleg de gimnaziu Moise Rotman pare a găsi răspunsul: „Eu nu pot spune noi decît gîndindu-mă la ei. Secole de viață obștească, un șir nesfîrșit de generații, care au trăit sub aceleași urgii și cu aceleași aspirațiuni, au creat un suflet colectiv, din care nu mă pot desprinde. Desigur, un om civilizat se ridică pînă la idealul sublim al omenirii înfrățite peste hotare. Dar precum un zmău de hîrtie se urcă în azurul cerului atîta timp cît
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a vremii, dorindu-și în viitor o patrie strălucind "ca soarele sfânt de pe cer", și dacă s-ar fi putut, "cu istoria Franței și populația Chinei"... Și mai grea misiunea, dacă nu imposibilă, a noului profet, în formularea unei noi aspirațiuni, privindu-și patria după două desfigurări succesive, fascismul și comunismul, și aflată, deodată, în mijlocul unei confuzii generale, până la pierderea totală, aproape, a oricărei identități, și-a brumei de respect pe care o datora bătrânilor ei eroi și înțelepți din veac
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de înaintare și luând-o pe calea cunoașterii catafatice, Delavrancea își precizează din ce în ce mai clar concepția biologizantă a națiunii: "Părinții moșii și strămoșii, ne sunt patria; ei care au vorbit aceiași limbă, cari au avut acelaș dor, aceleași suferințe și aceleași aspirațiuni, e adevărata noastră patrie" (pp. 7-8). Națiunea este o realitate biologică transistorică, o "matcă fără sfârșit" din care ies "generații una din alta și se duc pe rând" (p. 7). Generațiile care se succed și pier una după alta păstrează
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și desăvîrșirea cugetării omenești” (Fl. Ilioasa, 1939: 10); teoria literară, care este „un mijloc de orientare și ordonare în varietatea creațiilor literare” (Fl. Ilioasa, 1939: 10); istoria literaturii este un pretext pentru cunoașterea operelor scriitorilor naționali și prin ei a „aspirațiunilor înalte ale neamului românesc” (Fl. Ilioasa, 1939: 10), iar „compunerile” deprind pe elev „a-și exprima stările proprii sufletești și experiența câștigată prin el însuși, unitar și rîndui ca fond corect, măsurat și ales ca formă” (Fl. Ilioasa, 1939: 10
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
lirism, este pe măsura enormității: "Nu! Eminescu nu este motiv străin, nu este rendez-vous întîmplător, nu-i fabricant de asimilări, ci Eminescu este cometa Halley proorocită cu sute de ani în urmă de socotelile naturii ca rezultantă a calităților și aspirațiunilor unui popor; Eminescu este vioara străbună pe care au cîntat cronicarii veacurilor stinse și lăutarii de mai tîrziu; Eminescu este fluerul prin care ciobanul își doinește jalea, este buciumul ce se înalță majestos și amenințător în zare, plîngînd durerea unui
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
secundar, a putut fi organizat conform Legii învățământului secundar, act juridic adoptat de Parlament în 1928: ,,Legile școlare trebuie să aibă drept scop a forma din populațiunea țării, indiferent de origină și de rasă, cetățeni conștienți având aceleași tendințe, aceleași aspirațiuni, aceleași idealuri - și cum dintre toate ramurile de învățământ, cel chemat mai mult ca celelalte să formeze sufletul și să modeleze mintea tinerelor generații, dezvoltând sentimentul național și dragostea de țară, este învățământul secundar; organizarea acestui învățământ este imperios cerută
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
calomniilor de netoleranță religioasă a românilor, sistematic răspândite în Europa; Considerând că numele de evreu nu este numai acela al unei secte, dar și al unui neam care, deși risipit pe întreaga suprafață a globului are, însă, trecutul, tradițiunile și aspirațiunile sale proprii, la care n-a înțeles niciodată să renunțe, precum o dovedește experiența, chiar în țările unde ei nu sunt decât într-un număr cu totul restrâns, necum la noi, unde pe alocurea ei reprezint două treimi din numărul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dară, totdeodată și garanția cea mai solidă a consolidării tronului Măriei-Tale, s-a grăbit de a vota pactul menit de a ajuta pe deplin acest scop. Constituțiunea ce am onoare a prezenta Măriei-Tale în numele Adunării, dă o legitimă satisfacțiune acestor aspirațiuni ale țării, consacrând pentru România principiele admise în statele moderne cele mai înaintate pe calea civilizațiunii. Plin de speranță că noile instituțiuni vor pune capăt suferințelor unui trecut dureros, românii, uniți într-un simțimânt unanim de concordie și de frăție
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și ad-interim la Externe, D. Sturdza răspunsul măriei sale domnitorului la discursul președintelui adunării D-le președinte, d-lor deputați, Actul ce s-a îndeplinit este cel mai însemnat în viața unui popor. Prin Constituțiunea ce dăm astăzi Statului Român realizăm aspirațiunile legitime ale națiunii, garantând interesele tuturor stărilor precum și toate drepturile ce cetățeanul trebuie să găsească într-o societate civilizată. Acest act, pentru mine în parte, este cel mai solemn al vieții mele, căci el este pactul definitiv care mă leagă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
grele fără a-și pierde existența ei, aceasta datorește nu numai valorii brațului strămoșilor noștri, dară și înțelepciunii și răbdării care au caracterizat în toate timpurile pe acest popor. El a știut să-și apere țara și drepturile, menținându-și aspirațiunile sale în cercul putinței și în limitele însemnate de pozițiunea sa geografică. Zdruncinată prin luptele interioare, națiunea română a alergat la principiul Unirii și a Principelui strein, ca la singurul liman de scăpare, ca la singurul mijloc de consolidare și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pe pământurile unui mare Imperiu, care se vede în drept de a revendica un petec din vechiul său teritoriu. Comitele Șuvaloff este foarte încredințat că România însăși, ca și Europa întreagă, are interes a vedea această cestiune rezolvată în sensul aspirațiunilor legitime ale Rusiei. Principele Gorceakoff dorește a adăuga o observațiune relativă la valoarea schimbului. România n-ar obține, numai după un război la care a luat parte, independința și dărâmarea fortărețelor cari-i amenințau siguranța. În favoarea ei s-a stipulat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
este că ai știut a câștiga locul și titlul unui Suveran independinte și a cuceri inimile prin practicarea virtuții și respectarea legalității și libertății. Regatul român, Măria-Ta, este astfel continuarea Domniei române; nu are nici un alt program, nici alte aspirațiuni, nici alte tendințe. Este o consacrare, o întărire mai mult ce românii dau principiului monarhic pe care Măria-Ta ai știut a l planta atât de adânc pe pământul României. Forța morală și materială a noului Regat o vom căuta
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fruntarii sau întinderi de teritorii. România Regat continuă a fi în aceleași limite, cu aceeași întindere de teritoriu ca și în trecut. Mai adaog încă, d-lor: la noi Regatul nu are tradițiuni, pentru ca să poată a i se presupune oarecari aspirațiuni, pentru ca să se creadă că poate încuragia tendințe îngrijitoare pentru alții, România Regat continuă tradițiunile României Domniat sau Principat; nu are alte aspirațiuni, nici va încuragia tendințe vătămătoare altora. Astfel că România Regat nu este decât tot România de mai nainte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Mai adaog încă, d-lor: la noi Regatul nu are tradițiuni, pentru ca să poată a i se presupune oarecari aspirațiuni, pentru ca să se creadă că poate încuragia tendințe îngrijitoare pentru alții, România Regat continuă tradițiunile României Domniat sau Principat; nu are alte aspirațiuni, nici va încuragia tendințe vătămătoare altora. Astfel că România Regat nu este decât tot România de mai nainte; nu are nici alte aspirațiuni, nici alt program. Aspirațiunile ca și programul regatului român vor fi, ca și mai nainte, de a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
poate încuragia tendințe îngrijitoare pentru alții, România Regat continuă tradițiunile României Domniat sau Principat; nu are alte aspirațiuni, nici va încuragia tendințe vătămătoare altora. Astfel că România Regat nu este decât tot România de mai nainte; nu are nici alte aspirațiuni, nici alt program. Aspirațiunile ca și programul regatului român vor fi, ca și mai nainte, de a se afla în cele mai bune relațiuni cu toate Puterile și de a urma calea cea mare a națiunilor civilizate. (Aplauze.) Pe lângă aceste
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pentru alții, România Regat continuă tradițiunile României Domniat sau Principat; nu are alte aspirațiuni, nici va încuragia tendințe vătămătoare altora. Astfel că România Regat nu este decât tot România de mai nainte; nu are nici alte aspirațiuni, nici alt program. Aspirațiunile ca și programul regatului român vor fi, ca și mai nainte, de a se afla în cele mai bune relațiuni cu toate Puterile și de a urma calea cea mare a națiunilor civilizate. (Aplauze.) Pe lângă aceste explicațiuni ce, ca ministru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
clase 40. Pentru fete, programa prevedea cunoștințe de ordin profesional sau gospodăresc. Menirea guvernării liberale din anii 1922-1926 și 1933-1937 era în opinia Ministrului Educației, C. Angelescu, "unificarea sufletească a viitoarelor generații, formând cetățeni conștienți, cu aceleași tendințe, cu aceleași aspirațiuni, cu aceleași idealuri", crearea unui învățământ modern, care să corespundă nevoilor epocii dar și contribuie la patrimoniul "culturii și științei universale"41. Politica sa în domeniul legislației educaționale trebuia să ia chipul unei ofensive culturale menită să realizeze programul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Consiliul Național, singurul reprezentant legitim al voinței naționale a poporului român din Bucovina, a hotărât în ședința din 25 noiembrie a.c. constituirea sa în Congres, care să se întrunească astăzi în 28 noiembrie, spre a aduce la îndeplinire dorul și aspirațiunile pe care poporul nostru le nutrește și le păzește cu sfințenie vreme de un secol și jumătate ! Întruniți astăzi în acest măreț lăcaș, care este și trebuie să rămână simbolul unirii în credință, credință în Dumnezeu și în neamul nostru
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pentru care se impunea să intrăm în acțiune alături de Aliați, vorbind limpede, concis, convingător, fără emfază, fără patetism. Într-o vâltoare ca aceea a actualului război, în care harta lumii se preface, o țară ca a noastră, o țară cu aspirațiuni naționale, nu poate să rămână neutră până la capăt, fără să-și compromită definitiv întreg viitorul. Prin urmare, a continuat Brătianu, se impune să ieșim din neutralitate, dar, pe de altă parte, având drept ideal unitatea națională, suntem datori să urmărim
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
era să le întoarcă pe dos. Când se sfârși serbarea la Alba Iulia, micul oraș trezit pentru câteva ceasuri dintr-un lung somn de 300 de ani înflăcărase un întreg neam cu amintirea lui Mihai. El rămăsese gloria și simbolul aspirațiunilor marelui voievod, în el dăinuia chipul eroic și martir al lui Horia, era drept ca în el să se facă în acea zi legătura între un trecut scump și viitorul strălucit al neamului românesc întregit, precum și, mai târziu, încoronarea celor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Catargi, Petru Mavroghene, Costache Hurmuzache, Manolache Costache-Epureanu etc., oameni vrednici, de mâna întăi, cari au ajuns mai curând sau mai târziu la cele mai înalte trepte ale țărei și dintre care o mare parte plătisă deja cu exilul generoasele lor aspirațiuni. În județul Suceava ne întruneam regulat noi tinerii cel puțin o dată pe săptămână la Slatina sub prezidenția lui Calinic Miclescu, unde combinam toate planurile de luptă, dresam procesele-verbale de rezultatele obținute, întrețineam corespondența cu celelalte comitete și unde din vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
el a fost cel dintăi care a înduioșat inimile noastre prin versul lui dulce și limpede curgător ca izvorul de la munte; el simboliza într-un cuvânt întreg neamul nostru cu suferințele, cu lacrimile lui din trecut, cu dorul și cu aspirațiunile lui spre viitor. El, de-ar fi vroit, se alegea domn. Și ce bine a făcut că a rămas poet! Domnia peste oameni era să-i răpească domnia peste lumea visurilor omenești. El retrăgându-se, toate voturile lui au rămas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]