866 matches
-
orice observator al scenei Americii este familiarizat: ea poate fi (re)duplicată în sute de alte mesaje din istoria recenta a Americii"259. Astfel, remarcă, încă o dată, criticul, asumpțiile lui Nixon cu privire la valori sunt, în aceeași măsură revelatoare, corecte, precum asumpțiile sale cu privire la adevărurile universal acceptate, în baza cărora se pot face - iar Nixon a parcurs acest pas al acțiunii - predicții convingătoare: într-adevăr, dacă trădarea și abandonul (prietenilor, aliaților) reprezintă valori negative familiare americanilor, loialitatea constituie "virtutea unei mari națiuni
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
conduita politică a republicanilor și, prin urmare, e o valoare pe care "numai cei mai radicali, chiar dintre cei aflați în afara grupului țintă (al lui Nixon - adăugirea mea) ar fi capabili să o chestioneze"261. În ultimă instanță, precizează Hill, asumpția lui Nixon, potrivit căreia, de obicei, calea corectă este opusul căii mai simple - și, bineînțeles, președintele alege calea corectă - pare "un produs aparte al gândirii protestante a americanilor din linia întâi"262, străin arsenalului retoric antic sau chiar renascentist, însă
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
lui Reagan față de propriul discurs sunt, prin urmare, adecvate genului de raționament căruia președintele îi subscrie: "Retorica lui Reagan implică un stil simplu, familiar și personal; o logică bazată pe analogiile practice; și o atitudine ce oferă o singură perspectivă, asumpții nechestionate și portrete definitive"606. Astfel, stilul președintelui american încurajează un gen de per-cepție potrivit căreia problemele politice, departe de a constitui chestiuni extrem de complexe, insurmontabile, necesitând inteligența și expertiza omului de știință care proiectează rachete (rocket scientist, în limba
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de corelație parțială scăzut cu VD; -Colliniarity diagnostics - efectuarea unor teste de coliniaritate, pentru a evita multicoliniaritatea (condiția 4) și clic Continue. Activăm butonul Plots, iar aici trecem Zrezid pe axa Y și Zpred pe axa X (pentru a verifica asumpția că predictorii și reziduurile sînt necorelate - condiția 3). Bifăm apoi Histogram (pentru a verifica dacă reziduurile standardizate sînt distribuite normal, așa cum ar trebui pentru ca modelul nostru să fie valid - condiția 3) și Normal probability plot (pentru a verifica normalitatea distribuției
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
În esență, fiecare participant trebuie să facă (după ce a avut la dispoziție câteva minute pentru a se pregăti) trei afirmații despre sine, dintre care două sunt false și doar una este adevărată. Apoi membrii grupului se prezintă prin intermediul acestor trei asumpții. Restul echipei se află în ipostaza de a decide care dintre afirmații este adevărată și care sunt false. La sfârșitul fiecărei prezentări, cel care a făcut afirmațiile va relata grupului varianta corectă. Acest exercițiu este util pentru a crește nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și redundanțele, putem considera că acei controlori care permit două sau mai multe tipuri de acord sunt nespecificați pentru trăsătura respectivă. Astfel, pronumele tu este nespecificat pentru gen, iar genul referentului acestui pronume este precizat sau specificat de acord. Această asumpție ne conduce către o analiză a țintei acordului (verbul, adjectivul etc.) ca având trăsături interpretabile. S-ar putea explica astfel o serie de situații în care acordul se face semantic, precum cele de la (11), (12) și (13): (12) a. "Ciocoii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
câte pizza a mâncat fiecare copil sau cum au fost împărțite între ei, atâta timp cât au fost douăzeci de copii care au mâncat și zece pizza au fost mâncate în total. Toate predicatele din (i)b au denotații cumulative. 10 Această asumpție se bazează pe ipoteza lui Sauerland, privind marcarea semantică a trăsăturilor Φ (2005, 2008). 11 Engl. overt vs. covert. 12 Vezi DSL, s.v. 13 Structura nu este una exhaustivă, alte proiecții funcționale fiind prezente (GMod, GAspect, GNeg). 14 Grup Acord
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
propriei sale persoane și al capacităților sale. 4) Deși individul nu își poate aliena proprietatea în ceea ce privește persoana sa, el își poate totuși aliena capacitatea de muncă. 5) Societatea umană este structurată pe modelul relațiilor de piață. Această propoziție rezultă din asumpțiile deja făcute. De vreme ce individul este uman numai în măsura în care este liber și este liber numai în măsura în care este proprietar asupra lui însuși, societatea umană nu poate fi constituită decât dintr-o serie de relații între proprietari individuali. 6) De vreme ce independența de voința
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
problema dominației. După ce interpretează starea naturală la Hobbes cu ajutorul ipotezei făcute pentru Locke, Macpherson nu mai poate vedea în Locke pe campionul democrației liberale. Interpreții lui Locke nu au rezistat tentației de a de a-l înțelege în lumina anumitor "asumpții moderne liberal-democratice"110, eroare explicabilă prin faptul că scrierile lui Locke satisfac majoritatea exigențelor unei democrații liberale de astăzi. Macpherson își propune să replaseze gândirea lui Locke în contextul ei istoric original. Ca și în cazul lui Hobbes, aceasta revine
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
oferit de Andrei Tsygankov 15 în analiza studiilor asupra politicii externe rusești. El identifica lucrări ce au studiat politică externă rusă și procesul construirii acesteia din fiecare din cele trei perspective realistă,16 liberală 17 și constructivista.18 Tabel 1. Asumpții ale principalelor școli de gandire din relațiile internaționale. Sursa: Joshua S. Goldstein și Jon C. Pevehouse, Relații Internaționale, editura Polirom, Iași, 2008, p. 97, 172-175 Problematică Natura umana Cei mai importanți actori Cauzele comportamentului statului Natură sistemului internațional Realism Egoistă
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
moralității astfel încât să cuprindă nu doar ființele raționale, ci orice ființă care poate suferi. Pe scurt, în teoriile antropocentrice ființele umane sunt considerate speciale pentru că sunt raționale, sunt agenți morali și au suflet, adică sensibilitate și conștiință. Etica mediului, prin asumpțiile sale ecocentrice sau biocentrice este centrată pe natură și este văzută ca o provocare în raport cu tradiția antropocentrică. Dar și în etica mediului putem deosebi între o orientare moderată care duce, în ultimă instanță, tot la antropocentrism, și o orientare radicală
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este centrată pe natură și este văzută ca o provocare în raport cu tradiția antropocentrică. Dar și în etica mediului putem deosebi între o orientare moderată care duce, în ultimă instanță, tot la antropocentrism, și o orientare radicală, care se desparte de asumpțiile antropocentriste. În primul caz se încadrează atitudini care invocă necesitatea protejării naturii fie pentru a asigura sănătatea biosferei, fie pentru a fi o sursă de plăcere estetică, fie pentru a crea o stare de confort sau echilibru psihic sau sufletesc
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dezvoltarea cunoașterii face posibilă convergența între principii morale și decizii practice. Cred că chiar dacă ne putem exprima îndoiala cu privire la o etică bazată pe drepturi, putem să luăm în considerare ceea ce este corect în fiecare caz în parte. Pornind de la aceste asumpții, cred că oamenii își pot asuma în mod responsabil un mod de viață corect, bazat pe cunoaștere. Câteva considerații cu privire la fiecare dintre aceste principii pot face mai bine înțeleasă opinia exprimată aici. În primul rând, de ce susțin adoptarea unei teorii
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sociale le sunt concurente completitudinea ființei umane și complexitatea acțiunilor sociale din vechile și profundele domenii ale studiului omului: filosofia morală și literele. Nu există doar un singur fel sau prototip de om, după cum se potrivește sau nu interesului și asumpțiilor cercetătorului: un homo oeconomicus, preocupat exclusiv de procurarea plăcerilor și a utilității maxime; un homo faber în vecinătatea celui dintîi, abstras din realitatea imediată și devotat în mod absolut științei și tehnicii; un homo ludens, dedat jocului vieții și jocului
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de filozofia lui Hegel, în care se îmbină o lume epică, definită de un tip anume de agregare socială și de raporturi umane, un conținut liric (subiectul individual) și un mediu dramatic, alcătuit din conflicte și din ciocniri. Plecînd de la asumpția că genurile sînt niște categorii propriu-zis literare, estetice, iar modurile categorii care aparțin pragmaticii lingvistice, textele sînt clasificabile după criteriul istoric și cultural, ca ținînd de arhigenurile liric, epic și dramatic, și actualizabile în trei moduri de enunțare - narațiunea pură
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe configurația tuturor actorilor din sistem face ca importanța controlului asupra agendei să scadă atunci când stabilitatea politicilor este mare și să fie mare atunci când actorul ocupă o poziție centrală în raport cu ceilalți. George Tsebelis introduce în această parte a analizei o asumpție suplimentară, legată de plasarea punctelor ce definesc opțiuni de politici. El afirmă că în cazul în care un astfel de punct și setul său câștigător se află în interiorul setului câștigător al unui alt punct, problema pusă de capacitatea actorului cu
Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
o ipoteză extrem de plauzibilă, consecințele lui fiind situate dincolo de înțelegerea umană. Din acest punct de vedere, oricare cercetător era, practic, condamnat să postuleze drept inevitabile acele caracteristici ale mediului pe care le observa în fiecare clipă: competitiv, anarhic, extrem de periculos. Asumpțiile generale și logica realistă păreau pur și simplu singurele care treceau proba verificării empirice, de unde și enorma influență a acestui curent în perspectiva tradițională asupra securității prezentată în acest capitol. Gândirea relațiilor internaționale în termenii conflictului armat a devenit în
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
în literatura de specialitate românească, extrem de difuză și nu de puține ori controversată în literatura de specialitate străină. De aceea subliniem ineditul subiectului și efortul analitic al numeroaselor lucrări străine, fundamentul teoretic solid care i-a oferit posibilitatea enunțării unor asumpții credibile, lucrarea fiind o contribuție majoră la studierea Relațiilor Internaționale contemporane în România. Primul capitol, Abordarea constructivistă a Relațiilor Internaționale, fundamentează teoretic Relațiile Internaționale din perspectivă constructivistă, ce acordă factorului social și agentului uman un rol și o importanță evidentă
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
viața ființei umane. O concepție maximalistă proprie constructiviștilor susține că securitatea umană conține o componentă evidentă de justiție socială. Autoarea concluzionează că plasând individul ca obiect de referință, paradigma securității umane asumă faptul că siguranța individului este cheia securității globale. Asumpția autoarei este corectă dacă ne referim la principalele crize politico-sociale și militare de la începutul secolului XXI în diverse zone geografice ale globului. Desigur că fiecare dintre aceste concepții polarizează critici și adversari, problematică pe care autoarea o dezvoltă cu multă
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
paragraful I al concluziilor: "Având în vedere scopul analizei teoretice pe care ne-am propus-o, și anume acela de a evidenția care sunt implicațiile promovării conceptului de securitate umană, din perspectiva abordării constructiviste, putem afirma că unele ipoteze și asumpții ne-au condus către concluzii surprinzătoare, una dintre acestea fiind aceea că prin promovarea conceptului de securitate umană se promovează opțiunea identificării indivizilor cu umanitatea, ceea ce conform teoriei sistemice, elaborată de Rodney Bruce Hall, indică faptul că această schimbare identitară
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
bogăția, cât și salvarea religioasă sau, în domeniul constrângerilor, putând fi vorba despre arme sau idei).24 Neorealismul și neoliberalismul subscriu teoriei alegerii raționale, însă nu cad de acord asupra modelelor de conflict și cooperare din politica mondială, pentru că au asumpții diferite cu privire la efectele anarhiei. La fel ca și în cazul modelului alegerii raționale, constructivismul este o teorie socială preocupată în sens larg de relația dintre agent și structură, dar nu este o teorie fundamentală. Problema definirii constructivismului apare și în
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
definirea normelor un punct central al abordării lor, ca așteptări împărtășite cu privire la un comportament adecvat sau a modului în care sunt definite interesele naționale și relația cu politica externă. În ciuda succesului deosebit al constructivismului, rămâne dificil să fie identificate inclusiv asumpțiile principale fără a genera dispute.27 Aceste abordări sunt în dezacord cu cei care oferă o definiție a constructivismului. Emanuel Adler, spre exemplu, definește constructivismul ca fiind "acea abordare care consideră că modul în care lumea materială modelează și este
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în felul următor: "construcția socială a cunoașterii și construcția socială a realității.32 Inițial, când termenul a fost introdus de Nicholas Onuf, acesta s-a referit în sens larg la o serie de perspective post-pozitiviste care au împărtășit criticile aduse asumpțiilor "statice" ale teoriilor principale ale relațiilor internaționale. Însă de atunci s-a încercat redefinirea constructivismului, ajungându-se la a se face distincție între constructivismul convențional, care ar ocupa poziția de mijloc, și variantele mai critice ale constructivismul, incluzând și poststructuralismul
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Gill47, Weber 48, Ashley 49, Campbell 50, Peterson 51, Walker 52. Constructivismul critic pune accentul pe rolul emancipator al cunoașterii și este reprezentat de Andrew Linklater 53 și Robert Cox. K.M. Fierke caracterizează constructivismul convențional prin faptul că nu respinge asumpțiile pozitiviste și a cărui dispută cu raționaliștii se poartă în domeniul ontologic, dar nu epistemologic. Acest tip de constructivism a mai fost definit "de mijloc", făcând legătura între abordările raționaliste și cele poststructuraliste.54 Maja Zehfuss este de părere că
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de independență față de teoriile americane ale relațiilor internaționale, dar care încearcă în același timp să mențină un anumit grad de respectabilitate. Acest constructivism a ajuns fie văzut ca fiind o cale de mijloc acceptabilă.56 Constructivismul convențional nu a respins asumpțiile științifice ale științei pozitive până la limita atinsă de abordările postpozitiviste. După cum argumentează Jeff Checkel 57, disputa cu raționaliștii nu se purta în termeni epistemologici, ci ontologici. Constructiviștii convenționali adoptă ontologia intersubiectivă punând accent pe norme, agenți sociali și structuri, pe
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]