867 matches
-
Acesta este modul în care continuă învățarea și cunoașterea generală. Pentru unii dintre voi aspectul științific va fi mai greu de deprins. Este nevoie de timp pentru a învăța cum relațiile trebuie specificate în mod precis (subiectul), cum trebuie identificate asumpțiile și înțelesurile teoretice implicite (teoria) și cum trebuie realizată o testare și o argumentare riguroasă (metoda). Prin formația voastră, s-ar putea să ezitați să fiți curioși, de teamă să nu faceți ceva rău sau pentru a evita riscurile unor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
aici, ceea ce face comportamentul generat perfect plauzibil. Orice conducător auto ar putea lua decizia de a nu conduce mai neglijent în ciuda asigurării. De fapt, s-ar putea ca toți conducătorii auto s-o facă. Dar ne așteptăm, dată fiind o asumpție rezonabilă cu privire la natura umană, ca per total să avem mai mulți conducători neatenți cu asigurare decât fără. Făcând controlul pentru efectul celorlalte variabile care ar putea interveni cu un grad moderat de variație reziduală, putem exprima cu relativă siguranță o relație
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lor de premisă inițială. În teoria „alegerilor sociale” ne ocupăm de micro-fundamentele comportamentului uman tipic. Încercăm să specificăm acțiunile posibile, respectiv șansa de realizare care corespunde fiecăreia, cu care se confruntă un anumit individ, și rezultatele care corespund acțiunilor respective. Asumpția este că indivizii își iau deciziile bazându-se pe preferințele personale dintr-o serie de selecții disponibile, acceptând gradul de incertitudine al profiturilor potențiale și riscurile obținerii acestora. Efectele sociale se nasc dintr-o astfel de combinație de alegeri, efectuată
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de apariție. Acest tip de raționament este dezvoltat și în ceea ce privește scorurile Z și scorurile t. Cursul se ocupă apoi de testarea multivariată, subliniind, în special, evaluarea variabilelor de control și elaborarea explicațiilor cauzale parțiale. Cursul se încheie cu discutarea unor asumpții caracteristice inferenței statistice cvasi-experimentale și prezintă argumente în favoarea unor metode de testare mai sofisticate. Ne aflăm în mijlocul unei discuții privind testarea cvasi-experimentală, unde cercetătorul se folosește de un număr mare de observații, însă nu are posibilitatea de a atribui în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
aceste prezumții esențiale și vom indica existența unor metodologii mai complexe, menite să compenseze scăpările posibile. O discuție mai detaliată ar trece dincolo de scopul acestor cursuri introductive și trebuie amânată pentru un curs mai avansat în econometrie. Unele dintre aceste asumpții au fost deja menționate pe parcursul acestor cursuri. În primul rând, modelul trebuie să fie specificat în mod rezonabil. Erorile de specificare cu prea multe variabile pot scădea eficiența, crescând în mod artificial eroarea standard prin reducerea gradelor de libertate disponibile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
propriul succes școlar este de necontestat. Parteneriatele școală-familie-comunitate nu pot produce de la sine elevi de succes. Mai degrabă activitățile parteneriale trebuie proiectate astfel Încât să angajeze, să ghideze, să determine și să motiveze elevii să se implice În obținerea propriului succes. Asumpția principală este aceea că, dacă elevii simt că celorlalți le pasă de evoluția lor și se simt Încurajați să muncească mult pentru a-și Îndeplini rolurile școlare, sunt motivați să facă tot posibilul pentru a Învață să citească, să calculeze
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
capitole. Ceea ce ne interesează acum este situația relativă a fiecărei comunități în ansamblul celor șase studii de caz. În general, Hănești și Trifești se dovedesc a fi mai puțin moderne în exprimare decât restul satelor considerate. Aceasta validează întru totul asumpțiile teoretice ale tipologiei propuse de Dumitru Sandu. În schimb, între Zerind, Tomșani, Ațintiș și Traian Vuia, ierarhiile variază în funcție de criteriul ales. În ansamblu însă, Zerind și Tomșani se dovedesc a fi un pic mai moderne. Pentru Tomșani, acest lucru este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mențină neschimbat este sensul, indiferent de modificările contextului. Abordările hermeneutice tocmai acest lucru îl fac (uneori, reînviind și contextul originar). Cu ajutorul acestor interpretări, se încearcă să se edifice un adevăr decontextualizat (Levy, 2005). Acesta este un universal totalizant, clădit pe asumpția închiderii semantice și a fixației sensului. Cultura digitală desființează această axiomă, instaurând universalul conectiv, aditiv, dilatant, autoconstructor. Spațiul interconectivității mondiale este deschis oricărei noi inițiative. Nimeni nu mai deține sensul unic, absolut. Acesta se face mereu, printr-un aport al
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
relativ anonim, oarecum „depersonalizat”, „dezinteresat”. Comunitatea virtuală facilitează extinderea unui model de învățare bazat pe împărtășirea cunoștințelor, pe partajul de experiență între egali. Ea ilustrează și demonstrează importanța teoriilor constructiviste și cognitiviste privind învățarea. Într-un sistem educațional fundamentat pe asumpția partajului, fiecare subiect trece succesiv din rolul de receptor de informație în constructor de ipoteze, generator de cunoaștere. El poate fi și tutore (pentru alții), dar și educator (din perspectiva altora). A împărtăși înseamnă să accepți punctul de vedere al
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
durată, prin faptul că formulează concepte asupra eficacității rolului forței militare În domeniul politic interstatal, și prin faptul că dă acestor concepte o aură factuală În așa fel Încât anumite preferințe par realiste și eficace. Este compusă din două părți: asumpții de bază despre ordinea sistemului strategic, despre natura adversarului și amenințarea pe care o reprezintă și despre eficacitatea utilizării forței. Aceste informații provin din surse istorice, și nu din mediul Înconjurător prezent. În al doilea rând, asumpții de nivel operațional
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
din două părți: asumpții de bază despre ordinea sistemului strategic, despre natura adversarului și amenințarea pe care o reprezintă și despre eficacitatea utilizării forței. Aceste informații provin din surse istorice, și nu din mediul Înconjurător prezent. În al doilea rând, asumpții de nivel operațional, dintre care opțiunile strategice sunt cele mai eficace În a trata cu mediul Înconjurător al amenințărilor, definite În funcție de răspunsul la Întrebările de mai sus. Comportamentul strategic și deciziile strategice se referă la atitudinile adoptate În varii momente
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
mâncare...” Logica te face orgolios. E ca un microscop pe care îl ții ascuns și scrutezi argumentele celuilalt, chiar în momentul în care el le expune, fără să o știe. Stai după uluci și-ți zici: „Ee, aici ai o asumpție implicită pe care o iei ca adevărată, da’ nu-i; nu, nu, aici se pot trage și alte concluzii, din aceleași argumente. Hopa, aici chiar ai dat-o-n bară: o concluzie din două particulare, păi se poate? Ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
este să facă posibilă recunoașterea și dezvoltarea acestor caracteristici umane. (McGregor, 1960, p. 178, după Latham, 2007, p. 33) Într-un articol recent O'Connor și Yballe (2007) încearcă repoziționarea teoriei ierarhiei nevoilor în contextul disciplinei "comportament organizațional" și revalorifică asumpțiile "celei de-a treia forțe". Autorii combat denaturarea textului lui Maslow, scoaterea lui din context, precum și pierderea spiritului și a ideilor textului original. 3.2. Teoria ERG Clayton P. Alderfer (1972, 1973) propune un model revizuit al teoriei ierarhiei nevoilor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
al imperiului. Ulterior, toate deciziile teoretice luate de marile discipline umaniste și-au câștigat relevanța prin raportul polemic sau mai degrabă simpatetic pe care l-au stabilit cu această persistentă interogație. În orice anotimp al istoriei, teologia creștină a întâmpinat asumpțiile metafizice ale alterității culturale. Deloc întâmplător, gestul s-a bucurat de reciprocitate. De aceea, capacitatea de a stimula apariția unor teologi articulați revine nu doar Bisericii, ci și unei culturi publice dornice să lămurească pretențiile de adevăr ale tuturor epistemelor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
acest sens, Charles Glaser a reformulat argumentul realist, creând un nou brand al realismului defensiv care reclamă a determina mai bine cooperarea din lumea reală 52. Realismul defensiv nu refuză posibilitatea unei cooperări prin securitate de lungă durată, chiar sub asumpția că anarhia este structura sistemului internațional și în care statele actori, bazându-se pe forțe proprii, își continuă securitatea lor, în condițiile afectării intereselor naționale. Glaser începe cu definirea cooperării ca un instrument de autoapărare, privită ca o acțiune de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
realiste. De aceea, riscurile de cooperare trebuie cântărite cu riscurile de non-cooperare. În timp ce "realismul defensiv" este mai potrivit la explicații privind faptul că puterile au succes în cooperare în domeniul securității, se pare că trebuie să se facă schimbări în asumpțiile realiste despre actori și structură: a vedea cooperarea ca o strategie de autopărare presupune încredere reciprocă stabilită prin reguli agreate cu privire la un model de comportare în relațiile internaționale. Parierea pe încredere se bazează pe adevăr și excluderea riscurilor de decepție
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
acum scriu/citesc o poezie”), ea devine, într-un mod îndeajuns de evident, ficțională. Așadar, putem vorbi, încă, despre o dihotomie implicită între „realitate” și „ficționalitate”, însă nu trebuie să uităm că această opoziție este una pur funcțională, excluzând orice asumpție metafizică 243. Prin urmare, vom numi poezie metatranzitivă acel segment al creației poetice care - prin procedee și convenții abil manevrate - își încurajează cititorul să facă abstracție de „cadrul teatral”244 pe care îl presupune (în mod tacit) scrierea unui poem
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de transgresări, infiltrări și amestecuri între cele mai diverse „straturi” ale realității și ale memoriei culturale sau - cum ar spune epistemologii - între diversele modele de realitate. Încălcările de granițe se produc nu neapărat în sensul unei transcenderi a planului realității (asumpțiile metafizice par mai curând absente), ci în acela al concilierii cât mai mulor „figuri posibile ale realului”. Titlul poemului este și el edificator în această privință; Matei Călinescu, analizându-i semnificația, observa că toate amintirile, „inclusiv cele false (...) sunt parcă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
spune”, „putem să ne închipuim că” etc., pot fi descoperite pretutindeni în versurile poetului). Așadar, putem vorbi, în cazul său, despre o permanentă problematizare a dihotomiei implicite dintre „realitate” și „ficționalitate”, care, deși nu pare a exclude cu totul unele asumpții metafizice, sugerează totuși că Logosul celebrat de moderniști nu poate supraviețui decât sfărmat și risipit în diferențe. Esențial rămâne aici jocul aparențelor derizorii, spectacolul carnavalesc al măștilor comic-serioase susținut, în planul texturii, de un limbaj căzut în profan și, tocmai
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
posibilitatea sau imposibilitatea reprezentării, ci simulează adeseori abandonarea acelor „cadre” ce ar marca distanța față de acțiuni sau comunicări reale. Am putea vorbi, în consecință, despre conservarea unei dihotomii implicite între realitate și ficționalitate, dar una strict funcțională, ce presupune excluderea asumpțiilor metafizice. Se dovedește mai puțin relevant, dintr-o atare perspectivă, dacă această ordine secundă reușește să instituie ființa și adevărul sau doar să le substituie prin simplul joc al simulacrelor, capătând prioritate împrejurarea că, prin asumarea „cadrului teatral” (și a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
societățile moderne. Expansiunea organizațiilor nu poate fi astfel detașată de influența covârșitoare a conceptului de raționalitate În științele sociale. Capitalismul Însuși, așa cum este teoretizat de M. Weber, este asociat cu actorul rațional și „propovăduit” de știința economică ce Împărtășește aceleași asumpții ale raționalității. Organizațiile sunt coextensive unui mod de gândire raționalist și pragmatic a cărui Întruchipare tipică este știința economică. Începând cu deceniul al cincilea al secolului trecut, poziția dominantă a organizațiilor În plan social și epistemologic determină nu numai o
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
studiu reprezintă primele preocupări de delimitare conceptuală și metodologică a teoriei organizațiilor. Aproximativ În același timp, În economie, școala de la Carnegie Institute of Technology, coordonată de H. Simon, punea bazele unei teorii behavioriste a administrației (Simon, 1945), mai Întâi contestând asumpția antreprenorului perfect rațional prin invocarea limitărilor cognitive inerente actorilor umani (March și Simon, 1958) și apoi introducând modele ce arată divergența obiectivelor participanților dintr-o organizație (Cyert și March, 1963). Teoria behavioristă a firmei avea să Înlocuiască concepțiile neoclasice și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
strategiilor practice de acțiune, constituind direcții de oportunitate, dar și constrângeri; considerarea structurilor sau câmpurilor (ca fapte sociale) orientează cercetarea către holism metodologic. Caracteristica dominantă a neo-instituționalismului sociologic este tocmai aceea de a unifica, Într-un proiect teoretic consolidat, atât asumpții micro cât și macrosociale. Neo-instituționalismul se constituie atât pe moștenirea weberiană a acțiunii sociale și pe metodologia Înțelegerii semnificațiilor vehiculate individual, cât și pe moștenirea durkheimiană a faptelor sociale și pe metodologia pozitivistă a „Întregurilor” sociale. Noul mod de analiză
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
economic, apropiindu-se de constructivismul sociologic și de sociologia cunoașterii. Neoinstituționalismul economic reprezentat de R. Coase (1937, 19601), O.E. Williamson (1981, 1991, 1993) sau D.C. North (1981, 1990) echivalează cu o schimbare de paradigmă În economie. Economiștii pleacă de la asumpția că actorii sunt utilitariști (self-interested) și, Într-o manieră analitică, ajung la concluzia că organizarea economică nu este neproblematică și că instituțiile (structurarea stimulentelor) și relațiile sociale sunt esențiale În jocul intereselor economice. Introducerea problematicii costurilor tranzacționale (și odată cu aceasta
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Granovetter respinge aceste modele ale acțiunii criticând concepția atomistă asupra sistemului social pe care toate aceste tipare o implică În egală măsură. El argumentează că „actorii nu se comportă și nici nu decid ca atomi În afara contextului social” (1985:487). Asumpția economică a actorilor utilitariști ce Își urmăresc propriile interese este mult prea simplistă, dat fiind că aceiași actori acționează utilitarist (interesat și, adesea, oportunist) sau cooperant În funcție de actori diferiți la care se raportează și În contexte interacționale diferite. „Încercările lor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]