560 matches
-
influențelor și presiunilor din partea puterilor occidentale, a repetatelor războaie purtate pe teritoriile românești, romanul clarifică o serie de cauze și consecințe a situației economice și social-politice din epocă, clarifică de ce domnii erau atât de des schimbați, de ce erau nevoiți să asuprească populația și de ce țările române erau în acel stadiu de înapoiere. Romanul doctorului Chirtoc a răspuns la toate aceste dureroase întrebări, prin complexul de intrigi, acțiuni, prin „descifrarea” scrisorilor emise de cancelariile imperiale și, nu în ultimul rând, prin acțiunile
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
pentru că a descoperit pe lira corzilor ei vocale un defileu prin care se revarsă un aur fluid de sunete vocale care, solidificat, se preface inel pe degetul neamului moldovenesc, nuntit cu propria-i soartă pe care, deși ea l-a asuprit de multe ori, el a iubit-o ca pe mireasă. Cum a fost, bună sau rea, această soartă a fost și este a lui! Iar artista Mihaela Gurău, atât de tânără, dar purtând dulcea povară, nevârstnică precum timpul și nesfârșită
MIHAELA GURĂU. ŞI-A DESCOPERIT, PREŢUIT ŞI FRUCTIFICAT GLASUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377392_a_378721]
-
fugit din fața greutăților, a încercărilor istoriei la muncă în străinătate (au plecat muncitorii cei mai buni, tehnicienii, cercetătorii științifici, medicii, au fugit ca potârnichiile în străinătate, la mai bine) și ne-am băgat singuri slugi la cei care nea-au asuprit și ne-ai jefuit în istorie. Cred că acum în perioada aceasta foarte grea și periculoasă pentru poporul și națiunea română, când a fost distrus mai mult de jumătate din Organismul național românesc, așa cum era el în anul 1989, poporul
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
se citească, de pildă „Psalmii lui David” în casa romanului Alexandros? Sau vocea naratorului să puncteze „amestecul de sânge” de acolo? Sau, altfel, prezența azaticilor (hoți, tâlhari, azi, „teroriști”), în Ashkelonul de altădată, dând foc acareturilor lui Alexandru și azi, asuprind un tânăr care vrea să învețe arheologia, iată, în Roma strămoșului său? Sunt întrebări la care romanul lui Paul Leibovici răspunde perfect coerent, cu o logică impecabilă a narațiunii și în dimensiunile profilurilor unor personaje memorabile. Prozatorul lucrează cu perechi
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
care erau mai numeroși. Chiar de erau cuceriți, ei fugeau o vreme cu copii, cu vite, iar apoi, reveneau și-și refăceau satele. Ce istorie poți face în asemenea mișcare de populațiii în toate sensurile, amestecându-se cu localnici, sau asuprindu-i, fiind apoi înghițiți pe timp de pace și dispărând! Alții veneau să-i ia locul. Satele, însă, erau puține, chiar până spre ultimele două secole. De ce? Viața era grea. Erau prea puțini oameni să învingă greutățile traiului: hrană puțină
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
buzele! Vai, ești albă ca varul! se îngrijoră bărbatul. Ce e cu tine?! Nu primi decât o eschivă din partea soției, care se plânse doar de-o pasageră slăbiciune. În fapt, se cumulaseră durerea, oboseala și-ngrijorările. Cel mai grozav o asuprea impasul că nu știa din ce bani avea să plătească tratamentul recomandat... * -Tată! Mamă! Veniți degrabă! Veniți! Veniți! se-auzi copilul dinspre un loc de dincolo de tufăriș. Declanșați ca de-un resort, chemații se conformară. Nu alergară cine-știe-cât. Ajunși, descoperiră
HAVUZUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381905_a_383234]
-
de mult un primitiv purta în mână foc salvator la tribul ce colindă dar sepia perfidă și ciudată pe nootka-i prăduiește și ia jarul (așa cum doar legenda ne arată) sporindu-le și grija și amarul la foamea aspră care-i asuprește se-adaugă o nouă tragedie bărbatul de îndată se gândește la lopătar să-i scape de urgie semețul cerb a înțeles povara ce-i apăsa pe oameni și-a pornit spre cuibul unde-ascunsă e comoara și-n două salturi locul
SEPIA OFFICINALIS de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382058_a_383387]
-
de dimineață și-n geamuri m-am oprit... (O, Doamne, -i un „ocean de alb” pe-afară și e troienit!) ......................................................................................... Ninge, viscol și iar ceață-i peste noi... Greu e traiul deseori și Vara ! Osândiții sorții-noată în noroi Și-asupriți de biruri, mult prea grea povara! Dar românul crede, cât e de sărac, Că veni-va Moșu' cu de toate-n sac ! Știu că „Iarna nu-i ca Vara” , spus-a el , Dar va trebui să trecem peste toate... Vom
UFFFF !!! (ÎN LOC DE „BUNĂ”!) de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380326_a_381655]
-
ales demarcarea între important și nonimportant ca sens al existenței. Pace și armonie cu natura și cu tine însuți, iubire dăruită ție și semenilor, rugăciune și credință în Dumnezeu: “Rugăciunea este liman pentru cei învăluiți de vifor, ancoră pentru cei asupriți de valuri, toiag pentru cei osteniți, comoară pentru cei săraci, adăpost pentru cei bogați, ajutor contra bolilor pentru cei slabi și apărare a sănătății pentru cei tari.” - Sfântul Augustin Rodica a reușit să devanseze acest aforism prin punerea lui în
DEBUT- RODICA DASCĂLU- DANSUL VIEȚII(VERSURI) de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373554_a_374883]
-
Dobrogea n-a fost mai fericită Raia sau pașalâcul cel turcesc. A fost, de veacuri, totuși, asuprită Dar a păstrat ascuns osul domnesc. Au vrut dușmanii noștri să stârpească Tot neamul românesc să-ngenuncheze. Să-l umilească și să-l asuprească Pe zeii lor păgâni să venereze. Ne-au pustiit chiar hoardele tătare Nimic și nimeni nu ne-a-ngenunchiat. N-au reușit nici trupele barbare Să ne învingă, cum au tot sperat. Dintotdeauna nouă ne-a fost frate Pământul ăsta rodnic și
TESTAMENT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373624_a_374953]
-
dragostea Sa și pot să spun că atunci când procedez așa se întâmplă o minune cu mine din punct de vedere spiritual are loc o transformare în ființa mea pot să răspund cu iubire la răutate, iar pe cei ce-și asupresc semenii îi văd mici ca pe niște bieți oameni nenorociți ce nu au înțeles că mărețul sens al vieții este să primești iubirea agape ce vine din univers de la tronul lui Dumnezeu și se revarsă în inimile celor ce o
SUPREMAȚIA IUBIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374932_a_376261]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > FĂRĂ GLAS Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Eu nu mai am putere să te strig, Mi-e glasul asuprit de neputință, Doar de privirea ta îmi este frig Și cade toamna în a mea ființă. Eu nu mai am putere să te-ascult Și nimeni n-ar putea să înțeleagă Că tu ai fost în sinea mea un cult
FĂRĂ GLAS de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373910_a_375239]
-
geruri Pe câmp de luptă, la oștiri. Așa crestatu-s-au în riduri, Pe chipuri, hărți de amintiri. De n-am mai plâns, e că izvorul Din care amândoi luau lacrimi, Secase scurs din ea, când dorul De el o asuprea. Și-n Patimi. *** Ciclul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Când plâng bărbații ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1431, Anul IV, 01 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CÂND PLÂNG BĂRBAŢII ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371967_a_373296]
-
este țara ungurilor și a bulgarilor. De aici slovleanii se răspândiră pe pământ și și-au primit numele după țările în care s-au așezat... Iar când vlahii atacară pe sloveanii de la Dunăre și se stabiliră între ei și-i asupriră, acești sloveani plecară și se stabiliră pe VISTULA și se numiră leași”. Ungurii trecură pe lângă KIEV, peste muntele care și acum se numește UGORSKIE și au ajuns la DNIPRU și-și întinseră corturile, deoarece erau nomazi cum sunt și poloviții
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
este țara ungurilor și a bulgarilor. De aici slovleanii se răspândiră pe pământ și și-au primit numele după țările în care s-au așezat... Iar când vlahii atacară pe sloveanii de la Dunăre și se stabiliră între ei și-i asupriră, acești sloveani plecară și se stabiliră pe VISTULA și se numiră leași”. Ungurii trecură pe lângă KIEV, peste muntele care și acum se numește UGORSKIE și au ajuns la DNIPRU și-și întinseră corturile, deoarece erau nomazi cum sunt și poloviții
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
este țara ungurilor și a bulgarilor. De aici slovleanii se răspândiră pe pământ și și-au primit numele după țările în care s-au așezat... Iar când vlahii atacară pe sloveanii de la Dunăre și se stabiliră între ei și-i asupriră, acești sloveani plecară și se stabiliră pe VISTULA și se numiră leași”. Ungurii trecură pe lângă KIEV, peste muntele care și acum se numește UGORSKIE și au ajuns la DNIPRU și-și întinseră corturile, deoarece erau nomazi cum sunt și poloviții
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
Creegan, din organizația caritabilă catolică "Church in Need". Potrivit acestui raport, lansat zilele trecute, Creștinismul pare setat să dispară din părțile cheie ale Orientului Mijlociu. Raportul "Persecutați și uitați?" scoate în evidență un ciclu agravat de persecuții. Raportul privind creștinii asupriți pentru credința lor, pe anii 2013 - 2015, realizat de organizația catolică de caritate "Biserica aflată în nevoi", concluzionează că, dacă exodul credincioșilor din Irak continuă la nivelurile existente, creștinii ar putea sa dispară în totalitate în termen de cinci ani
BISERICA CREŞTINĂ DIN ORIENTUL MIJLOCIU – ÎNTRE PERSECUŢIE, MUCENICIE, MARTIRIU, PROPOVĂDUIRE ŞI MĂRTURISIRE AUTENTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344800_a_346129]
-
Cugetare > FECIOAREI MAMĂ Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 827 din 06 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Rugăciune (1) Alerg la tine, chinuit, Sprijin să-ți cer, Sfântă Fecioară, De câte ori sunt ispitit Și mii păcate mă-mpresoară. De câte ori sunt asuprit Ori necredința mă doboară, Alerg la tine chinuit, Sprijin să-ți cer, Sfântă Fecioară. Tu ești minune, ești comoară... Eu, de păcate năpădit, Când sunt bolnav și obidit, Ajută-mi ca și odinioară! Alerg la Tine, chinuit, Sprijin să-ți
FECIOAREI MAMĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346066_a_347395]
-
într-o micuța gară a cărei denumire era anunțată de o inscripție mare,prinos al revoluției proletare, “Vasile Roaita” ce înlocuise vechea inscripie CARMEN SILVA,pentru a nu mai aminti pporului asuprit, de urmașii unui sistem perimat ce se îmbogățiseră asuprind clasa muncitoare. Din automotorul ce oprise în dreptul impegatului, pentru că mecanicul să mai schimbe câteva vorbe cu acesta, cobora o femeie cam la 29-30 ani cu statura sub medie,,spre scunda, dar bine proporționate și destul de frumoasa.Femeia lasă pe peronul
DESTIN DE FEMEIE.OANA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348924_a_350253]
-
consilier în consiliul orașului Strășeni. „Ce înseamnă în viziunea mea 9 MAI pentru Republica Moldova? Este o zi tristă în istoria omenirii dar și pentru noi, pentru că este sfârșitul unui regim totalitar nazist-fascist, dar după care n-am încetat să fim asupriți de regimul totalitar sovietic-comunist. Este trist să urmăresc cum an de an, unii scandează trimfător în ziua de 9 mai că este o sărbătoare, o zi de eliberare pentru independența patriei, o zi de victorie asupra regimului fascist! Nu putem
CE MAI POATE ÎNSEMNA 9 MAI PENTRU REPUBLICA MOLDOVA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346886_a_348215]
-
acestei cerințe a Evangheliei știu din experiența însă se poate privind la Iisus. Dar eu vă spun: Iubiți pe vrăjmașii vostrii, binecuvântați pe cei ce vă blestema, faceți bine celor ce vă urăsc, si rugati-va pentru cei ce vă asupresc și va prigonesc. (Evanghelia după Matei 5:44 )
AMINTIRI DIN NOAPTEA VIETII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348452_a_349781]
-
-s sânii borboane plouă aspru crâmpoțiți inspiră muze pielița de fruct respiră rouă când se simt priviți dezmierd de buze hulpav mă înfrupt ce rai ți-s sânii ei mă amăgesc cerșind săruturi și priviri vorace blândețea mâinii când îi asupresc stârnește simțuri trupul să-ți îmbrace *** regăsire soarbe gura lăcomită sân cerșind-o de sub ie susură a bucurie adiere molcomită vorbe dulci spuse-ntr-o doară ars sub sărutări obrazul ochii-și potolesc necazul sub atingerea ușoară mi te dărui
IUBIREA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377848_a_379177]
-
îmbrace *** regăsire soarbe gura lăcomită sân cerșind-o de sub ie susură a bucurie adiere molcomită vorbe dulci spuse-ntr-o doară ars sub sărutări obrazul ochii-și potolesc necazul sub atingerea ușoară mi te dărui, cad veșminte șoaptele devin tăceri asupriți de mângâieri la nimic nu luăm aminte *** Ciclul "Dragobete" Volumul "Ucenic în dragoste" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: DRAGOBETE - IUBIREA / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1513, Anul V, 21 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu
IUBIREA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377848_a_379177]
-
Trist și nu putea să mai urce. *** Așteaptă, dacă este nevoie, Încrede-n timp, Nu te-a purtat el oare, Peste tot, până astăzi? Întreabă profesorul, Dar el știe că-n suferință Bufnițele se ascund. In deșert se reculeg Cei asupriți de propriile gânduri, Dar ceilalți unde se vor duce? Întreabă profesorul, Dar el știe că nici un deșert Nu poate adăposti suferința. Există uși tainice prin care Mai degrabă ajungi la capăt, Dar cine, oare, și-l dorește? Întreabă profesorul, Trei
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
2072 din 02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Încă o toamnă Cristina Pârvu Privesc azi frunzele căzând, Pe lacul nostru de-altădată. Din lună razele mușcând, Cu-aur acoperind-o toată. Același foșnet de demult, În al meu timpan răsună. Asuprind al vieții tumult, În mintea-mi amintiri se-adună. Mi-e dor de-o toamnă-n doi, Pe umărul meu tu iar să plângi. Sub cerul prea plin numai noi, Sufletul prea gol să-mi atingi. Referință Bibliografică: Încă o
ÎNCĂ O TOAMNĂ de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377982_a_379311]