14,210 matches
-
Ce face atunci criticul? Menajează autorul pentru a-și păstra prietenul sau spune adevărul, cu orice riscuri? Amintiri și portrete literare este o carte de suflet care demonstrează că „bătrînii” criticii literare mai au încă multe lucruri de povestit. Din atenta lor ascultare tinerii cronicari de azi ar avea numai de cîștigat. Gabriel Dimisianu, Amintiri și portrete literare, Editura Eminescu, București, 2003, 276 pag.
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
În aceeași publicație, un lung și spiritual interviu îl are în rol de protagonist pe dl Șerban Foarță. Între altele, poetul și eseistul timișorean este de părere că toți autorii „copți” (adjectivul și ghilimelele îi aparțin) ar trebui să fie atenți la cei mai tineri decît ei. Am putea remarca o disimetrie între concluziile sondajului evocat în editorial și părerile dlui Foarță: doar cei „copți” (care, să recunoaștem, fac majoritatea revistelor culturale) sînt (sau sînt somați să fie) atenți la cei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
să fie atenți la cei mai tineri decît ei. Am putea remarca o disimetrie între concluziile sondajului evocat în editorial și părerile dlui Foarță: doar cei „copți” (care, să recunoaștem, fac majoritatea revistelor culturale) sînt (sau sînt somați să fie) atenți la cei tineri, nu și invers. Nu e deloc vesel * O autobiografie senzațională de la începutul anilor ’50 a lui Constant Tonegaru publică revista Contra-Punct din decembrie. Dl Barbu Cioculescu evocă figura poetului și a generației sale. Sînt reproduse și cîteva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
resimțită ca vitală. Biografia lui Ilarie Voronca s-a desfășurat într-o deplină osmoză cu acest traiect, i-a urmat zigzagurile și meandrele, ajungând în cele din urmă la un fel de coerență, de unitate în diversitate. Căci, dacă suntem atenți mai ales la definirea “imaginii” de către poet, după ce, pe coordonate post-simboliste (un model a putut fi Adrian Maniu din anumite Figuri de ceară) începuse deja să practice “imagismul”, făcând din metaforă și comparație instrumente amplu reverberante în jurul “obiectelor” de plecare
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
cu zîne. Șăgălnicia perraldiană se face mai bine simțită la nivelul narativului și al simbolisticii, dimensiuni esențiale, după noi, pentru poveste. La o primă vedere, narativul în Poveștile Mamei Gîsca se caracterizează prin scurtime și simplitate. La o analiză mai atentă însă, densitatea sa îl dezvăluie ca un joc subtil, savant și rafinat, între narativ propriu-zis și ne-narativ, fie el de formă sapiențială, comentariu sau digresiune. Într-adevăr, narațiunea poveștii e presărată, fără a fi însă întreruptă, ici și colo
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
sacru, Brâncuși se oferă cu maximă generozitate ochiului ciclopic al exegetului român, calificat abisal ca hermeneut unic în virtutea nu mai puțin unicei șanse a consangvinității. Dacă în planul culturii europene și transatlantice opera lui Brâncuși a fost supusă unei unei atente analize, de la observațiile mai mult sau mai puțin sistematizate ale lui Ezra Pound și James Joyce și pînă la cele mai recente ale lui Marielle Tabart și Eric Shanes, în România ea a fost sistematic o sursă inepuizabilă de fabulații
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
majoritate de un politicianism meschin, e la noi un prilej de a ne arăta mai ales dezunirea. Nu sînt adeptul unanimității în general și în politică în special, dar cred că măcar într-o asemenea zi ar trebui să fim atenți, de ochii lumii măcar, la ceea ce ne leagă, nu la ceea ce ne dezbină. Mulți oameni obișnuiți privesc ziua de 1 Decembrie ca pe o zi de repaus suplimentar în care se țin discursuri politice și eventual „se dau” focuri de
Ziua Națională by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13354_a_14679]
-
pregătit pentru editare (Prăbușirea), lipsind aproape șapte pagini de manuscris, rătăcite în redacția „Vieții românești”. Fiecare „Notă asupra ediției” ajunge în final treaptă în definirea personalității lui Ion Agârbiceanu, întreaga lucrare semnată de Mariana Iova și Victor Iova fiind o atentă și avizată punere în valoare a acestei opere.
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
rămâne un poem de atitudine pamfletară, ca și Latră câinii. Umor involuntar se găsește În poezia Fetele tracilor. Câteva texte poetice sunt de antologie: Fabulă, Homo homini lupus, Un șirag de perle, Iarnă canadiană (un distinguo al pastelului contemporan). Cunoscător atent al realităților (de toate felurile) din Canada și România, călătorind În multe țări, cu precădere În America de Nord, În descifrarea vieții materiale și spirituale a oamenilor, indiferent de rasă și religie, ziaristul Alex Cetățeanu transferă informația frustă găsită la români poetului
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
dovedește doar o mască a ireductibilului misterios. Bardul intuiește labirinticele căi dintre aparența și esența fenomenelor, cu atît mai tulburătoare cu cît ele aparțin zonei abandonate, perimate: „Iubito din bucătăria noastră dispare treptat/ mirosul metafizic al legumelor însăși perdeaua/ asistă atentă la transformările umbrelor calme/ persistă pretutindeni un gust de sare umedă/ se întunecă pîinea frumoasă a zilelor/ iar peștele verii bolește în fîntîna din cer/ auzi cum clopoțeii de lemn pe sfori de vînt/ anunță o trecere și mai adîncă
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
civilă), Tudorel Urian și secretarul de stat Virgil Nițulescu. Intervenția domniei sale a cuprins, întîi, recunoașterea problemelor mărunte, dar cronofage, cărora trebuie să le facă față și pe care nu le-a anticipat în totalitate, chiar după opt ani de monitorizare atentă a fostei echipe ministeriale. A trecut, în continuare, la "corecții", sistematizate clar pe "compartimente": organizare, legislație promovată, finanțare. Lista de "așa nu" (sau ce nu trebuie să facă un Ministru al Culturii) a pledat, convingător, pentru descentralizare și imparțialitate în
Prioritățile culturii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12020_a_13345]
-
încă de pe-atunci eram mulțumit dacă una mi se adresa uneori cu numele celuilalt. Scrisorile de dragoste le scriam fără formula clasică de adresare. în loc de asta foloseam cele două, trei, cuvinte de alint. însă la adrese trebuie să fim atenți. O dată am confundat adresele. Nu s-a întîmplat nimic. Scrisorile mi-au fost returnate. Destinatarul necunoscut. A trebuit să adresez două plicuri noi. Asta a fost tot. Poate că acum am confundat scrisorile. Dar în scrisorile mele de dragoste nu
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
în doi: soț-soție, soție-amantă, amantă-soț, soț-soție. Din cînd în cînd, o mașinuță teleghidată rătăcește prin scenă. Ciclul acesta rotund însumează suferințele și neputințele fiecăruia în relație cu celălalt. Dozele de cinism cresc văzînd cu ochii. Cei trei actori sînt foarte atenți la dozaje. Trei actori maturi pe care regizorul Peter Kerek se bazează. Dincolo de iluzia unui spațiu domestic, creată de decorul lui Andu Dumitrescu, se pătrunde în lumina întunecată a cărărilor din uriașul tablou de pe perete. Încă o situație trecută cu
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
proverbul. Nu eram surzi, ba chiar auzeam foarte bine la vîrsta aceea, dar printr-o ciudățenie pe care nu mi-o explic, cuvîntul se deforma pe măsură ce trecea de la unul la altul. Nu era nici o îndoială în această privință. Oricît de atenți am fi fost, ultimul din rînd înțelegea aproape întotdeauna altceva decît spusese primul. Mi s-a întîmplat deseori, citind diverse informații, în ziare ori ascultînd buletinele de știri televizate sau radiodifuzate, să-mi aduc aminte de telefonul fără fir din
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
într-o previzibilă poziție obstrucționistă. Născut din interesele precise și veroase ale unei categorii sociale clar definite, PUR nu se va da în lături de la nici un atentat la stabilitate. Ceea ce în limbaj pur-ist este "clasa medie", la o analiză atentă se dovedește a fi clasa profitorilor tranziției. Soluția alegerilor anticipate este, în aceste condiții, singura carte pe care echipa din jurul lui Băsescu ar trebui să meargă. Orice compromis, orice speranță că vor beneficia pe parcurs de sprijinul celor care acum
Ciorba de chimicale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12148_a_13473]
-
tehnică prețioasă, dar pe care, trebuie să admit, o stăpînea fără cusur, destul ca s-o poată vărsa în capul partenerelor de cafea." Romanul întreg e un ecou al acestei revolte, s-ar zice, a "autenticului". E nevoie de observație atentă, de la caz la caz, ca să poți scăpa de capcana de-a-ți da, generalizator, cu părerea despre o masă de oameni pe care-i apropie puțin frenezia eliberării și-i desparte definitiv modul în care fac față încercărilor de după. E-adevărat
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
poate să-și facă unii treaba la televiziune, apoi o și spun cu seninătate și satisfacție pentru fericirea națională. ...Cândva am mai remarcat: cel mai adesea tinerii sunt încântători în sinceritatea lor, doar televiziunile ar trebui să fie puțin mai atente când ei își fac treaba... Mic dicționar de neologisme Coclau, s.n., termen inexistent în DEX, utilizat de o colaboratoare a televiziunii Etno Tv în seara zilei de 28.11.2004, care se teme de coclauri.
Alegeri, hărmalaie și Florin Călinescu... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12247_a_13572]
-
acum doi ani, pînă la Pușcă de vînătoare, o dramatizare făcută și regizată, ca și acum, tot de Liana Ceterchi, după românul lui Yasushi Inoue, si găzduită tot de Teatrul Act. Un rol că o bijuterie, mica și delicată, lucrata atent, în filigran, care a atras din nou privirea asupra acestei personalități, aș spune, rară, din teatrul românesc. Cu Roșe, asadar. Cu Roșe sub pămîntul trepidant al realității, în pîntecele ei, sub Calea Victoriei (victoria cui?), am parcurs povestea unei femei, destinul
Într-o mansardă din Varșovia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12243_a_13568]
-
decât niște sunete bizare, mereu aceleași, iar celălalt îi decriptează vorbirea oraculara, vorbind, la rându-i, într-o limbă care nu e nici italiană, nici latină, ci un amestec foarte hilar. MN: Sunt multe personaje? VZ: Multe. Dacă nu ești atentă, riști să le încurci, să le confunzi identitățile și profesiile. Francezi, italieni, englezi... Nici unul nu apare întâmplător, trebuie să urmărești ce spun, ce fac. Unul e muzician. Se numește Devizé și a trăit cu adevarat pe-atunci. Îți place muzica
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
leș Barricades mystérieuses a lui Couperin, despre care s-a și spus, de altfel, că are (sau că au) un efect hipnotic, care se degajă din ritmul obstinat de baș, din sincope și din refrenul care revine ("ritournelle"). Să fii atentă la aceste "baricade", pe care muzicianul francez le interpretează cu obstinație încontinuu, devenind el însuși un rondo, aproape. MN: Așadar, muzica e un personaj în toată puterea cuvântului. Se simte aici mâna lui Francesco Sorți, despre care am citit că
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
al relațiilor de familie calme, specifice clasei de mijloc din America și de pretutindeni. Soții unui astfel de mariaj trăiesc într-o afectivitate luminoasă, fără efuziuni pasionale sau erotice, fiecare purtînd în minte propriile sale obsesii și secrete. Devenit un atent observator al comportamentului soției sale după lectura scrisorilor de dragoste scrise de aceasta pentru un alt bărbat, Louis înțelege cu totul altfel nuanțele afectivității ei casnice: Privirea ei, care nu căuta să-mi citească taina din ochi, ar fi putut
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
cer decît pe pămînt", spre deosebire de concepția de filozofie politică a lui Aristotel, mult mai ancorată în concret, în oameni în carne și oase, animale politice capabile de autoguvernare rațională cu sau fără tichia de filozof. Dar la o analiză mai atentă iese la iveală că-l putem "acuza" și pe Aristotel de inadecvare la realitate în viziunea polis-ului perfect pe care îl descrie în Politica sa, un oraș-stat întrupat din însumarea unor potențialități ale membrilor săi, mai curînd decît din
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
lumi vor să trăiască ei înșiși acolo, dacă se includ în viziunea de fericire și bunăstare socială pe care o propun. Firește, nu e vorba de o includere declarată de cei în chestiune, ci de a stabili printr-o analiză atentă dacă testul auto-incluziunii funcționează. Un proiect intelectual care a trecut proba responsabilității este entopic, în vreme ce unul care eșuează se numește, în taxonomia autorului, atopic. Jocul acesta semantic este conceput ca replică la termenul "utopic", tocmai pentru a deplasa accentul de la
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
în Multiplu. Ceea ce pare a fi un chip feminin este, de fapt, un chip generic, un fel de androgin plastic, o Mumă prolifică și eternă, iar ceea ce pare a fi un singur chip se dovedește a fi, la o analiză atentă, una dintre cele mai frumoase și mai fascinante modalități de a omagia libertatea și diversitatea în spațiul, aparent restrictiv, al aceluiași motiv. În ultimii ani, interesul artistului s-a diversificat, în preocupările sale au început să intre și alte materiale
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
ale lui Țuculescu, dar ale unui Țuculescu încărcat de penumbre, cît și viziunile monumentale și hieratice, chipurile în efigie, ale Eugeniei Iftodi. Acest al treilea pictor are un aer exotic, comprimă spațiile, devoalează ritualuri uitate și privește, cu un ochi atent, cînd jucăuș, cînd reflexiv, direct în ograda postmodernității. Și dacă stăm să ne gîndim bine, avea și destule argumente, pentru că acum patruzeci de ani eram deja exilați din istorie, trăiam, adică, direct în postistorie, iar prin distrugerea industriei antebelice, atît
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]