KorAP: Find »[drukola/base=aterom & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 9 >

204 matches

Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

artere. Se acordă o credibilitate extremă dozărilor de nano și picograme a diverselor endoteline, interleukine, sICAM și sVCAM și sunt puțin înțelese modelările computerizate ale fluxurilor care folosesc legi fizice notorii. Particularitățile anatomice vasculare sunt implicate în apariția plăcii de aterom și se constituie prin aceasta într-un veritabil factor de risc geometric. Nici ideea existenței unui factor de risc geometric nu este nouă . Ceea ce constituie un mare pas înainte în investigarea ei este reprezentat de progresele în vizualizarea arterială, de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
sisteme de analiză computerizată a fluxului sanguin atașate acestei metode imagistice ar fi extrem de utilă. Prin fuziunea de tip ANGUS (angiografie și ultrasonografie intravasculară) și amplificarea mediilor virtuale de lucru modalitatea de a “urmări” inițierea, progresia și complicarea plăcilor de aterom precum și de a alege tipului adecvat de tratament (intervențional, chirurgical) devin perspective ale realității imediate 6. “Imagistica computerizată” reprezintă tehnica cea mai modernă disponibilă pentru efectuarea de studii prospective neinvazive asupra vaselor umane. Ea trebuie însă pusă permanent în relație

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
experimentului propriu-zis, reduce necesarul de teste (cronofage și costisitoare), facilitează înterpretarea cu o acuratețe sporită a datelor obținute prin imagistica obișnuită etc. Utilizând simularea computerizată a fluxului arterial se pot obține informații utile pentru explicarea localizării predilecte a plăcii de aterom, se pot efectua previziuni ale evoluției leziunii vasculare și totodată se pot analiza diverse opțiuni terapeutice. De la analiza unor geometrii arteriale ideale acum pot fi abordate mult mai fiabil arterele reale. Determinarea dimensiunilor vasculare reale devine astfel o prioritate. Arterele

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
impune acest termen în literatură. 1852 - Carl von Rokitanski (fig.1.7) consideră aterogeneza drept “încrustație a trombilor în peretele arterial” (von Rokitansky C. A manual of pathology anatomy. Vol. 4. London, The Sydenham Society 1852). 1856 Apariția plăcii de aterom este considerată de către Rudolf Ludwig Karl Virchow (fig.1.8) a fi un “răspuns inflamator inadecvat” (Virchow R. Phlogose und thrombose in gefassystem Gesamurelte Abhandlungen zur wissenscaftlichen Medizin. Brelin, Meidinger Sohn and Co 1856). 1862 Prima descriere a emboliei cu

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
embolectomie care îi va purta numele 8 (Fogarty TJ, Cranley JJ, Krause RJ. A method for extraction of arteria emboli and thrombi. Surg Gynecol Obstret 1963; 116:241). l 1963 McGuff utilizând un laser cu rubin reușește distrugerea plăcilor de aterom care nu sunt calcificate. - Se efectuează prima angioplastie percutană transluminală în stenozele arterei femurale de către CT Dotter (fig.1.32) și M.P. Judkins (Transluminal treatmen of arteriosc e otic obstruction description of a new technique and a preliminary report o

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
1973; I: 155). 1973 - Ipoteza emisa de Russell Ross (fig.1.39) “ipoteza răspunsului la injurie” (Ross R, Glomset JA. Atherosclerosis and the arterial smooth muscle cell. Science 1973; 180: 1332) evidențiază rolul disfuncției endoteliale în inițierea apariției plăcii de aterom. 1974 Dotter și colab. sunt inițiatorii trombolizei in situ în obstrucțiile acute și cronice ale arterelor membrelor administrare de doze reduse de streptokinază direct în trombul ocluziv (Dotter CT, Rosch J, Seamen AJ. Selective c ot lysis with low dose

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
fig. 1.41) să demonstreze că EDRF este identic cu NO. Cei trei cercetători au primit premiul Nobel pentru Medicină în 1998. 1981 Lee introduce în angiologie laserul Nd-YAG argon și CO2 cu care Abela raportează vaporizări ale plăcilor de aterom fibroase și calcificate. 1982 FDA aprobă utilizarea “gumei cu nicotină” (forma de 2 mg) ca terapie de substituție nicotinică. 1984 Cragg și colaboratorii săi realizează primele modele de grefoane-stent (Cragg AH, Lund G, Rysavy JA, Salomonowitz A, Castaneda-Zuniga WR, Amplatz

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
1988 Thompson și colaboratorii demonstrează prima dată in vivo aplicabilitatea angiogenezei terapeutice (Thompson YA, Anderson KD, Dipierto YM. Sidedirected neovessel formation in vivo. Science 1988; 241: 1349). 1988 - NG Pandian (fig. 1.45) și A. Kreis descriu caracteristicile plăcii de aterom utilizând ecografia intravasculară. 1988 Housley lansează conceptul “treatting claudication in five words: stop smoking and keep walking”. 1989 - Robert Ginsburg (Stanford, SUA) raportează dezobstrucții ale arterelor femurale la om utilizând tehnologia laser iar Herbert J. Geschwind prezintă primele rezultate la

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
factori acționează în toate etapele sale de inițiere, de constituire și de complicare. Lista factorilor de risc continuă să se amplifice ca urmare a progreselor în înțelegerea mecanismelor celulare, subcelulare și moleculare care duc la constituirea și dezvoltarea plăcii de aterom. Statisticile (1995) arată că și în România mortalitatea/morbiditatea prin boli cardio vasculare reprezintă un procent important din totalul deceselor (61.6%) iar între bolile cardio-vasculare patologia aterosclerotică ocupă primul plan (66.6%). Studiul patologiei aterosclerotice a membrelor inferioare devine

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
în care se afirmă faptul că tulburările de flux exercită o influență majoră în localizarea și evoluția leziunilor arteriale aterosclerotice (“adverse hemodynamic conditions”). Acest concept este susținut și de lucrările profesorului CG Caro (1971) care au demonstrat apariția plăcilor de aterom în segmentele cu stress parietal de forfecare scăzut. Particularitățile anatomice vasculare sunt implicate în apariția plăcii de aterom și se constituie prin aceasta într-un veritabil “factor de risc geometric”. În 1959 EC Palma crează denumirea de “arteriopatie hemodinamică”. Roberts

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
arteriale aterosclerotice (“adverse hemodynamic conditions”). Acest concept este susținut și de lucrările profesorului CG Caro (1971) care au demonstrat apariția plăcilor de aterom în segmentele cu stress parietal de forfecare scăzut. Particularitățile anatomice vasculare sunt implicate în apariția plăcii de aterom și se constituie prin aceasta într-un veritabil “factor de risc geometric”. În 1959 EC Palma crează denumirea de “arteriopatie hemodinamică”. Roberts (1959) demonstrează faptul că ateroscleroza aortică este mai severă sub nivelul trunchiului celiac iar S. Glagov (1961) confirmă

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
MH Friedman și colab. subliniind ideea că geometria arterială afectează hemodinamica și se constituie într-un risc potențial pentru aterogeneză (geometric risk factors for arteriosclerosis). Etapa următoare a fost aceea de a asocia într-un mod cantitativ prezența plăcilor de aterom cu hemodinamica locală. Dintre ipotezele care implicau această hemodinamică locală (ipoteze legate de presiune, legate de turbulență, legate de stressul de forfecare) doar studiile legate de forțele de forfecare au oferit rezultate promițătoare (Gessner)52. Aceasta era în consonanță cu

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
în care stressul de forfecare redus este implicat în aterogeneză și nu stressul de forfecare crescut cum afirmase anterior Fry și colab. A dobândit astfel un interes crescut studiul profilului velocităților locale în zonele în care survin deseori plăcile de aterom (ex. bifurcații). În 1981 Friedman evidențiază o îngroșare intimală mai importantă în regiunea cu stress parietal de forfecare redus de-a lungul pereților laterali ai bifurcației aortei abdominale. Cassanova și Giddens evidențiază în 1978 regiuni largi de flux recirculat și

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
legate de flux (separarea de flux). Concluzia lui Smedby a fost că tortuozitatea arterei influențează ateroscleroza și nu este o consecință a acesteia. Utilizând cineangiografia digitizată Smedby și colab. au studiat tulburările fluxului arterial influențat de localizarea/ dezvoltarea plăcilor de aterom. Filmele digitizate au fost studiate prin analiza computerizată a imaginii, secvențe de imagini convertite în curbe timp intensitate, estimându-se un timp de sosire a substanței de contrast la nivelul fiecărui pixel. Se descrie astfel un nou parametru - ZDF (zones

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
acest sens, recent Tillich și colab. propunând determinarea unui indice al tortuozității iliace (suma valorilor curbaturii pentru toate punctele cu o curbatură de ≥ 0.3 cm-1). Smedby și colab. remarcau faptul că atunci când în analiza angiografică a dezvoltării plăcilor de aterom au fost încorporate segmentele cu ramificații versus segmentele fără ramificații vasculare s a constatat existența unor diferențe semnificative la a doua examinare angiografică efectuată la 3 ani distanță de prima, în sensul că segmentele cu ramificații prezentau ER la nivelul

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
negativ, determină un răspuns vasomotor accentuat (NO dependent), influențează elastina arterială și implicarea matricei. Endoteliul este receptor și țintă pentru stress-ul de forfecare, recent dovedindu-se existența unei sensibilități particulare pentru forfecare la nivelul de adeziune focală a plăcii de aterom, a receptorilor cuplați cu proteina G și a unor canale ionice shear-sensibile. Formula aproximează rigiditatea conferită de materialele constitutive ale peretelui arterial dar nu ține cont de stress-ul relativ în diferitele straturi parietale și de tendința grosimii parietale de a

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
dar nu ține cont de stress-ul relativ în diferitele straturi parietale și de tendința grosimii parietale de a se reduce pe măsură ce raza crește. Formula Bergel este din acest punct de vedere mult mai fidelă: Variațiile locale ale structurii plăcii de aterom sunt implicate în ruptura acesteia și nu numai stressul circumferențial înalt (el este doar o componentă a vulnerabilității plăcii). Stress-ul de forfecare depinde de vâscozitatea sângelui iar valorile acesteia în vecinătatea peretelui sunt dificil de determinat (erori de 20 50

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
altor fenomene de transport cum ar fi cel de masă, de căldură etc. Fenomenul de transport este probabil foarte important deoarece ateroscleroza este cunoscută tradițional ca o afecțiune generată de acumularea în exces a lipidelor în peretele arterial. Plăcile de aterom se formează în regiuni cu stress de forfecare redus și tulburări de flux - separare de flux, stază, oscilații de flux. La nivelul aortei abdominale asemenea regiune se găsește la nivelul peretelui posterior al bifurcației aorto iliace (velocități maxime la nivelul

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
convex al curburii), în zonele de fixare posterioară (ex, canalul Hunter) sau de angulari bruște (ex. aorta infrarenală imediat distal de desprinderea arterei mezenterice inferioare) unde turbulențele fluxului sanguin traumatizează intima și sunt responsabile în parte de formarea plăcilor de aterom. Arterele renale au o rezistență scăzută, astfel încât 10-15% din fluxul din aorta abdominală va trece în aceste vase și doar 35-40% din fluxul prezent în repaus în aortă va ajunge la nivelul fiecărei artere iliace comune. Distribuția fluxului în fiecare

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
fluxului. Termenul de “remodelare vasculară” a fost inițial utilizat pentru a descrie orice modificare a structurii parietale vasculare. Glagov și colab. (1987) evidențiază prezența remodelării vasculare prin măsurarea “lărgirii vasculare compensatorii” și demonstrând că pe măsura creșterii volumului plăcii de aterom, lumenul vasului se menține prin creșterea dimensiunilor arterei (mecanism valabil până la o stenoză de 40% vezi figura 4.17). Astfel, numeroși pacienți au un lumen vascular aproape normal în condițiile unei ateroscleroze avansate încât evaluarea angiografică nu poate decela aceste

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
vasoactive și stimulii hemodinamici (Gibbons și colab. 1994). La remodelarea vasculară care asigură o lărgire compensatorie adecvată sau inadecvată se adaugă și procesul de îngustare vasculară (shrinkage) numit și “remodelare anti-Glagov”. Această îngustare se poate produce prin maturarea plăcii de aterom, creșterea depozitelor fibroase sau de calciu, scăderea conținutului lipidic al plăcii sau procese de apoptoză. Remodelarea compensează mai mult segmentul din amonte de stenoză decât pe cel din aval de aceasta, stenoza propagându-se în aval și determinând astfel formarea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
shrinkage” arterial. În cuantificarea remodelării trebuiesc avute în vedere dificultățile de definire a “referinței” și existența “efectului Dotter” (trecerea cateterului printr-o leziune determină o creștere, uneori semnificativă a dimensiunilor lumenului)1. “Paradoxul remodelării” constă în faptul că plăcile de aterom sunt mai vulnerabile deseori în segmentele unde s-a produs lărgirea vasculară compensatorie. Remodelarea vasculară se corelează cu nivele computer-simulate ale stressului de forfecare, accelerarea fluxului la nivelul versantului proximal și decelerarea sa la nivelul versantului distal al plăcii de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
sunt mai vulnerabile deseori în segmentele unde s-a produs lărgirea vasculară compensatorie. Remodelarea vasculară se corelează cu nivele computer-simulate ale stressului de forfecare, accelerarea fluxului la nivelul versantului proximal și decelerarea sa la nivelul versantului distal al plăcii de aterom protruzive asociindu-se cu o celularitate și o cantitate de colagen mult mai redusă în regiunea din amonte de leziune și cu creșterea plăcii înspre aval. Stenoze arteriale. Ecuația Bernoulli (derivabilă din legile newtoniene ale mișcării, formulă fundamentală a mecanicii

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
fluxului arterial la nivelul membrelor inferioare la pacienții cu diabet zaharat. În AOMI se constată o reducere semnificativă a complianței arterelor femurale comune comparativ cu grupul de control. Această constatare reamintește faptul că afecțiunea are la bază apariția plăcilor de aterom (atero -) dar și modificări ale distensibilității parietale (-sc eroza). l Complianța arterială este de asemenea un factor important în evaluarea permeabilității grefoanelor arteriale (compliance mismatch). Impedanța arterială este constituită din ansamblul de rezistențe care se opun debitului sanguin pulsatil: rezistențe

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
aceste metode prezentând o serie de limite. Practic, utilitatea lor se rezumă la investigarea trecerii de la leziunea endotelială (injurie primară) la disfuncția endotelială (generalizată) și ulterior la modificările regionale/locale determinate de aceasta până la apariția leziunilor arteriale parietale (placa de aterom) și vulnerabilitatea acestora pentru ruptură. S-a spus că, practic, chirurgul vascular tratează în primul rând o leziune fiziologică și nu una anatomică, element care a susținut dezvoltarea explorărilor funcționale în arteriopatia obliterantă. Mult lăudate inițial, aceste metode (pletismografie, reografie

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]