1,004 matches
-
pot fi considerate factori limitativi în practicarea joggingului la această vârstă. Din punct de vedere muscular, studiile și cercetările efectuate au evidențiat că țesutul muscular este scăzut, cu un control neuromuscular insuficient și mobilitate articulară mare, fapt ce favorizează deviațiile atitudinale și deformațiile unor regiuni corporale (Alexe, D.I., 2009). Capacitatea sistemului osos, cartilaginos, tendinos și ligamentar de a suporta un efort ar reprezenta, la vârsta pubertății, un factor limitativ în cadrul activităților sportive, deoarece, în opinia autorilor Rață G., Rață, Gh., (2008
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
anumite roluri și de firul acțiunii, sunt importante/sugestive elementele care țin de vestimentația personajelor secundare/episodice, de decor, de muzica aleasă, de eventualele secvențe de dans etc. De asemenea, formarea ca ,,spectator" a copilului preșcolar vizează și coordonata comportamentală, atitudinală a acestei ipostaze: copilul intră, astfel, în ,,disciplina" spectacolului, se familiarizează cu deschiderea/închiderea cortinei, cu aplauzele, cu respectarea normelor de comportare civilizată într-un astfel de context. Pe scenă sau în spatele acesteia, copilul este plasat în ipostaza de a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
general, feed-back, scriitorului, mai ales când este vorba despre receptarea textului literar într-un context decalat temporal, uneori de secole, față de cel al creării mesajului) vs. + (în principiu, în situația de comunicare comună interlocutorul oferă feed-back, verbal și/sau nonverbal, atitudinal etc., locutorului); situația de comunicare: repere subiective (spațiu subiectiv, timp subiectiv, relații redimensionate etc.) vs. repere preponderent obiective (timp obiectiv, spațiu obiectiv, relații recunoscute între locutor și interlocutor/publicul-țintă etc.). Prin prisma acestor coordonate, subsumăm aici textului nonliterar mesajele orale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
elevilor (metodă care apare ca instrument alternativ de evaluare în unele lucrări de specialitate) este realizată pe parcursul activităților desfășurate, vizând atât planul conținuturilor abordate în ciclul preșcolar (aici, cu precădere în activitățile de Educare a limbajului), cât și pe cel atitudinal, relațional, motivațional etc.; de exemplu, se va observa deprinderea de valorificare a valențelor comunicării verbale (orale, scrise), nonverbale și paraverbale; metoda observației (spontane/sistematice) implică, în etapa preșcolară, observarea copilului, dialogul cu copilul și cu părinții, observarea anumitor caracteristici ale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
să fie, în principal, automat pentru a deveni cultural, trăsăturile culturale înseși aveau să exercite presiunea lor asupra evoluției genomului"116. Formarea psiho-socială a personalității pornește de la eu ca anticipație emoțională. Ceea ce-l angajează pe direcția personalizării este conținutul lui atitudinal (de atitudine anticipatoare). Dar ceea ce-i conferă și îi menține identitatea cu sine însuși, dincolo de orice formă de personalizare căreia îi servește drept nucleu, este constanța acestui conținut, atitudinea sa nedezmințit anticipatoare. Ca simțire "personală" primară și nucleu de putere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
putem afirma existența unui accent nietzschean în felul în care C. Rădulescu-Motru concepe eul ca nucleu de putere și ca atitudine posesivă. Odată acumulate câteva condiții conștiința pericolului și exagerarea puterii proprii prin eul emoțional, îndreptarea anticipației către constituirea sistemului atitudinal al muncii etc. drumul personalizării este deschis; mai mult, el devine o linie necesară a evoluției energiei. Eul va suporta rigorile raționalizării, dar, în esență, va rămâne atitudine emoțional-anticipativă; conștiința se va îmbogăți pe baza noilor achiziții atitudinale, anticipațiile se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
constituirea sistemului atitudinal al muncii etc. drumul personalizării este deschis; mai mult, el devine o linie necesară a evoluției energiei. Eul va suporta rigorile raționalizării, dar, în esență, va rămâne atitudine emoțional-anticipativă; conștiința se va îmbogăți pe baza noilor achiziții atitudinale, anticipațiile se vor ordona din ce în ce mai convergent către susținerea deprinderilor de muncă, aflate într-o schimbare continuă, experiența persoanei se va îmbogăți. "Experiența personală se cristalizează în jurul simțirii eului, care este ca un fel de ferment pentru creșterea ei"117. Reflecțiile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
În ciclul liceal. Ce argumente psihopedagogice trebuie evidențiate În favoarea formării religioase În această etapă de vârstă? În cele de mai jos, vom trece În revistă doar câteva. În primul rând, etapa de vârstă vizată (14-18 ani) e una a „vertebrării” atitudinale și axiologice a individului. Vârsta adolescenței e una a căutărilor și cristalizărilor unor repere comportamentale, a forjării unor idealuri noi. Până acum, elevului i s-a oferit cunoaștere, și-a Însuțit tehnici culturale de bază (scris, citit, socotit, utilizarea calculatorului
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cu precădere spre cercetările cu caracter inovator, precum cele ale cogniției sociale (modalitatea în care evenimentele sociale sunt stocate în memorie de indivizi și folosite ulterior pentru a determina comportamentul social), dar și spre teme cunoscute ale domeniului: conflictul, schimbarea atitudinală, influența socială. Așadar, cercetările tradiționale asupra relațiilor interumane, cât și realități mai noi, cum ar fi schemele, reprezentarea socială și identitatea socială sunt evidențiate succint de autor prin expunerea teoriilor și experimentelor consacrate. Plecând de la ideea că psihologia socială reprezintă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
influențe asupra acestui comportament negativ. Atitudinile și schimbarea atitudinilor reprezintă subiectul dezbătut în penultimul capitol al acestei lucrări. Definiția atitudinii, modelele teoretice ale atitudinilor, teoriile ce oferă explicații referitoare la formarea atitudinilor, cât și cele ce au în vedere schimbarea atitudinală fac obiectul acestui capitol. Autorul studiului surprinde tehnicile de măsurare a atitudinilor prin intermediul scalei de evaluare a lui Thurstone, diferențialei semantice a lui C.E. Osgood, scalei distanței sociale a lui E.S. Bogardus și inserează, la finalul acestui capitol, două probleme
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
fac obiectul acestui capitol. Autorul studiului surprinde tehnicile de măsurare a atitudinilor prin intermediul scalei de evaluare a lui Thurstone, diferențialei semantice a lui C.E. Osgood, scalei distanței sociale a lui E.S. Bogardus și inserează, la finalul acestui capitol, două probleme atitudinale majore ale relațiilor sociale: prejudecata și discriminarea. Profesorul Tony Malim oferă definiții și explicații relevante pentru cele două concepte, prejudecata și discriminarea, și dezvoltă o clasificare a atitudinilor preconcepute ce cuprinde sexismul, rasismul, ageismul (prejudecată față de persoanele în vârstă). În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
găsi punctul slab” și a stabili mecanismul funcționării fiecărui domeniu) și de a elabora soluțiile potrivite. 2) Competențele de evaluare și decizie pe criterii de valoare. După cum se știe, prin termenul „valoare” se înțelege un „standard”, socialmente instituit, exprimând semnificații atitudinale prin care oamenii se raportează la o „realitate” (creată de om, implicând un comportament uman sau o relație cu oamenii)<footnote Un tablou, o idee, un mod de a fi al omului, o relație cu natura sau instituțiile sociale etc.
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
se raportează la o „realitate” (creată de om, implicând un comportament uman sau o relație cu oamenii)<footnote Un tablou, o idee, un mod de a fi al omului, o relație cu natura sau instituțiile sociale etc. footnote>. Ca „semnificații atitudinale”, valorile nu numai că desemnează aprecieri (bun-rău, frumos-urât, adevărat-fals, corect incorect, util-dăunător, eficace-noneficace etc.) dar și incită la o acțiune conformă aprecierii. Când spunem că „această întreprindere tratează incorect oamenii” nu dăm doar o apreciere, ci ne exprimăm implicit o
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care definim munca a generat și generează o serie de consecințe majore. Definiția marxistă a muncii, limitând munca doar la activitatea celor „exploatați”, i-a dat un puternic caracter ideologic și a corelat-o direct de o serie de consecințe atitudinale majore (munca exploatată implică lupta de clasă și „revoluția socialistă”). În realitate, munca trebuie analizată din perspectiva epocii în care se depune, în contextul relațiilor sociale și al concepțiilor epocii. Nu putem să „transferăm” sensul muncii epocii noastre pentru alte
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de a acționa pentru realizarea obiectivelor individuale și exercitarea atribuțiilor. Ea poate fi formală, oficializată prin reglementări, norme, proceduri, acte interne și profesională (competența), dată de nivelul de pregătire și experiență. Responsabilitatea este acea componentă a postului care concretizează latura atitudinală a atribuției și reprezintă obligația titularului postului de a îndeplini sarcinile și atribuțiile derivate din obiectivele individuale ale postului. Responsabilitatea trebuie să fie corelată cu sarcinile și autoritatea postului, evitând atât subdimensionarea, cât și supradimensionarea acesteia. Proiectarea conținutului postului trebuie
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
utilizări și consecințe și, în primul rând, cu sensurile multiple, incerte, contradictorii, în permanentă mișcare. Sunt prezentate dezbaterile teoretice asupra subiectului, reverberațiile lor, sunt analizate toate nivelurile (naratologic, poetic, tematic, ontologic, filosofic, al circulației și receptării, al militantismului estetic și atitudinal, al mentalităților etc.), pertinente pentru cuprinderea globală și totodată aprofundată a chestiunii. Toate dezbaterile, constructele ideatice și realitățile culturale analizate sunt comentate cu distanțarea necesară și chiar cu o ușoară, binevenită undă de ironie, cu o perfectă cunoaștere, „din interior
CONSTANTINESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
și negativiști”. Prozaismul și fronda caustică, invazia obiectuală într-un citadinism alienant și fermecător deopotrivă, apoi clișeele suprarealiste, apetitul pentru mecanisme, spiritul publicitar, strălucirile cibernetice, manifestările „psihedelice” ca în textele Beatles-ilor, rockul, poza erotică dezabuzată, euforiile alcoolice, deprecierea lumii-kitsch, robotizarea atitudinală, alintările eului narcisiac, autoipostaziindu-se efervescent ca înger damnat, exaltarea ereziei și sensibilitatea ultragiată - sunt notele dominante ale debutului: „Aceleași nopți cu pisicile deschizând cutiile de conserve/în întunericul tandru al lăzilor cu gunoi./ Clack, din palme,/clack, clack/la moara
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
afectiv 1. Calități empatice Empatia - presupune existenta unor disponibilități cognitive și mai ales afective din partea subiectului de a transpune în viața altei persoane, de a “simți ca acesta”, “de a trăi viața afectivă a altuia” (Popescu - Neveanu). 2. În plan atitudinal În funcție de tipologia bolnavului și particularitățile bolii după Balint, există următoarele atitudini: 1.de tutore autoritar, care nu dă nici o explicație, așteptând de la bolnav o ascultare fidelă; 2.de mentor care își oferă cunoștințele de expert, gata să-l învețe pe
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
și desfășurării relației interpersonale medic-pacient. 1. Atitudini exterioare Primul element pe care îl observă bolnavul în momentul stabilirii relației sale cu medical curant este pur exterior, legat fiind de aspectul fizic și atitudinea “de primire” a acestuia. Distingem următoarele trăsături atitudinale din partea medicului cu impact negativ asupra psihicului bolnavului (nu rareori “blocându-l” pe acesta sau diminuându-i încrederea în medic): - grabă, nerăbdare, enervare, atenție fluctuanta cu “pauze de înregistrare” a “acuzelor” relatate de către bolnav (face o buna impresie medicul care
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
are același efect de blocare (cu sporirea agresivității) a bolnavului. 2. Informarea neadecvată printr-o utilizare defectuoasă a datelor furnizate de pacient despre boala sa Reprezintă una dintre cauzele fundamentale ale unui diagnostic eronat. Ea are la baza doua defecte atitudinale din parte medicului, diametral opuse, în funcție de una dintre dominantele caracteriale ale acestuia cu exprimare în conduita fata de bolnav. 2.1. Preluarea necritică a informațiilor furnizate de bolnav •Sunt “crezuți” toți termenii tehnici medicali furnizați de către pacient (“ am o bronșită
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
lărgirea este un proces ce relevă abordări diferențiate ale celor dinăuntru față de cei care vin. Nu este foarte nouă ideea că în UE ar trebui să intre doar țări bogate. Este o translare în plan mai larg a completării paletei atitudinale cu ceea ce ar fi egoismul de grup, cum îi spune Andrew Oldenquist. Se face trecerea de la "eu" la "al meu", fiecare urmărind interesele propriei comunități excluzând întemeiat în viziunea adepților acestei direcții, binele celor din afara ei. Există de asemenea o
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sau dispariția unor clădiri de utilitate publică în rural (școli, dispensare, cămine culturale) * Diversificarea materialelor de construcție Schimbarea psihosocială * Schimbări în relațiile interumane * Schimbări în structura valorică și normativă a unor grupuri sociale * Modalități de petrecere a timpului liber * Aspecte atitudinale legate de încredere, cooperare, competiție, asociere * Trăsături de personalitate specifice omului modern * Interes pentru viața politică și socială * Consum mediatic * Modificarea consumului * Schimbări în identitatea socială și colectivă a oamenilor * Apariția unor orientări postmoderne Schimbarea culturală * Deteriorarea sau dispariția unor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și al celor ce agreează schimbarea și o doresc. Am realizat acest portret comparativ pentru cele două sate, rezultând astfel patru profiluri 12. Ipoteza de lucru pe care am avansat-o aici este aceea că teama de schimbare ca orientare atitudinală apare cu precădere la cei ce au un status socioeconomic mai scăzut, pentru că în această categorie de oameni schimbările, chiar și de mică amploare, sunt de natură să bulverseze echilibrul material și social. Cei cu un status socioeconomic mai ridicat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
chiar de modernizarea ei. Inovația nu este opusă tradiției, ci complementară ei, iar cele două reflectă dialectica vechiului și a noului (Cobianu-Băcanu, 1988). Ceea ce se poate remarca în literatura sociologică ce tratează această problemă este că, pentru a analiza conotațiile atitudinale și comportamentale se utilizează termenul de tradiționalism, el având de asemenea și conotații legate de măsurare adică se identifică și se măsoară prin instrumente specifice indicatori și variabile ale tradiționalismului și nu ale tradiției (vezi de exemplu, Bogdan Voicu, 1999
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a societății la nivel macro, a grupurilor sociale, fiecare din aceste paliere, având definiții diferite. Evident, că, pentru demersul de față, interesante sunt toate formele modernității, pentru că putem analiza o comunitate rurală din punct de vedere al modernității comportamentale și atitudinale a indivizilor ei, dar și prin prisma modificărilor produse în cadrul acesteia în urma proceselor de industrializare și urbanizare, cu care este asociată modernitatea la nivel macrosocial. Așa încât le voi analiza în linii generale pe fiecare. Dacă abordăm modernitatea în sens larg
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]