982 matches
-
timp și o foarte bună pregătire de specialitate și psihopedagogică din partea profesorului. Din punct de vedere pedagogic problemele apar din cauza numărului mic de ore alocat prin planul de Învățământ, a programelor Încărcate, a tipului de performanță urmărit, pur reproductiv, nicidecum atitudinal sau vocațional. Sub aspect economic, aceste metode sunt mari consumatoare de timp, solicită spații educaționale modulare, ergonomice, material didactic bogat și diversificat. Pentru a reuși În demersul său de a aplica gândirea critică prin cadrul Evocare/ Realizarea sensului/ Reflecție, profesorul
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Magdalena Rangu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93528]
-
obișnuite, începând cu managerul școlii și terminând cu părinții copiilor, în vederea acceptării copiilor/elevilor cu dizabilități în clasele școlilor obișnuite, ajungând astfel ca școala să devină într‑adevăr o școală incluzivă; c) crearea condițiilor optime de dezvoltare fizică, intelectuală, psihică, atitudinală și comportamentală a copiilor deficienți în comunitate prin: - asistență psihopedagogică de specialitate în școlile obișnuite; - asistență de specialitate în familie; - servicii sociale specializate acordate copilului, dar mai ales familiei, din partea autorităților legale. Această strategie a avut în vedere garantarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
numai performanțele cognitive, dar și funcționarea „biologică” a organismului. Dezvoltarea psihică a persoanei reprezintă un proces dinamic de formare și reconstrucție continuă, prin învățare și interacțiunea cu factorii de mediu, a structurilor cognitiv‑operaționale, psihomotrice, dinamico‑energetice, afectiv‑motivaționale și atitudinale, manifestate în comportament. Dacă privim din perspectivă genetică, dezvoltarea psihoindividuală este un proces intern care evoluează o dată cu vârsta printr‑o construcție progresivă (programată genetic), în scopul unei adaptări optime la condițiile de existență. Dacă analizăm dezvoltarea din perspectivă ontogenetică, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cooperare, pe colaborare și pe procesul învățării. Astfel, noțiunea de evaluare își lărgește sfera de cuprindere și nu se oprește doar la conținuturile vehiculate în școală, la rezultatele obținute de elev (cunoștințe, informații, priceperi, deprinderi, capacități, modele de comportament, trăsături atitudinale, etc.), ci se extinde de la rezultatele obținute, către procesul de învățare derulat în situații și contexte diferite, inclusiv în afara școlii (nonformal sau informal). Nu în ultimul rând evaluarea trebuie să fie tolerantă și să includă valorile multiculturale (înțelegând prin aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
deficienței mintale ca problemă de cercetare, de investigare și terapie (perioada 1800‑1870); - etapa maturizării gândirii științifice prin aprofundarea și lărgirea problematicii deficiențelor mintale (perioada 1870‑1940); - etapa abordării interdisciplinare ca o modalitate nouă de investigare, care corespunde în planul atitudinal cu o sporire a interesului social pentru abordarea și rezolvarea problemelor de integrare profesională (după 1940). Pentru a susține fundamentarea teoretică a deficienței mintale, specialiștii au propus mai multe teorii, dintre care cele mai frecvent invocate sunt: a) teoria etiologică
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
al proceselor psihice; b) terapia manifestărilor convulsiviante, epileptice, a instabilității psihomotorii și a tulburărilor de comportament, terapia deficitelor motorii și a tulburărilor de vorbire; c) psihoterapia familiei, centrată pe: - instruirea membrilor familiei cu privire la satisfacerea nevoilor afective ale copilului și modelele atitudinale și comportamentale în conformitate cu programele de psihoterapie, logopedie, kinetoterapie, ergoterapie la care participă copilul deficient mintal; - consilierea axată pe necesitatea cooperării și menținerii unității de acțiune cu echipa de specialiști, modalitățile de organizare a vieții copilului deficient mintal, pe segmente mici
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
puțin relevante, dar o clasificare sintetică incluzând toate subcategoriile și subtipurile întâlnite în literatură se prezintă astfel: 1. Dificultățile de învățare induse: a) intrinsece: - acțional‑procedurale (receptare pasivă, lipsa tehnicilor de învățare); - organizaționale (neeșalonarea învățării, interferențe în învățare, autoevaluare subiectivă); - atitudinale (indiferență, dezinteres, negativism); - valorificate (precaritatea experienței anterioare, lacune în învățarea anterioară); - ocazionale (incidente, indispoziții, prezența unor boli); b) extrinsece: - calitatea precară a instruirii/predării; - suprasolicitarea școlară; - lipsa unui regim de activitate intelectuală; - nivelul cultural și material scăzut în familii; - lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
este asigurat de sindicate și de persoanele care aparțin minorităților etnice și religioase. Cercetările din domeniu au invocat mai multe categorii de factori pentru a explica slaba implicare cetățenească din fostele țări comuniste. Acestea se întind de la moștenirea culturală și atitudinală a comunismului (parohialism, lipsa încrederii interpersonale și instituționale, cultură civică precară) și deprivările mai profunde la care sunt supuși cetățenii noilor democrații în deceniile de tranziție (lipsa resurselor materiale și fizice sau restrângerea rețelelor de legături „slabe”) la caracterul exogen
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
specificul contextului. Are, desigur, dreptate, orice învățare înseamnă o inserție mai bună în social, o adaptare mai eficientă la situație. Aceasta numai în afara cazului în care contextul deformat nu presează perfid „masele largi” pentru a deprinde anumite scheme cognitive și atitudinale, livrate de aparatul propagandistic al puterii (Neculau, 2002). Încheiem acest scurt excurs printre lucrările românești cu prezentarea unei atitudini revelatoare pentru o întreagă categorie de educatori și oameni de știință care și-au identificat rostul social și profesional în acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
noi calificări, a învățării unui stil inovativ și creativ. Europa promovează modelul de „societate cognitivă”, invitând oamenii să-și gestioneze inteligent disponibilitățile, să-și ia soarta în propriile mâini, să devină cetățeni activi. Învățarea va trebui să devină o constantă atitudinală, să facă parte din viața fiecăruia, să-l însoțească până la sfârșit. Aceasta înseamnă nu numai ca indivizii să „învețe să învețe”, ci să și dorească acest lucru, să fie motivați, să găsească în învățare satisfacții spirituale și psihosociale. Conceptul de
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
creativii (performanțe maxime la probe de creativitate) și inteligenții (performante maxime la probele de inteligență). De aici se observă cu ușurință lipsa de corelație Între inteligență și creativitate. Rezultatele au fost corelate și cu reușita școlară, cu aspecte comportamentale și atitudinale, ducând În final la concluzia că reușita școlară este egală pentru ambele grupuri diferențiate: creativi și inteligenți. Concluzia autorilor este că gândirea divergentă permite să se obțină rezultate egale cu cele obținute prin gândirea convergentă, că Q.I. nu este
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
inteligență. Cea de-a doua etapă a fost deschisă de cercetările lui J.P. Guilford asupra factorilor intelectuali ai creativității, iar etapa a treia cea mai completă marchează o lărgire a ariei investigațiilor și asupra factorilor nonintelectuali (în special asupra celor atitudinali și motivaționali), dar și asupra aptitudinilor speciale sau factorilor abisali. 4.1.1 Factorii intelectuali În această categorie reunim: * imaginația creatoare; * gândirea; * sensibilitatea la probleme; * inteligența; * alte operații intelectuale: redefinirea, gândirea ludică, gândirea analogică (metaforică); * intuiția; * memoria. 4.1.1
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cronologică câteva etape. În 1985, Mihaela Roco preocupându-se de căile de creștere a creativității tehnice, relevă următoarele blocaje: imaginația deficitară, cunoașterea superficială a metodelor gândirii divergente, folosirea greșită a strategiilor gândirii logice, lipsa motivației pentru profesiune, carențe la nivel atitudinal. În anul 1990, Vitalie Belous, în cartea Manualul inventatorului, propune un inventar al blocajelor în creația tehnică, inventar stabilit pe baza propriei experiențe de inventator. El grupează principalele obstacole ale creativității în două categorii: externe și interne. Cele externe țin
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
astă dată - motivației extrinseci, este dorința de a câștiga competiția față de alte grupuri rivale. Analiza creativității grupului ridică nu numai probleme privind trăsăturile de personalitate ale membrilor, ci și probleme referitoare la compatibilitatea acestora, ca rezultantă a compoziției grupului. Varietatea atitudinală a membrilor grupului influențează pozitiv percepția interpersonală, procesul de comunicare și, implicit, creativitatea grupului. Se consideră că grupurile relativ eterogene în privința atitudinilor cognitive dar omogene în privința aptitudinilor sunt mai creative decât cele eterogene și decât cele omogene în ambele privințe
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Lipsa de cooperare în echipele românești apare datorită lipsei încrederii și existenței suspiciunilor reciproce. Se dau, în continuare, nouă principii directoare, care vor ajuta managerii în alcătuirea și consolidarea echipelor profesionale [7]: 1. Alegem echipa după criteriile: varietate profesională și atitudinală, omogenitate motivațională, relații cel puțin amiabile Aceasta ar putea însemna, de exemplu, că vom combina în mod deliberat persoane care gândesc pozitiv și persoane mai sceptice, inovatori nonconformiști și pragmatic înregimentați, visători și oameni de acțiune. O asemenea combinație va
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
prezentată în capitolele 4, 5 și 6. Acești factori acționează atât în cadrul creativității tehnice cât și a celei științifice. Pentru creativitatea tehnică subliniem importanța spiritului de observație (vezi Anexa 2), a gândirii divergente, a sensibilității la probleme, precum și a factorilor atitudinali cum ar fi perseverența și tenacitatea. 9.3 Rolul informațiilor în creativitatea tehnică Atât știința cât și tehnologia sunt determinate de dezvoltarea nevoilor sociale, mediată de cunoștințele dobândite anterior care trebuie utilizate de creator. În felul acesta are loc un
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cele ale colegilor (din aceeași clasă sau de la o clasă paralelă), uneori satisfacția este intensificată („a făcut mai bine decât mine?” sau a făcut ca mine?”). III. Principiile de modificare a atitudinilor și „construcția” mesajului a) Contribuția emițătorului la modificările atitudinale Dacă receptorul (elevul) percepe emițătorul (profesorul) ca fiind sursă credibilă și atractivă totul se va repercuta asupra atitudinii receptorului. Dar, atractivitatea nu se referă doar la aspectul exterior al emițătorului. Similaritatea și familiaritatea sunt factori care au un impact major
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
Similaritatea și familiaritatea sunt factori care au un impact major asupra felului în care este perceput receptorul. Pe parcursul evenimentului de comunicare emițătorul acționează solitar. Motivația receptorului este influențată considerabil de relația dintre emițător și receptor. b) Contribuția mesajului la modificările atitudinale Mesajele persuasive precum și cele motivatoare, tehnicile lor de elaborare pot fi învățate de la persoanele care alcătuiesc mesajele din spoturile publicitare. Mesajul este astfel elaborat încît asigură corespunderea dintre ceea ce se comunică și interesele grupului-țintă (receptori). c) Contribuția canalului la modificările
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
Mesajele persuasive precum și cele motivatoare, tehnicile lor de elaborare pot fi învățate de la persoanele care alcătuiesc mesajele din spoturile publicitare. Mesajul este astfel elaborat încît asigură corespunderea dintre ceea ce se comunică și interesele grupului-țintă (receptori). c) Contribuția canalului la modificările atitudinale Două aspecte importante definesc termenul „canal”: mijloacele utilizate pentru a transmite mesajul (suporturi audio - casete cu tematică specifică, video - filme, CD-uri și DVD-uri, postere - filme celebre etc.) și capacitățile senzoriale ale elevilor (auzul, văzul și simțul tactil). Dar
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
tematică specifică, video - filme, CD-uri și DVD-uri, postere - filme celebre etc.) și capacitățile senzoriale ale elevilor (auzul, văzul și simțul tactil). Dar, eficiența unor anume mijloace de transmitere nu a fost demonstrată științific. d) Contribuția receptorului la modificările atitudinale Mesajul transmis este structurat astfel încât să corespundă cât de mult posibil cu așteptările și necesitățile receptorilor. În ceea ce privește activitatea didactică, profesorii ar putea învăța multe lucruri utile dacă și-ar analiza și cunoște foarte bine elevii. Este știut faptul că, fiecare
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
descriptiv-constatativ-repetitivă de a vorbi despre politică, partide, ideologii, oameni politici? S-ar putea și altfel? Ar fi posibilă o gândire-acțiune eco-sistemică, comprehensivă și terapeutică? Plecând de aici, sunt avansate două ipoteze: 1) într-o necesară și posibilă Românie a tranziției atitudinale, regândirea paradigmelor, remodelarea conceptelor, restructurarea mentalităților în spiritul unei gândiri-acțiuni eco-sistemice, comprehensive și terapeutice ar putea contracara, într-o anumită măsură, partidocrația și deficitul ideologic; 2) în acest context, propun: paradigma părților și a întregului, conceptul ideologicului "bine temperat" și
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pe care și l-a propus" (Pasti 1995, 21-22). Altfel spus, parcurgem o tranziție instituțională orientată spre exterior, urmând normele, legislația și beneficiind de programele de restructurare, ajustare și asistență în varii domenii venite din Occident, dublată de o tranziție atitudinală orientată spre interior, mult mai complexă și dificilă, vizând dezvoltarea și modernizarea societății românești în profunzimile mentalului său colectiv și individual. Spre deosebire de tranziția instituțională câtre democrație și economia de piață, în linii generale realizată, tranziția atitudinală este "tranziția de după tranziție
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dublată de o tranziție atitudinală orientată spre interior, mult mai complexă și dificilă, vizând dezvoltarea și modernizarea societății românești în profunzimile mentalului său colectiv și individual. Spre deosebire de tranziția instituțională câtre democrație și economia de piață, în linii generale realizată, tranziția atitudinală este "tranziția de după tranziție". Este vorba despre un proces, esențialmente, instructiv-educațional, incipient, într-o societate ce nu și-a consumat, pe deplin, modernitatea. Când spun acest lucru, am în vedere cele două tentative istorice de modernizare a României liberal-capitalistă și
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
esențialmente, instructiv-educațional, incipient, într-o societate ce nu și-a consumat, pe deplin, modernitatea. Când spun acest lucru, am în vedere cele două tentative istorice de modernizare a României liberal-capitalistă și comunist-etatistă -, prima brutal întreruptă, a doua funciarmente eșuată. Tranziția atitudinală. Interogații, opțiuni, ipoteze În contextul unei necesare și posibile tranziții atitudinale, cercetarea partidelor și ideologiilor din România postcomunistă ridică anumite întrebări. O primă întrebare ar fi următoarea: ce fel de partide și ideologii există și cum interacționează acestea într-o
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pe deplin, modernitatea. Când spun acest lucru, am în vedere cele două tentative istorice de modernizare a României liberal-capitalistă și comunist-etatistă -, prima brutal întreruptă, a doua funciarmente eșuată. Tranziția atitudinală. Interogații, opțiuni, ipoteze În contextul unei necesare și posibile tranziții atitudinale, cercetarea partidelor și ideologiilor din România postcomunistă ridică anumite întrebări. O primă întrebare ar fi următoarea: ce fel de partide și ideologii există și cum interacționează acestea într-o societate excomunistă ce nu și-a consumat pe deplin modernitatea și
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]