52,791 matches
-
profund constructivă, profund pozitivă. Cînd lupți cu Nicolaescu, cu Săraru și cu mulți alți dinozauri poți într-adevăr părea nebun. Pentru că ei își văd liniștiți de treabă în cele mai înalte funcții. Poți părea nebun cînd încerci să ai o atitudine normală într-un sistem cultural încă extrem de bolnav. Si poți înnebuni de-a binelea cînd vezi teribila continuitate: pentru instituțiile culturale, '89 aproape n-a contat. în ciuda acestora Daneliuc construiește, scrie, imaginează scenarii pentru viitoarele filme. Daneliuc știe unde stă
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
alte războaie istovitoare: conflictul amoros se reduce de multe ori la un conflict între generații, ca să nu mai vorbim de conflictul adînc între cele două genuri muzicale... Alternează persoanele I și a III-a. Dar "unghiul" nu se schimbă - tonul, atitudinea sînt cele ale personajului: gînduri misogine, depresii cauzate de vîrstă sau de familie, o fragilitate profundă etc. Este drama unei vedete care se apropie de apusul carierei și care nu știe să trăiască și altfel decît în centrul atenției. Bărbatul-macho
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
era "perimarea ca noutate" a unor scriitori parveniți însă la autoritate socială. "Vremurile s-au schimbat, noi suntem alții și cerem altceva de la literatura română. Ne schimbăm mereu, vin peste noi alte și alte probleme de viață care ne modifică atitudinea, gusturile și aspirațiile. Toate aceste modificări sunt organice" mărturisește autoarea în aceeași pagină în care însă spune câteva rânduri mai jos: "Sunt autori care s-au schimbat la față. Mai ales din pricina trecerii într-o altă vârstă sau vremuri, adică
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
sofisticate construcții epice din literatura noastră și, adaug eu, singurul poem care poate sta alături, la orice nivel, de Levantul. Din aceste considerații confuze, asupra cărora ne-am oprit tocmai pentru că le-am găsit semnificative, se poate ușor desprinde o atitudine comună foarte multor oameni implicați în procesul literar de azi. Îndârjirea unora în a nu reconsidera literatura de până în 1989 ține mai mult de o motivație interioară, sentimentală, explicabilă numai până la un punct. Fiind și prozatoare, Maria-Luiza Cristescu vorbește despre
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
Dl Radu Vasile avea farmec ca premier, știa să facă promisiuni vagi pentru a mulțumi pe toată lumea și cred că într-o țară cu mai puține probleme și-ar fi putut duce pînă la capăt mandatul de premier împăciuitor în atitudinea de ansamblu și, uneori, sclipitor în intervențiile sale orale. Farmec a avut însă dl Vasile și pe vremea cînd s-a numărat printre primii doi, trei oameni din PNȚCD. Pentru cineva care are o filosofie politică relativ coerentă și care
Precipitata memorialistică a lui Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14809_a_16134]
-
pillatian, atmosfera tradițională, totul pînă la un punct. Iar acel punct nu e nicidecum o surpriză brutală, nu e o rupere de ritm adolescentina și contestatara, ci o alunecare abia perceptibila spre altceva, spre o sonoritate proprie și spre o atitudine singulară: "Alături stă arcul cu care la țintă/ am tras într-o floare curată și sfânta." Un trup ucis concret camuflat într-o metaforă cu aer vetust. Și muzica se prelinge în continuare, marcată de repetiții armonice, de refren baladesc
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
personalitatea lui Cela, insă simpatizata de autor. Insolitul biograf dă senzația că-și amintește abia într-un tîrziu de protagonistul sau, înregistrînd - parcă pentru a drege lucrurile și a justifica includerea textului cu pricina în antologie - un gest sau o atitudine ale acestuia. La urma urmelor, chiar și în situațiile în care C.J.C. ocupă toată pagina, cel mai pregnant lucru este percepția lui Umbral despre Cela, nu cercetarea obiectivă a faptului biografic, ci capriciile și umorile cercetătorului. Astfel este văzut creatorul
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
așa-zise replici ale nemulțumiților de felul în care le-au fost cărțile întâmpinate. O dare în spectacol inutilă. Nu susțin că tot ce se scrie în "România literară" despre cărți este de neclintit, dar trebuie lăsați să ia alții atitudine și nu autorii în cauză, oricând suspectabili de subiectivitate. Au mai fost făcute în revista noastră aceste precizări în legătură cu dreptul la replică, dar se pare că nu au convins pe toată lumea. Nu l-au convins, de exemplu, pe poetul Matei
Drept la replică? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14827_a_16152]
-
Compozitor și conducător artistic, excelent pedagog, constructor de evenimente în domeniul muzicii contemporane, Cornel Țăranu ni se dezvăluie drept un autentic creator de vocație europeană, creator atașat mișcării ideilor și valorilor proprii celei de-a doua jumătăți a secolului XX. Atitudinea componistică este una de natură neoclasică, este una constructivă, este - cum menționam - atașată conceptului de gândire simfonică. Ideile sunt pregnante, sunt concise, dispun de consistența ideatică, se supun unui travaliu complex dar nu prolix. Dedicată memoriei lui George Enescu, prima
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]
-
de la 22! Cît privește conținutul polemicii, dl Iorgulescu se limitează la a distinge între tabăra antiJudt (limbaj politicos, chiar dacă ironic, pe un ton de surprindere că universitarul american "a produs un text dezolant") și tabăra pro-Judt (limbaj contondent, ton agresiv, atitudine violentă). Nu mai e cazul să amintim din care tabără a făcut parte dl Iorgulescu însuși, politicosul, ironicul și academicul nostru chițibușar. * În numărul pe august al revistei băcăuane Ateneu, dl Al. Călinescu vine cu cîteva interesante opinii (la rubrica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
a mai multor săli tip Internet-Café. În secundar lecturarea perpetuă a Omului recent. Și, în fine, eșecurile suferite în lupta cu PC-ul atunci când avusesem de rezolvat niște probleme strict științifice (să zicem de fizică și matematică). Riscând deci o atitudine amfibolică am hotărât că textul cu pricina se preta la pledoarii antagonice. Cu șanse charismatice sensibil egale poți susține sau poți combate teza "ciberneticii" ca pseudoștiință și pe deasupra dăunătoare societății. Pledoaria negatoare este însă sortită unui succes "de piață" garantat
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
depășind sfera contradicției în sine, cel puțin acum caută să afirme, deocamdată teoretic, și necesitatea obiectivității. Deși nu s-ar putea susține că și-a eliminat toate toxinele ce-l înăbușă, pasiunile extraliterare ce-l agită și-l deviază în atitudini absurde, e neîndoios, totuși, că tînărul critic se îndreaptă spre obiectivitate și spre conștiință profesională". Cei doi, Lovinescu și Cioculescu cel de 70 de ani, sînt necruțători cu tînărul critic Cioculescu. Toxinele, spiritul polemic mult prea dezvoltat, agitația, răutatea, verva
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
bun punct de pornire pentru o evaluare a literaturii de dinainte de '89 dar și o focalizare consistentă a trecutului imediat, rămas, poate paradoxal, ignorat, deși condiționează semnificativ percepțiile de azi. în textul cu pricina este o echilibrată explicație a unei atitudini editoriale, mai ales pentru noua față a revistei. Se simt deja schimbările de generație și, așa cum însuși Nicolae Manolescu recunoaște, e firesc ca acum să apară un alt tip de judecată și de percepție față de ceea ce a fost. Fiecare copil
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
cu acea societate românească de dinaintea derapajelor politice. Nicolae Manolescu are dreptate când le solicită și o 'construcție', o creație, o afirmare și nu doar cantonarea în negare. De altfel consider că întregii societăți românești de azi îi este necesară o atitudine constructivă și de abordare cu bună credință a soluțiilor pentru provocările contemporane.
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
și de critică, ar putea constitui încă un argument în favoarea autenticei sale vocații dramatice). Cert este că Ion Mircea scrie acum o poezie cu personaje, ceva mai ludică și mai degajată, chiar dacă fără a renunța la simbolurile livrești și la atitudinea gravă, de ordin metafizic, de pînă acum. Vădind o mai accentuată tendință de simplificare a limbajului sibilinic, oracular care făcea dificilă receptarea versurilor din Istm, Tobele fragede sau chiar din Copacul cu 10.000 de imagini, poemele de acum îi
Dincolo de mode... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14844_a_16169]
-
întîmpinat" este, nici mai mult, dar nici mai puțin, "O compoziție în cîteva linii, cu tensiuni cumva rembrandtiene". Asta e, ca și părinții, nici colegii de eternitate nu ți-i alegi, ei sunt o fatalitate. însă dincolo de orice afirmație sau atitudine cu care cititorul nu este de acord sau cu care ar putea intra chiar în conflict deschis, Despre ucenicie este o carte remarcabilă, vie și profundă în aceeași măsură, melancolică și încurajatoare fără a fi, însă, nici sceptică și nici
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
am muncit ca un rob. Șansa noastră a fost prima promoție a Academiei. Imediat după absolvire, toți și-au găsit locuri, au cîștigat toate concursurile la care au participat. Fără să ne propunem asta, prin tot ce au învățat, prin atitudine, talent și muncă ne-au făcut reclamă. Fără să pun accent pe ceva anume, am stimulat o pregătire complexă, am încercat să-i fac să înțeleagă că actorul trebuie să fie un partener de dialog, și nu doar un executant
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
fără voie, și trandafirii dlui Năstase. Dacă ne gîndim însă la incintele și stabilimentele pe care părintele Galeriu le-a sfințit cu voie, agitînd busuiocul pînă și prin cîrciumi, dilematicul stareț de la Nicula are toate motivele să doarmă buștean. Admir atitudinea starețului și cred că un călugăr care are asemenea scrupule e chiar un omul lui Dumnezeu. Din punctul său de vedere, starețul are absolută dreptate - nu poate sfinți și ce e destinat Cezarului fără a cădea în păcatul săvîrșit fără de
Cuvioși dilematici și popi cu epoleți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14888_a_16213]
-
Tibrului, trecea prin fața sinagogii, traversa ghetoul evreiesc. Semna în stînga, jos, Meaumus sculpsit. Tatăl său fusese lumînărar. Puțini fii de lumînărari au ajuns gravori. Lasne, Callot, Poilly erau de familii de aurari. Copilul avea un incredibil talent de a desena atitudinile naturale și expresiile trupului, de a scoate din umbră chipuri și mîini, de a reprezenta scene sordide, sau umile, sau rușinoase, nicicînd văzute pînă atunci. Fusese dat la meserie foarte devreme.
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
piață, știința, demnitatea individuală ar fi fost imposibile. Valorile lumii contemporane au crescut pe un fond biblic. Chiar și Iluminismul, cu dimensiunile sale antireligioase, e o imposibilitate fără rădăcini religioase. Istoricii își dau seama de aceasta în mod treptat, iar atitudinea adversă ține de materialismul secolului al XIX-lea, nu de contemporaneitate". Termenul de "eră post-creștină", care cunoaște o anume vogă, devine valabil doar dacă ținem seama de faptul că "post" nu înseamnă aici "ulterior", ci "descinzînd din", adică este un
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
și prin negarea lor!). Iar atunci cînd vin niște gînditori antietici, societatea rezistă destul de pasabil. Ei bine, cînd - în schimb - o societate lipsită de astfel de metereze, cum ar fi cea românească, vede (sau, mai rău, chiar adoptă) astfel de atitudini relativist-sceptice, apoi ea se pune pe sine în primejdie serioasă". Deosebit de interesantă ni se înfățișează inserția lui Virgil Nemoianu în chestiunea revizuirilor, care nu se mărginește la enunțul comod al unor idei generale (nepuse în practică, cum se petrece frecvent
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
dintre cele mai grotești, inhibiția pe care prognoza o producea în rîndul spiritelor lucide, mi se părea totuși nu numai de neînțeles ci de-a dreptul alarmantă." Această frică de public nu mai este normală la puținii "lucizi" eminescologi. La atitudine fermă, la rezistență în fața nocivei mitizări sînt îndemnați cei mai pasivi factori ai criticii literare - exegeții... Un alt semn bun cu care începe acest volum este recunoașterea meritelor numărului "anti-Eminescu" din revista Dilema. Pentru foarte mulți eminescologi un asemenea tratament
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
nu se reduce la aceste surogate". Urmează demonstrația limpede a faptului că Eminescu citise cărți serioase de egiptologie, cunoștea bine mitologia respectivă, cu alte cuvinte, își asumase această modă în profunzimea ei... Studiile despre Eliade conțin o normală schimbare de atitudine exegetică. Analiza "Domnișoarei Christina" conțiține o importantă schimbare de ton. Criticul face o descriere exactă a contextului în care a fost scris romanul (simpatiile legionare mai ales). Foarte puțini critici au analizat literatura interbelică a lui Mircea Eliade exclusiv din
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
persoane mai cu seamă din mediul academic și mai cu seamă tinere de a-și însuși cu orice preț ultimul strigăt al Modei de la Paris sau de la New-York, nu i se prezintă d-lui Nemoianu "ceva prea sănătos". O asemenea atitudine de imitație servilă ocultează "capacitatea de a selecționa treptat ce se întîmplă". Ea ne face să pierdem din vedere că diversele teorii nu viețuiesc în vid, ci în interacțiune cu altele, că n-au, prin urmare, decît o semnificație relativă
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
Pintea (redactorul șef), Gh. Crăciun, Aurel Rău ș.a. Urăm revistei bistrițene o viață mai lungă decît a celei omonime care a precedat-o. Primul număr este foarte promițător. * În CUVÎNTUL LIBERTĂȚII, ziarul craiovean, ci-tim în pagina de Literatură, artă, mentalități, atitudini de sîmbătă 20, duminică 21 iulie a doua parte a unui interviu acordat dlui N. Coande de către dl Dorin Tudoran. Prima parte ne-a scăpat. În stilul care l-a făcut faimos, amestec de exactitate pînă în detalii (unde, nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]