268 matches
-
Dintre toate geniile Greciei Antice, Socrate mitizează relația înțelepciune/modestie. Democrit și Leucip sunt două personalități care întruchipează zenitul științelor fizicii și chimiei în secolul lui Pericle. Democrit (460-370 î.e.n.), fondatorul atomismului, este discipolul lui Leucip. Dezvoltă și sistematizează teoria atomistă, apărută în opoziție cu Școala Eleată, pentru care universul era gândit ca o unitate imuabilă, lipsită de dinamism, care nu poate fi cunoscută decât prin deducții logice, "golurile" lipsite de materie fiind o ficțiune, deoarece natura nu permite să consideri
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
care universul era gândit ca o unitate imuabilă, lipsită de dinamism, care nu poate fi cunoscută decât prin deducții logice, "golurile" lipsite de materie fiind o ficțiune, deoarece natura nu permite să consideri că "nimicul", este "ceva". Democrit emite concepția atomistă a naturii, întregul ei spațiu fiind un recipient de atomi mobili și staționari, permițând pe alocuri golul, ca realități cu existență eternă. Înțelesul modern al atomului Atomii au o mișcare mecanică, unindu-se (pentru a face obiectele percepute) și se
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
esențial dat de Democrit atomilor și, în special, mișcării lor continue, ce necesită un spațiu liber, este paradigmatic pentru antichitatea elenistă. Poate la aceasta a contribuit și faptul că, în matematică, Democrit a fost un precursor al calculului infinitezimal. Teoria atomistă, apărută ca ipoteză care se opune teoriei școlii eleate, este confirmată, două milenii mai târziu, când geniul imaginativ-vizionar grec devine o realitate a fizicii moderne. Azi, fizica cuantică a secolului, descoperind bazonul Higgs (particula lui Dumnezeu) ca un element component
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
ne-am imagina credința în revelația Evangheliei ca pe un act de alegere pragmatică. Credința nu este opțiunea unui subiect autonom pregătit să cântărească ofertele religioase ale pieței. Atitudinea filozofilor din Areopag nu rimează cu convingerile apostolilor. Numai o concepție atomistă despre lume ne-ar putea face să credem că omul poate cântări la rece, ca într-un imens supermarket, „marfa” diverselor „producători” de mesaje religioase. Această superstiție declină abuzul pelagian de voință. Tipologia acestui subiectivism include toate formele de abuz
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Petrașcu; asupra lui s-a acționat și cu droguri, special administrate timp îndelungat, încât i s-au anihilat puterile fizice și psihice. La puțin timp după eliberare, în 1968, presiunile Securității i-au provocat moartea. Pe profesorul George Manu, savant atomist, care a refuzat să predea sovieticilor secrete științifice în legătură cu cercetările atomice, l-au ucis cu mâncare infectată cu microbi activi de tuberculoză. Confruntări Ca sală de club era folosită fosta Biserică a penitenciarului. La ședințele de demascare ne-au dus
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
urmau și realizeze, sub acoperirea dată de Gaddafi, rachete balistice cu rază lungă de acțiune (100 de km), tip "AL-HUSSEIN" și "BADR". O delegație irakiană la nivel înalt, condusă de dr. Jafar Diya Jafar - unul din cei mai importanți savanți atomiști ai lui Saddam - a fost în Libia, în octombrie 1995, pentru a investiga posibilitatea instalirii unui mic reactor nuclear. La sfîrșitul lui 1997, Irakul și Libia au semnat o nouă înțelegere secretă. Conform acestei înțelegeri, irakienii au inițiat un amplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
se ândreaptă asupra unei minorități cu performanțe de excepție; scopurile educației sunt „învățarea în sine și pentru sine”, memorarea de informații; profesorul are rolul de a controla activitatea elevilor; notarea se face pe baza testelor punctuale de cunoștințe; o viziune atomistă asupra cunoașterii, în care există granițe tranșante între diversele discipline de studiu. În cultura americană, de pildă, predomină sistemul modern; în cultura britanică - cel tradițional; în cultura olandeză s-a încercat introducerea sistemului modern, dar reforma a fost abandonată din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe aspectele cantitative ale reacțiilor chimice, Amedeo Avogadro (1776-1856), care a introdus noțiunea de moleculă și al cărui nume a fost atribuit numărului de molecule cuprinse într-un mol de substanță. Secolul al XIX-lea a fost fructuos pentru concepția atomista. Primul care a intuit existența electronului, fără a-l denumi ca atare, a fost Michael Faraday (1791-1867), fizicianul care a stabilit legile electrolizei. Experiențele îi sugerau acestuia că electricitatea este transportată sub forma unor ,,porții” mici, elementare. Faptul în sine
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Faraday (1791-1867), fizicianul care a stabilit legile electrolizei. Experiențele îi sugerau acestuia că electricitatea este transportată sub forma unor ,,porții” mici, elementare. Faptul în sine era revoluționar, deoarece chimia secolului al XIX-lea, care s-a folosit intens de concepția atomista pentru a explica legi că aceea a proporțiilor multiple, consideră atomii că părțile cele mai mici ale substanței, fără a-i cerceta ca atare, fără alte explicații. „Semnalul” pe care l-a lansat Faraday reprezenta un pas înainte și, cu toate că
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
sine”. Într-adevăr, desi realizările lui majore nu au fost trecute cu vederea și numele lui este menționat în cărțile de istorie a științei, el e rareori evidențiat. Aceasta s-ar putea explica prin faptul că nu a fost un atomist convins, iar influența lui directă se limitează la fizică clasică. Dar, cum aveau să remarce Lloyd Motz și Jefferson Weaver, spectroscopul, „în ciuda simplității lui este probabil cel mai important instrument științific în sine născocit vreodată. De la inventarea lui, el a
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
E În anul 1803, fizicianul și chimistul englez John Dalton a elaborat o teorie atomică proprie care explică Legea proporțiilor multiple, afirmând că din moment ce substanțele se combină numai în proporții integrale, atomii trebuie să existe la baza materiei. Meditațiile filozofice atomiste datează încă de pe vremea vechilor gânditori greci și indieni ai secolelor al VI-lea și al V-lea î.Hr. Filosoful grec Leucip (aprox. 500-440 î.Hr.) a fost primul care a sugerat că totul este format din particule identice, pe care
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
și al V-lea î.Hr. Filosoful grec Leucip (aprox. 500-440 î.Hr.) a fost primul care a sugerat că totul este format din particule identice, pe care el le-a numit atomi, de la cuvântul grecesc “atomos” care înseamnă “indivizibil”. Teoria să atomista a fost dezvoltată de discipolul sau Democrit (aprox. 460-370 î.Hr.) care a sugerat că mișcarea continuă a atomilor explică crearea Universului: grupurile mai grele de atomi au format Pământul, în timp ce grupurile mai ușoare au format corpurile cerești. Concepția atomista a
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
să atomista a fost dezvoltată de discipolul sau Democrit (aprox. 460-370 î.Hr.) care a sugerat că mișcarea continuă a atomilor explică crearea Universului: grupurile mai grele de atomi au format Pământul, în timp ce grupurile mai ușoare au format corpurile cerești. Concepția atomista a lui democrit avea la bază ideea că substanță are structura granulara, discretă, particulele constituente fiind invizibile, indivizibile și eterne. Cel mai mare filosof al acelor vremuri, Aristotel (384-322 i.Hr.), a refuzat să accepte aceste concepții, iar scrierile sale 40
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de pește 1.500 de ani. Teoria atomului a lui Democrit, preluată de Epicur, a fost încorporată mai tarziu într-un poem scris de filosoful și poetul român Lucrețiu (aprox. 99-55 î.Hr.), intitulată “De Rerum Natură” („Despre natura lucrurilor”). Ideile atomiste s-au pierdut în timp, până la reaprinderea interesului științific din epoca Renașterii. Lucrarea lui Lucrețiu s-a numărat printre primele care au fost tipărite după inventarea tiparului la sfarsitul sec. al XV-lea și a afectat gândirea multora, inclusiv a
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
epoca Renașterii. Lucrarea lui Lucrețiu s-a numărat printre primele care au fost tipărite după inventarea tiparului la sfarsitul sec. al XV-lea și a afectat gândirea multora, inclusiv a filosofului francez Pierre Gassendi (1592-1655) care a dezvoltat o teorie atomista în maniera lui Democrit, adăugându-i o perspectivă armonica a elementelor care alcătuiesc lumea. La rândul său, Gassendi l-a influențat pe fizicianul și chimistul englez Robert Boyle (1627-1691). Experimentele lui Boyle asupra proprietăților gazelor au sugerat că acestea sunt
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
care nu sunt divizibili prin metode chimice. Compușii chimici se obțin prin combinarea atomilor diferitelor elemente chimice, dând naștere unor “atomi compuși”, care în realitate sunt moleculele. Legea lui Dalton a fost verificată pentru toți compușii chimici cunoscuți. Astfel ipoteza atomista conform căreia orice substanță este format din atomi, a fost adoptată de către cercetători. Ulterior ipoteza atomista a lui Dalton care nu prevedea formarea moleculelor din atomi identici (și din această cauză nu putea explica legea volumelor a lui Gay-Lussac, formulată
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
chimice, dând naștere unor “atomi compuși”, care în realitate sunt moleculele. Legea lui Dalton a fost verificată pentru toți compușii chimici cunoscuți. Astfel ipoteza atomista conform căreia orice substanță este format din atomi, a fost adoptată de către cercetători. Ulterior ipoteza atomista a lui Dalton care nu prevedea formarea moleculelor din atomi identici (și din această cauză nu putea explica legea volumelor a lui Gay-Lussac, formulată în 1805), a fost completată. În anul 1811, fizicianul italian Amedeo Avogadro (1776-1856) a formulat o
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
comun. Una din cele mai importante descoperiri, pe lângă natură atomică a materiei, a fost observarea periodicității proprietăților elementelor. Criteriul ordonării elementelor a fost dispunerea în ordinea crescătoare a maselor, ținând cont de periodicitatea proprietăților fizico-chimice. Un scop important al teoriei atomiste îl reprezintă explicarea acestui tabel periodic. Poziția elementelor în sistemul periodic este o proprietate importantă a acestora. Numărul întreg 92 care indică poziția se numește număr atomic și are o semnificație fizică profundă. Mendeleev a prezis deasemenea și existența altor
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
spus, bucuriile sufletului (generate de suflet) constă în faptul că primele sunt mai mult afective decăt intelectuale, pe cănd ultimele sunt mai mult intelectuale decăt afective. Hedoniștii, precum cirenaicul Aristip, au pus pe primplan plăcerile trupești. Alți filosofi, între care atomistul antic Epicur și teoreticianul contemporan John Stuart Mill, au considerat ca superioare desfătările sufletești. Desigur, plăcerile trupului sunt foarte importante, fiind urmare a realizării unor valori vitale, ca sănătatea etc. O simplă durere de dinți ne poate umbri sau anula
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
Gadamer pot fi cântărite împreună cu intuițiile congeniale ale unor epistemologi ca Michael Polyani (cunoașterea tacită) sau Thomas Kuhn (incomensurabilitatea paradigmelor). Mai întâi de toate, Gadamer preia intepretarea oferită de Heidegger noțiunii grecești de adevăr. Amândoi sunt gata să abandoneze modelul atomist al teoriei despre adevărul-corespondență în favoarea noțiunii teologice de adevăr (a-létheia) ca revelație, survenire sau dezvăluire a unui înțeles multă vreme ascuns în neștiință sau uitare (léthe). Plecând de la această percepție dinamică asupra adevărului, Gadamer analizează întâlnirea interpretului cu opera de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
evenimentelor cu rezonanță mondială a ajuns să fie mai important, în secolul XX, decât riturile de trecere ale națiunilor. Viitorul se configurează în coordonatele mondializării conștiinței istorice a întregii umanități. Știm astăzi cu toții ceea ce secole la rând adepții unei ontologii atomiste sau cosmologii mecaniciste au vrut să nege: principiul inseparabilității în experiența holistică a lumii. Fără să ignore riscul pierderii în detaliu, nici amatorii, nici profesioniștii istoriei n-au abandonat ideea unei viziuni panoramice asupra umanității. Pentru a înțelege cum am
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
aliat, în loc de sabotor) - toate acestea sunt gafe faustice care trebuie mărturisite în scaunul de spovedanie. Mărturisirea înfrângerilor în bătăliile cu vrăjmașii fac parte din rugăciunea Bisericii, așa cum Psalmii lui David ne-o arată. Acceptând liber spovedania, vom recunoaște că izolarea atomistă sau autarhică a individului conduce spre catastrofă. Omul, atunci când se mărturisește, contestă mitul arogant al infailibilității. Astfel practicată, pocăința încetează să fie un act de mărturisire egocentrică, preocupată de grabnica dobândire prin asceză a unor virtuți subiective, însă indiferentă la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și caracterizarea componenților atomici și moleculari. De asemenea pentru înțelegerea formării structurilor biologice din componentele lor atomice și moleculare este necesară cunoașterea diferitelor tipuri de interacțiuni ce duc la fenomene specific biologice. I.1.1. Atomi. Molecule. Particule elementare Teoria atomistă a structurii materiei a fost sugerată încă de Democrit (460 î.H) care a presupus că materia este formată din corpusculi denumiți atomi, particule indivizibile. El consideră că atomii sunt într-o continuă mișcare care se desfășoară conform unor legi
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sunt în stare densă și intensă sunt cei care pornesc mai multe lucruri dar termină puține totul depinzând de modul de combinare al elementelor. 1.7. Democrit (460-370 î.I.C.) Democrit a fost un reprezentant distinct al modului de gândire atomist al lumii antice. El considera că toate manifestările observate se subordonează cauzelor materiale. A exprimat ideile despre lume și cosmos în categorii ca necesitatea, cauzalitatea, ordinea. Întreaga lume, după el, este incomensurabilă, legile care o guvernează sunt neschimbătoare, lumea fiind
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mișcare cea mai rapidă sunt cele ale focului. Sufletul este doar o parte a materiei. Legea descompunerii la care se supune corpul se referă și la suflet, întrucât sufletul este corporal. Democrit repudiază ideea imortalității sufletului. Reflectarea senzorială este explicată atomist. Ea se produce cauzal, sub influența obiectelor externe corpului. Senzația are loc la atingerea nemijlocită a atomilor. Receptorii ochiului preiau influența atomilor de la distanță, cei ai pipăitului influența atomilor din apropiere. Atomii auziți se răspândesc în întregul organism sensibilitatea vibratorie
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]