527 matches
-
doctrina profesată de cei doi Authié poate fi definită drept monarhiană, chiar dacă acest Dumnezeu ce astupă cu piciorul gaura din cer, pe unde Îi fugeau Îngerii, pare cam excentric. Însă ascultătorii predicilor nu se arătau Înclinați spre speculații pe tema atotputerniciei sau a liberului arbitru divin. Fantaziasmul lui Nazarie este preferat realismului lui Desiderius, origenismul popular Înțeles ca reîncarnare - traducianismului bogomil, iar „veșmintelor de piele” li se acordă aceeași importanță ca În vechea tradiție. În decursul celor trei ani de noviciat
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Între cele două regimuri de existență a lumii: sub lege și sub fide, sub Lege și sub Credință. Însă am văzut și că această respingere era motivată de o operație mentală ce urmărea găsirea În Biblie a unei confirmări a atotputerniciei și atotștiinței lui Dumnezeu, pe care n-a reușit s-o descopere. A reieșit de asemenea că singurul grup care se afla destul de aproape de iudaism pentru a continua să utilizeze Scripturile acestuia și, În același timp, era suficient de detașat
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
un tată care trăiește într-un trecut din care nu poate exhiba decât amintiri, trofee, fetișuri. Doi părinți absenți lor înșiși și a căror singură dorință este ca Iulian să le urmeze visurile și reveriile, care sunt de altfel de atotputernicie și de cucerire (a fi un sfânt pentru mamă înseamnă a fi arhiepiscop, ceea ce atestă o fervoare religioasă destul de mondenă). Castelul însuși este prezentat într-un spațiu de închidere, de claustrare. Imaginile care îl prezintă sunt agresive: "Cele patru turnuri
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
toate caturile, înfloreau în ghivece de lut vopsit tufe de busuioc sau de heliotrop"386* unul simbolizând Anticristul, celălalt religiozitatea. Întreaga forță a scenei finale stă în răsturnarea, întoarcerea într-un contrar nemaiauzit și indicibil, în explozia unui sentiment de atotputernicie în înălțarea voluptoasă și celestă pe care sacrificiul și renunțarea le-au pregătit, sau chiar forțat. Fiindcă Iulian este încă vânător, nu urmărindu-și prada care îi scapă, ci un vânător ce pune capcane, lațuri, așteptând ca să sosească prada cea
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
spunem astfel, în acest altundeva după o traversare cu vaporul care joacă pe deplin rolul unei inițieri. Dar această Lume Nouă este nemăsurată, gigantică, zgomotoasă. Este o imensă mașină, iar biroul unchiului cu numeroasele lui sertare este paradigma și imaginea atotputerniciei. Karl visează să devină inginer. Dar e încă un copil care, fascinat de mașini le ignoră funcționarea reală. Nu are decât o viziune exterioară a funcționării acesteia și curiozitatea sa rămâne nesatisfăcută. I-ar place să intre în sala de
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
piața este un astfel de exemplu. Un altul se prezintă în revenirile la un antagonism factice între raporturile de rudenie, ca emblemă a cufundării în dependența personalizată, și raporturile de schimb ca exemplu de extracție a legăturii interpersonale. Afirmarea unei atotputernicii sociologice deținătoare a unui adevăr arhitectonic reprezintă de asemenea o ilustrare în acest sens. Încercând să se situeze la distanță față de această matrice polarizată, argumentul dezvoltat aici vizează, mai modest, să ofere instrumente pentru descifrarea antropologică a situațiilor sociale concrete
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu ezită să-i "amareze" (cuvânt vechi care desemna acțiunea de a lega ștreangul de gât) pe administrații lor pentru a-i preda administratorului. Mulți dintre acești șefi de la Congo-Ocean sunt, deși în vârstă, încă în post; ei păstrează nostalgia atotputerniciei lor de altădată. Cât despre CFHBC, aceasta a intrat în conflict deschis cu administrația: nu numai că a obținut ca salariații ei să fie scutiți de deportare, dar nu va ezita nici să-i primească pe fugari în posturile ei
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de Anù, regele zeilor, să provoace stricăciuni și dezastre în capitala imperială Urùk, pentru a-l dezonora pe eroul din codrii Libanului. Pînă la urmă, Ghilgameș a rămas stăpînul stăpînilor, pe pămînt și în viață, ca să convingă întreaga suflare de atotputernicia sa: l-a jupuit pe ultimul adversar, taurul (la asiatici, practica asta se aplica direct pe viu, pînă în timpuri apropiate) și s-a îmbrăcat în pielea lui, așa sîngerîndă și fioroasă, arătîndu-se oamenilor care-i ieșeau în cale să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu evenimente sau personalit...ți istorice s-a dovedit dificil de realizat, mult mai ușor i-a fost comunismului est-german s... reia În beneficiul s...u elemente din cultura politic... german... de dinaintea democrației, În special „idealurile comunitare, credința indestructibil... În atotputernicia statului și În semnificația Înalt... a faptelor militare, neîncrederea făt... de tot ce e str...în și chiar antisemitismul - sub forma anti-cosmopolitismului În anii ’50 și a antisemitismului În anii ’70” (ibid.). Reactivarea unor valori că disciplină și respectul făt
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
reală a gândirii”, cu alte cuvinte e un „dicteu al gândirii, în absența oricărui control exercitat de rațiune, în afara oricărei preocupări estetice sau morale”. S. se întemeiază pe „credința în realitatea superioară a unor forme de asociere” neglijate anterior, în „atotputernicia visului”, în „jocul dezinteresat al gândirii”. Sensul formulărilor laconic rezumative se precizează în contextul întregului discurs, corelat cu alte scrieri teoretice bretoniene, precum Second manifeste du surréalisme (1929) și Prolégomènes à un troisième manifeste du surréalisme ou non (1942). Suprarealiștii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
fost, la un moment dat, considerată de sorginte divină - la fel ca în vremea lui Platon - dar, uneori și demonică. Vremea romantismului începe să erodeze raționalismul triumfător al Secolului Luminilor. Apare inconștientul, rolul major al visului, forța iraționalului, a misticului, atotputernicia omului, evoluția ideii de supraom. Către sfârșitul secolului al XIX-lea apar curentele „personaliste”, de inspirație religioasă. La Școala din Boston, Bisericii Metodiste Americane, Bowne (1847-1910Ă dezvoltă un personalism protestant, în cadrul căruia s-au mai remarcat Brighton și Knudsen. Ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
radiografice care permit diagnostice adecvate, a anesteziei (care permite intervenții chirurgicale mai bune), a insulinei (utilizată pentru tratamentul diabetului zaharat), a vitaminelor, a sulfamidelor (pentru tratarea bolilor infecțioase), a antibioticelor. Pe parcursul câtorva zeci de ani postbelici s-a impus ideea atotputerniciei medicinei. Realizarea (în 1967) a primului transplant de inimă a consolidat acest sentiment care rămâne și astăzi deși știm că eficacitatea medicinei are și limite ... La cele spuse ar trebui să adăugăm și influența preocupării statului pentru sănătate. Preocuparea statului
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
putere, orice formă excesivă de deschidere de sine maschează o lipsă chiar pe dimensiunea pe care se produce excesul. Altfel spus, de exemplu, cineva care exteriorizează o violență simbolică, se arată a fi "cel mai" voluntar, vrea să comunice audienței "atotputernicia" sa, rîvnind mereu să se așeze în centrul atenției publice prin bravadele sale agresive întocmai ca tipul social al bădăranului standard din descrierea anterioară este, în fapt, cel mai slab, mai vulnerabil (Goffman, 1955/1967, 1956/2001, 1969/1992). Printr-
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tot așa cum opera de arta e o expresie a personalității artistului, rămânând totuși altceva. FRUMUSEȚEA NATURII în sensul teologic al frumosului, după cum s-a putut vedea, universul ne apare poleit cosmic, ca un reflex al frumuseții supranaturale. Lumea e capodopera atotputerniciei creatoare a lui Dumnezeu și armonia unitară în care se rânduiesc părțile ei componente exprimă în forme finite infinita înțelepciune plină de dragoste a creatorului. De aici decurge sofianismul estetic al naturii, termen prin care trebuie să înțelegem făptura, iar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
diagnosticului ca fiind „Înafara oricărei Îndoieli rezonabile”.Plecând de la realitatea faptului că e mai facil a lua un om sănătos ca bolnav decât invers (a se vedea experimentul Rozenham) și că adevărul trebuie să fie și eroarea care a biruit, „atotputernicia diagnosticului” trebuie să aibă În vedere riscurile sale: inclaustrarea, stigmatizarea, măsurile de siguranță,etc. Atari consecințe metaexpertale devin datoria esențială a expertului În a le evita. La caracterul de științificitate diagnostică va contribui și ontogeneza comportamentului prin cunoașterea mediului anomic
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
principale de constituționalism se bazează, una, pe separarea puterilor legislativului, executivului și judiciarului, pentru combaterea concentrării puterii care caracterizează absolutismul și pentru asigurarea neutralității judecătorului și a administrației; cealaltă, pe Constituția susținută de Curtea Constituțională, care impune limite statului și atotputerniciei sale legislative. Prima din cele două forme de constituționalism privește supunerea întregii funcționări a statului unor proceduri politice și juridice precise. Cealaltă se referă la realizarea domniei legii și nu a omului. Acest proces de codificare a dreptului a contribuit
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
să tânjească după foștii lor locatari și să le-nregistreze absența sub forma regretelor, sau reproșurilor. Șătrarii lui nu mai țineau evidența, ci păreau prinși într-un joc de nenoroc pur, îndârjiți să piardă fără rest până și credința în atotputernicia norocului - tot ceea ce credeau că mai aveau. Căci norocul se dovedea o zeitate fățarnică, pe care atât și-ar fi dorit s-o poată detrona. Dar un asemenea eșec desăvârșit nu le stătea în puteri. Pur și simplu aveau așa
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
culturală a mănăstirilor, asumăndu-și diversitatea anagogică a domeniilor sale, cultura reconstituie cu propriile mijloace “liturghia cosmică” - adică preludiul terestru al doxologiei cerești. Prin chiar firea sa, omul este predestinat acestei slujiri: el este “o partitură muzicală, un imn minunat dedicat atotputerniciei creatoare”. “Slava ta, Hristoase, este omul pe care l-ai așezat ca poet al strălucirii Tale”. “Iluminat încă de pe pămînt, omul se minunează întru totul. El se întrece, în căntări neîncetate, cu puterile cerești; ca un înger pe pămănt, el
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
viețuirea timpului a silit pe strămoșii noștri să recunoască supremația unuia din vecini, fie aceea a Ungurilor sau a Polonilor, fie aceea a Turcilor, - ei nu au aplicat la viața lor proprie? Nici pretențiunile regilor Ungariei și ai Poloniei, nici atotputernicia sultanilor nu au împiedicat pe Domnii noștri de a bate monete cu efigia lor; și aceasta chiar pe la finele secolului al XVII-lea! Cu tot interesul cel mare pe care îl prezintă pentru istoria numismaticei românești, putem zice că ea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sa sunt cuvintele cheie ale situației hermeneutice. De aceea hermeneutica mai poate fi numită și romantică: ea se acordă în stil cu epoca respectivă, supralicitând subiectivitatea în spontaneitatea ei psihologică și istorică. Contrafigura acestei hermeneutici apare atunci când este contestată conștiința, atotputernicia subiectului conștient și liber, care se autofondează: o dată cu hermeneuticile negative, rabinice, ale maeștrilor bănuielii - Nietzsche, Marx, Freud -, care nu creditează simbolul. Numele cele mai importante de care se leagă această etapă a hermeneuticii sunt Schleiermacher și Dilthey. Dacă, înainte, hermeneutica
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ea cu o anume detașare: „Destinul / Ce cârmuiește-acest tărâm de jos.“ Dar libertatea lui Ariel nu este prea ușor de înțeles în conținutul ei, de bună seamă pentru că o judecăm antropomorfic. Desțărmurirea lui poate să ne apară vană, ca o atotputernicie deșartă, ca lipsa de formă a aerului, ca o rătăcire fără țel și fără noimă. Pe de altă 164 parte însă, nu ne e îngăduit să o gândim ca simpla slobozenie a unui mânz zburdând pe pajiști, a unui ied
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și bolnavii cereau dumnezeirii sprijin și ocrotire pentru Încercările prin care treceau. Expresii ca „medicul tratează dar numai Dumnezeu vindecă” sau „Nihil sine Deo” (nimic fără Dumnezeu) se regăsesc În multe servicii medicale sau chirurgicale ca dovadă a credinței În atotputernicia lui Dumnezeu. Pentru că fiecare medic cu ceva experiență, știe foarte bine că știința vindecării ne-o Însușim, dar harul vindecării ne este dat și Întărit prin credință, că cele două aspecte (știința și credința) se completează și Împreună realizează arta
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
medicală se Întâlnește cu caritatea creștină de-a lungul a peste un mileniu și jumătate, au Început să pălească odată cu secolul al XX-lea, când extraordinarele progrese ale științelor medicale păreau să plaseze omul dincolo de condiția sa, să instaureze mitul atotputerniciei rațiunii și logicii creierului uman, eliberând, În concepția materialist atee, ființa umană de tot ceea ce reprezenta valoare spirituală sau cutumă morală până atunci. Secularizarea care a Însoțit acest proces a reușit să marginalizeze tot ce Însemna norme morale și valori
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cereau dumnezeirii sprijin și ocrotire pentru Încercările prin care treceau. Expresii ca „medicul tratează dar numai Dumnezeu vindecă” sau „Nihil sine Deo” (nimic fără Dumnezeu) se regăsesc și astăzi În multe servicii medicale sau chirurgicale ca dovadă a credinței În atotputernicia lui Dumnezeu. Pentru că fiecare medic, cu ceva experiență, știe foarte bine că știința vindecării ne-o Însușim, dar harul vindecării ne este dat și Întărit prin credință, că cele două aspecte (știința și credința) se completează și Împreună realizează arta
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ca multe din aceste norme izvorâte din tradiția În care știința medicală se Întâlnește cu caritatea creștină, să pălească odată cu secolul al XX-lea, când extraordinarele progrese ale științelor medicale păreau să plaseze omul dincolo de condiția sa, să instaureze mitul atotputerniciei rațiunii științifice și logicii gândirii umane, eliberând, În concepția materialist atee, ființa umană de tot ceea ce reprezenta valoare spirituală sau cutumă morală până atunci. Secularizarea, care a Însoțit acest proces, a reușit să marginalizeze tot ce Însemna norme morale și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]