323 matches
-
temporale, locale etc.), care "slăbesc sudura grupului nominal, în sensul că sustrag participiul de sub controlul substantivului, segmentează sintagma, creând un al doilea centru sintactic, în care participiul e regent [...]. În plus, el poate fi tratat ca nucleu al unei foste atributive, care mai păstrează relativa autonomie a subordonatei, manifestată prin rezistența la acordul cazual" Gruiță (1981: 125). 2.3. Persoana În domeniul nominal sunt două elemente care se acordă cu substantivul centru și care au trăsătura de persoană: pronumele posesiv și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fi o problemă sunt concedierile abuzive. Topica nemarcată a structurilor copulative specificaționale este cea în care termenul cu rol de variabilă sau necunoscută este primul. Din punct de vedere semantic, termenul care exprimă necunoscuta (variabila) are o utilizare de tip atributiv. Cel care precizează entitatea (entitățile) cu care se identifică această variabilă are o valoare referențială mai puternică, având rolul de subiect în această structură copulativă. Acordul verbului copulativ cu N2 este un acord cu subiectul său. Din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
predicativ, rămâne in situ (cf. Stowell, 1978): (28) a. [este [Ion inginer]] > Ion este inginer. b. [este [Ion vinovat]] > Ion este vinovat. Conform lui Moro (1991, 1997, 2000), în propozițiile copulative specificaționale se ridică din propoziția redusă termenul predicativ (cel atributiv), iar nominalul subiect rămâne in situ. Astfel de structuri copulative el le numește inverse, deoarece au o structură inversată în raport cu structurile copulative tipice, în care se ridică subiectul. (29) [este [Ion vinovat]] > Vinovatul este Ion. (vs (28)b) Moro corelează
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sunt conflictuale, acordul cu sintagma în ansamblu nu se poate realiza. Singura posibilitate rămâne repetarea demonstrativului (aceste fete și acești băieți). 3.5. Adjectivul 3.5.1. Acordul adjectivului cu sintagma coordonată În gramaticile limbii române, se arată că acordul atributiv cu cel mai apropiat conjunct este corect și reprezintă o caracteristică a acordului în limba română, fiind norma tradițională de acord atributiv (atât pentru adjectivul propriu-zis, cât și pentru adjectivele pronominale)149. Acordul cu întreaga sintagmă coordonată, la plural, al
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
5. Adjectivul 3.5.1. Acordul adjectivului cu sintagma coordonată În gramaticile limbii române, se arată că acordul atributiv cu cel mai apropiat conjunct este corect și reprezintă o caracteristică a acordului în limba română, fiind norma tradițională de acord atributiv (atât pentru adjectivul propriu-zis, cât și pentru adjectivele pronominale)149. Acordul cu întreaga sintagmă coordonată, la plural, al adjectivului atributiv "reprezintă o influență străină modernă (romanică, în primul rând), acceptată pentru că satisface nevoia de claritate a exprimării" (Avram 2001: 358
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cel mai apropiat conjunct este corect și reprezintă o caracteristică a acordului în limba română, fiind norma tradițională de acord atributiv (atât pentru adjectivul propriu-zis, cât și pentru adjectivele pronominale)149. Acordul cu întreaga sintagmă coordonată, la plural, al adjectivului atributiv "reprezintă o influență străină modernă (romanică, în primul rând), acceptată pentru că satisface nevoia de claritate a exprimării" (Avram 2001: 358). În GALR (II: 650-651) sunt acceptate ambele tipuri de acord: la singular, cu cel mai apropiat conjunct, și la plural
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
12) [m. sg. + m. sg.] a. Ochiul și obrazul sunt neatinși / %neatinse. (Graur, 1937a) b. Pantoful și ciorapul sunt albi / %albe. (semnul % arată că doar o parte dintre vorbitori acceptă acest acord) Aceleași observații se pot face și pentru adjectivul atributiv: (13) a. scaunul și tabloul mutate / *mutați în altă cameră b. podul și gardul însorite / *însoriți (14) a. ochiul și obrazul neatinși / %neatinse (Graur, 1937a) b. pantoful și ciorapul albi / %albe Aceste exemple cu sintagme coordonate arată că proprietatea de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu este un verb de acțiune, în niciuna dintre ipostazele în care apare; a avea nu e polisemantic, ci sensul său e stratificat (Cotte 1998). Cotte (1998: 417) arată, folosind argumentul pasivizării accidentale, că a avea nu este tranzitiv, ci atributiv, complementul direct în acuzativ apărând numai în limbile care au flexiune cazuală. Dacă presupunerea lui Benveniste (avoir este un être à inversat) este adevărată, atunci a avea este o entitate complexă, derivată sintactic. O explicație frecventă pentru natura complexă a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
În ceea ce privește eufemismele cabaline, mai ales acelea vegetale, unde nu e de prisos o observație. Anume, dacă În nomencaltura populară a animalelor - atunci când rar o face - calul participă ca nominativ, precum În „calul popii“, participarea În nomenclatura vegetală e inversă, ca atributiv, precum În „coada calului“, parcă voind să reflecte complementaritatea plantă-animal. E firesc deci ca un cal să aibă coadă, una vegetală, mai precis o ferigă, Equisetum arvense; și, utilitatea calului se transmite și prin acest - nu singur - eufemism: planta e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dovedi obârșia noastră latină - ca în vremea latiniștilor” (Fl. Ilioasa, 1939: 9). Consemnarea succintă a celor câteva observații privitoare la gramatică este urmată de un capitol de aplicații practice, privind predarea sunetelor limbii române, a cazurilor substantivului și a propoziției atributive (Fl. Ilioasa, 1939: 33-39). Fl. Ilioasa nu mai discută teoretic aceste aspecte, considerând suficientă discuția anterioară privind tratarea noțiunilor la orele de gramatică - în strânsă legătură cu logica, (cf. supra, Fl. Ilioasa, 1939: 16); preferând ca în partea a II
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
privind tratarea noțiunilor la orele de gramatică - în strânsă legătură cu logica, (cf. supra, Fl. Ilioasa, 1939: 16); preferând ca în partea a II-a metodicii sale să trateze practic câteva lecții privind sunetele limbii române, cazurile substantivului și propozițiunea atributivă (Fl. Ilioasa, 1939: 33-39). Facem și observația că așa cum sînt prezentate aceste „lămuriri”, ele se adresează profesorului și nu sînt formulate ca obiective ale elevului, cf. Sunetele limbii române (clasa I=. lămuriri metodice. Rostul acestei lecții este să dea elevilor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
2 (recapitularea la lit. rom. în preajma bacalaureatului, cu exemplificări de teme). [35] POPESCU BRÎNZAN, ELENA, Deficiențe de ordin metodice [La rubrica: Gramatica în școală], Gî, 19, nr.883, 1967, 2. [36] POPESCU, ȘTEFANIA, Probleme ale predării atributului și a propoziției atributive, Probleme de gramatică și stilistică, 1967, p. 60-75. [37] POPESCU, VASILE V.; NICOLAU, AURELIA, Despre sistematizarea concentrică și lineară a conținutului învățămîntului, Rev. Ped. XVI, 1967, nr. 1, p. 35-46. [38] RADU, N.; Gramatica pentru clasa a III-a. Manual
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
morfologică, Orizont, 3, nr. 6, 1991, 12—13; Raporturile sintactice și exprimarea lor, nr. 7, 13: Analiza sintactică a propoziției [I], nr. 8, 13; [II], nr. 9, 13; Limba română pentru clasa a VIII-a, nr. 11, 13; Propoziția subordonată atributivă, nr. 15, 12 [v.r. nr. 343]. [97] MIREA, ALEXANDRU, Raporturi sintactice în propoziții și în frază (II), în “Limbă și literatura română”, Buc., an XX, nr. 2, apr.-iunie., 1991, p. 7 9. [98] MIREA, ALEXANDRU. Raporturi sintactice în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
română”, București, an XXII, nr. 2, aprilie-iunie, 1993, p. 5 7. [26] BEJAN, D., Confuzii ale subiectivei cu alte subordonate, Excelsior, l, nr. 3, 1992, 16-17 [v. t. c. nr. 576]. [27] BEJAN, D., Dificultăți în identificarea subordonatelor predicative și atributive, Excelsior 1, nr. 4, 1992, 14—16). [28] BELTECHI EUGEN, Propoziția subiectivă. Repere teoretico-metodologice, Excelsior, l, nr. 3, 1992, 13 — 15. [29] BEREA-GĂGEANU, ELENA; MOIGRĂDEANU, DOINA; POPESCU, FLORIN D.; TABARCEA, CEZAR, Limba română. Limbă și stil, punctuație și ortografie, vocabular
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
IOAN N.; ALEXANDRESCU, COCA; POPA ELENA GH., Culegere de exerciții gramaticale pentru clasele V-XII. Volumul al III-lea. Partea I. Sintaxa propoziției și a frazei: Predicatul, Subiectul. Predicativa. Subiectiva. Partea a II-a. Sintaxa propoziției și a frazei: Atributul - atributiva. Complementul direct - completiva directă. Complementul indirect - completiva indirectă. Bacău, Editura Plumb, 1997, I: 150 p; II: 208 p. [179] POPA, ION; POPA, MARINELA, Gramatica limbii române pentru clasele V-VIII. Ediția a III-a. București, Niculescu, 1997, 408 p. [180
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
NADINA; DOBRA, NATANAEL; TUNSOIU, VERONICA, Corijarea limbajului scris: metodă practică, Bistrița, Nova Didactica, 2008, 86 p. [115] PAMFIL, ALINA, Limba și literatura română în gimnaziu: structuri didactice deschise, Pitești, Paralela 45, 2008, 230 p. [116] PANDURU, ANADA-VALERIA, Atributul și propoziția atributivă, Drobeta-Turnu Severin, Irco Script, 2008, 84 p. [117] PANDURU, ANADA-VALERIA, Clase de cuvinte în limba română, Drobeta-Turnu Severin, Irco Script, 2008, 55 p. [118] PANDURU, ANADA-VALERIA, Complementele circumstanțiale de cauză și de scop și subordonatele corespunzătoare acestora, Drobeta-Turnu Severin, Irco
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
HALASZI, MONICA; ALUCULESEI, ELENA; IFTINIU, NICOLETA; OLARU, VIRGINIA, Limba și literatura română: ghid de pregătire intensivă pentru lucrări de control și teze - clasa a VII-a, Pitești, Nomina, 2009-2010, 2 vol. [82] GORAN, VASILE; CREANGĂ, ALEXANDRU, Atributul și propoziția subordonată atributivă, Pitești, Nomina, 2009, 91 p. [83] GORAN, VASILE; DARADICI, LADISLAU; BERGER, DRAGA, Ghid de pregătire a concursurilor și olimpiadelor școlare: clasa a VI-a, Pitești, Nomina, 2009, 126 p. [84] GORAN, VASILE; VELCIOV, DIANA; CHINTOANU, DORINA; DARADICI, LADISLAU, Limba și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
origine; ... e) dacă acțiunea are ca obiect un litigiu referitor la un imobil situat în statul de origine; ... f) dacă pîrîtul s-a supus expres competenței instanței de origine fie printr-o alegere de domiciliu, fie prin orice altă clauză atributiva de competență, cu condiția ca legea statului solicitat să nu se opună pe considerente de materie; ... g) în oricare alt caz în care competența este fondată potrivit regulilor de competență juridică internațională admise de legislația statului unde hotărîrea este invocată
CONVENŢIE din 5 noiembrie 1974 între Republica Socialistă România şi Republica Franceza privind asistenţa juridică în materie civilă şi comercială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133692_a_135021]
-
competent pentru a statua asupra fondului și tribunalul sau orice altă autoritate judiciară a locului sechestrării va stabili un termen în care reclamantul va trebui să introducă o acțiune în fața tribunalului competent. ... (3) Dacă înțelegerile părților cuprind fie o clauză atributiva de competență unei alte jurisdicții, fie o clauză arbitrala, tribunalul va putea să stabilească un termen în care reclamantul va trebui să intenteze acțiunea să asupra fondului. ... (4) În cazurile prevăzute la cele două alineate precedente, daca acțiunea nu se
CONVENŢIA INTERNATIONALA din 10 mai 1952 pentru unificarea anumitor reguli asupra sechestrului asigurator de nave maritime*) (Bruxelles, 10 mai 1952). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137449_a_138778]
-
să fie executată pe teritoriul acestui stat potrivit acordului expres sau tacit al reclamantului și pîrîtului; ... g) dacă pîrîtul s-a supus expres competenței instanțelor judecătorești ale acestui stat, fie printr-o alegere de domiciliu, fie prin orice altă clauză atributiva de competență, cu condiția ca legislația părții solicitate să nu se opună la această; ... h) dacă pîrîtul a pus concluzii privind fondul cauzei, fără să solicite declinarea competenței acestei instanțe judecătorești sau fără să facă rezerve asupra acestui aspect; ... i
CONVENŢIE din 7 august 1976 privind asistenţa judiciară în materie civilă, comercială şi de statut personal între Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133325_a_134654]
-
apă care fugea...". 4 puncte 11. Transcrie părțile secundare de propoziție, din enunțul "o melancolie neașteptată mă cuprinse" 4 puncte 12. Precizează funcțiile sintactice ale cuvintelor subliniate: "...pajiștea ce marginea drumul...". 4 puncte 13. Transcrie, din text, o propoziție subordonată atributiva. 4 puncte 14. Alcătuiește o frază care să conțină o propoziție subordonată circumstanțiala de loc, având ca termen regent verbul "a (se) așeza". 4 puncte Partea a II-a (10 puncte) Te numești Lucian/Lucia Șerbănescu și te afli în
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
fond se vor baza exclusiv pe elemente de probă asupra cărora părțile au avut posibilitatea să fie ascultate. 4. Părțile într-o cauză vor avea posibilitatea să ceară revizuirea deciziilor administrative finale de către o autoritate judiciară și, sub rezerva dispozițiilor atributive de competențe prevăzute în legislația unui Membru privind importanța unui caz, cel putin a aspectelor juridice ale deciziilor judiciare inițiale asupra fondului. Totuși, nu va exista obligația de a prevedea posibilitatea de a cere revizuirea achitărilor în cazuri penale. 5
ACORD din 1 ianuarie 1994 privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerţ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141732_a_143061]
-
sociativ): „Ia-mă cu tine. Maria!” • atribut: „Astfel îți e cântarea, bătrâne Heliade,/Cum curge profeția unei Ieremiade.” (M. Eminescu, I, p. 17) Vocativul intră în structura unei sintagme nominale, asemeni nominativului, numai pe poziția de regent; poate avea determinări atributive: „ - Auzit-ai ce am spus, slugă netrebnică, zise spânul arătând lui Harap Alb tăiușul paloșului... (I. Creangă, I, p. 210), „Fată frumoasă și harnică, îngrijește-mă că ți-oi prinde și eu bine vrodată.” (I. Creangă, p. 236). Cel mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exclamative, fără a realiza el însuși o anumită funcție sintactică. Substantivul realizează enunțuri nominale exclamative, singur (sau împreună cu diferiți termeni însoțitori, cu care nu intră în relații sintactice generatoare de funcții sintactice) sau ca regent într-o sintagmă cu expansiuni atributive, fie situându-se în vocativ (cu diferite valori semantice, condiționate de desfășurarea funcțiilor conativă, fatică și expresivă ale limbii în actul de comunicare): „Moș Nichifor o clatină ușor și zice:/ -Jupâneșică, jupâneșică!/ -Aud , moș Nichifor, răspunse Malca...” (I. Creangă, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Dragomire!” (Idem, p. 327), fie rămânând în afara paradigmei cazuale, mai ales când rezultă din conversiunea unui adjectiv, prin articol definit-morfem al substantivării: „Tipătescu (...): Infamul! Canalia!” (Ibidem, p. 116), „Tipătescu (același joc); Mizerabilul!” (Ibidem, p. 115), când guvernează sintagme cu determinări atributive: „Blestemată politică! un moment n-ai pace!...” (Ibidem, p. 159), „E tare... tare de tot... Solid bărbat! Nu-i dăm de rostul secretului.” (Ibidem, p. 139) sau când este însoțit de un pronume exclamativ: „A! Ce nenorocire!” (Ibidem, p. 118
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]