873 matches
-
necardiogen secundar permeabilității crescute a membranei alveolocapilare. Aceasta are ca urmare apariția exudatului și a fragmentelor eritrocitare la nivelul alveolelor cu distrugerea surfactantului și apariția unui mare gradient alveolo-arterial pentru oxigen și a unei mari fracții de șunt. Presiunea în atriul stâng este în limite normale. În etiologia acestui sindrom a fost implicat răspunsul inflamator asociat by-pass-ului cardiopulmonar (205, 206), dar poate să apară și după traumatisme severe, septicemii, creșteri acute tranzitorii ale presiunii venoase pulmonare. Măsurile terapeutice includ: stimularea diurezei
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
evaluarea gradului insuficienței mitrale atât înainte de by-pass-ul cardiopulmonar, cât și după oprirea acestuia. O insuficiență mitrală de etiologie ischemică de grad I-II poate să scadă semnificativ după o revascularizare completă a miocardului. Dacă însă ecocardiografia indică o mărire a atriului stâng, lucru confirmat și intraoperator, acest semn de cronicitate a insuficienței mitrale poate ridica serios problema necesității corecției chirurgicale a valvei mitrale. În cazul în care regurgitarea mitrală este de grad III-IV se impune de regulă corecția valvulară. În ambele
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
conectat atât la consolă, cât și la cateter. În sincronizare cu traseul EKG sau cu presiunea arterială, consola asigură un flux pulsatil în capul de pompă și în cateterul introdus transatrial în artera pulmonară. Sângele pătrunde în cateter la nivelul atriului drept printr-o fereastră laterală și este trimis prin orificiul din vârf în artera pulmonară. Sistemul ENABLER se comportă ca un by-pass intern al cordului drept furnizând stabilitatea hemodinamică necesară desfășurării în bune condiții a intervenției chirurgicale; precondiționare ischemică poate
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
fire de tracțiune sau suspensie la nivelul marginii drepte a pericardului; se deschide cavitatea pleurală dreaptă și se ridică marginea dreaptă a sternului creându-se în acest mod spațiu pentru rotarea și dislocarea cordului fără compresia ventriculului drept și a atriului drept; se obține astfel o expunere foarte bună a peretelui lateral fără a compromite semnificativ hemodinamica pacientului; se rotește și dislocă cordul până când apexul ajunge sub marginea sternală dreaptă; imediat în câmpul operator apar ramurile marginale stângi și artera descendentă
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
Aproximativ 25-30% din pacienții cu pericardită lichidiană pot evolua spre tamponadă cardiacă. Acumularea lichidului pericardic determină compresiunea inimii cu scăderea complianței cardiace și creșterea presiunii intrapericardice. Când presiunea intrapericardică atinge 20 mmHg, umplerea ventriculului devine imposibilă. Creșterea presiunii în ambele atrii, venele cave și pulmonare poate egala presiunea intrapericardică. Intervin o serie de mecanisme compensatorii: inotropismul pozitiv, tahicardia, vasoconstricția arteriolară periferică, creșterea presiunii venoase urmate tardiv de bradicardie și disociație electromecanică [12]. În evoluția tamponadei cardiace, de o importanță deosebită sunt
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
Poate arăta dimensiunile normale ale umbrei cardiace sau aceasta poate fi mărită dacă există o cantitate de lichid >300 ml. Pericardocenteza Este metoda importantă de diagnostic și tratament. CATETERISMUL CARDIAC ȘI ANGIOGRAFIA - Se folosește rar, - Poate indica: creșterea presiunii în atriul drept (egală cu cea intrapericardică, creșterea în diastolă a presiunii din ventriculul drept, tendința de egalizare a presiunilor din atriul drept, ventricul drept, capilarul pulmonar, ventriculul stâng la ~20-25 mmHg. EXAMENUL LICHIDULUI PERICARDIC Examenele bacteriologic, serologic, citologic, biochimic al lichidului
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
Pericardocenteza Este metoda importantă de diagnostic și tratament. CATETERISMUL CARDIAC ȘI ANGIOGRAFIA - Se folosește rar, - Poate indica: creșterea presiunii în atriul drept (egală cu cea intrapericardică, creșterea în diastolă a presiunii din ventriculul drept, tendința de egalizare a presiunilor din atriul drept, ventricul drept, capilarul pulmonar, ventriculul stâng la ~20-25 mmHg. EXAMENUL LICHIDULUI PERICARDIC Examenele bacteriologic, serologic, citologic, biochimic al lichidului pericardic obținut după pericardocenteză sunt decisive pentru stabilirea etiologiei. De asemenea, modificările sanguine în sensul unui sindrom inflamator nespecific: VSH
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
ale diastolei. În tamponada cardiacă apare pulsul paradoxal. Etiologia principală este infecțioasă (în special TBC), post iradiere, post chirurgie cardiacă sau după traumatisme. Existența constricției pericardice determină modificări hemodinamice cu deficit de umplere cardiacă, stază venoasă sistemică datorită compresiunii pe atriul drept, ventriculul drept, ventriculul stâng, a venelor cave. Apare fenomenul de asistolie hepato-ascitică cu creșterea presiunii venoase centrale, scăderea volumului bătaie [33]. În mod normal inspirul produce o scădere a presiunii intracardiace și intrapericardică de la +1 mmHg la 3 mmHg
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
sub circulație extracorporeală (acceptând inconvenientul heparinării pacientului). Eliberarea aortei și a arterei pulmonare (care sunt de obicei mai puțin aderente de pericard), inițiază eliberarea prin disecție, urmând fața anterioară a ventriculului stâng, ventriculului drept, apexul, fața diafragmatică a ventriculului drept, atriile, vena cavă inferioară și superioară și la sfârșit venele pulmonare. Mortalitatea după pericardectomie este între 6-12% cu o normalizare hemodinamică postoperatorie în 60% din cazuri. Principalele cauze ale mortalității și morbidității postpericardectomie sunt determinate de necunoașterea anterioară a prezenței atrofiei
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
de regurgitare central (14,44,47). Elemente de fiziopatologie, consecințe clinice și evolutive, evaluare hemodinamică Din punct de vedere fiziopatologic, impactul hemodinamic în Im este condiționat de aria efectivă a orificiului regurgitant (AOR), volumul regurgitant (VR), dar și de complianța atriului stâng (AS) și presiunea sistolică intraventriculară stângă (49). În Im acută, orificiul regurgitant convertește cea mai mare parte a energiei VS în energie potențială, care se reflectă în presiune crescută într-un AS necompliant (unda V amplă). Mecanismul permite scăderea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
urgență alte operații pe inimă în România [2]. În altă publicație [3], Carnabel (1900) este creditat cu prima plagă cardiacă suturată cu succes temporar - deces prin infecție. I. Jianu (1925) extrage cu succes temporar - deces prin infecție - o schije din atriul stâng [3]. Athanasescu N. comunică o plagă cardiacă prin împușcare suturată cu succes (1909) ; D. Dumitrescu rezolvă cu succes o plagă pericardică și pulmonară; Gh. Petrulian și A. Popescu suturează cu succes temporar plăgi ventriculare - deces prin infecție; Simionescu I.
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
de natură predominant parasimpatică, care reprezintă locul de articulație dintre fibrele pre- și postganglionare ale vagului cardiac. Printre ganglionii descriși se numără și ganglionul Wriesberg, situat sub concavitatea aortei, ca principală componentă a plexului cardiac superficial. Pe fața posterioară a atriului drept se găsesc 5-25 mici conglomerate neuronale, ce formează cu filetele nervilor cardiaci de partea dreaptă plexul auriculosinusal (venos) Perman, componentă a plexului cardiac profund. Spre deosebire de fibrele preganglionare ale vagului cardiac drept, care ajung pe calea plexului Perman aproape exclusiv
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aproape exclusiv la ganglionii sinusului coronar și nodulului sinoatrial (Keith-Flack), acelea ale vagului stâng se termină în nodulul atrioventricular (Aschoff -Tawara). Diferențe importante ar exista după unii autori (Woolard, Nonidef etc.) și în ceea ce privește distribuția atrioventriculară a fibrelor vegetative cardiace. În timp ce atriile ar prezenta o inervație dublă simpaticoparasimpatică, ventriculele ar conține mai mult fibre simpatice postganglionare. În afara fibrelor eferente, în constituția plexului cardiac intră numeroase filete nervoase aferente. Acestea aparțin fie celulelor senzitive din ganglionii spinali ai primelor cinci rădăcini posterioare ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
grad de autonomie viscerelor respective și explică menținerea activității lor specifice (contractile, secretorii etc.) în condițiile scoaterii din organism și perfuzării cu soluții fiziologice. Mușchiul cardiac, de exemplu, conține numeroase formațiuni ganglionare (până la 150 microganglioni după Francillon, 1928) la nivelul atriilor și, îndeosebi, în jurul marilor vene. Ventriculii sunt mai săraci în celulele ganglionare. Mărimea și forma acestora diferă în funcție de zonă de la o specie la alta. În general, ei sunt formați din conglomerate de celule bi- sau multipolare cu terminații dendritice scurte
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
chiar de către fibre eferente, dar nici una din acestea nu fac sinapsă în ganglionii respectivi. Spre deosebire de fibrele postganglionare simpatice, fibrele neuronilor postganglionari parasimpatici, având sediul ganglionar previsceral sau chiar intravisceral, sunt nemielinizate, scurte și cantonate la organul respectiv efector. La nivelul atriilor, de exemplu, fibrele postganglionare vagale se distribuie fie independent, fie împreună cu vasele sanguine la țesutul septal și celulele musculare. La om există neuroni intrinseci cardiaci limitați la atrii și la septul interatrial, fiind mai numeroși în țesutul conjunctiv subepicardic, în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intravisceral, sunt nemielinizate, scurte și cantonate la organul respectiv efector. La nivelul atriilor, de exemplu, fibrele postganglionare vagale se distribuie fie independent, fie împreună cu vasele sanguine la țesutul septal și celulele musculare. La om există neuroni intrinseci cardiaci limitați la atrii și la septul interatrial, fiind mai numeroși în țesutul conjunctiv subepicardic, în vecinătatea nodulilor sinoatrial și atrioventricular. I.4.5.4. Sinapse centrale La nivelul sistemului nervos central impulsul nervos este transmis electrochimic sub forma potențialelor de acțiune prin neuroni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
1933). Ulterior s-a stabilit că, în afara bifurcației carotidelor și crosei aortice, există un număr suficient de alte teritorii vasculare sensibile la variațiile de presiune și compoziție chimică a sângelui. Astfel de zone preso- sau chemosensibile se găsesc la nivelul atriilor, ventriculului stâng, arterei mezenterice superioare, globului ocular, aparatului vestibular, arterelor vertebrale etc. Ele intervin ori de câte ori irigarea adecvată a organelor prevăzute cu funcții vitale (creier, inimă, plămân etc.) este amenințată. Sub influența stimulării lor fizice sau chimice se produc reacții neuroreflexe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de lubrifiere și reducere a fricțiunii pereților cordului în timpul activității sale contractile. În afara rolului protector, pericardul participă la limitarea umplerii diastolice, mai ales a ventriculului drept, protejând astfel circulația pulmonară împotriva unei eventuale supraîncărcări. Pericardul servește și ca suport pentru atrii, împiedicând regurgitarea sângelui din ventricule în auricule în cazul unor presiuni sistolice ventriculare deosebit de ridicate. Miocardul la rândul său, este constituit, din fibre musculare cardiace, stimulate ritmic de sistemul excitoconductor și dintr-un schelet fibros care, împreună cu endocardul, participă la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rândul său, este constituit, din fibre musculare cardiace, stimulate ritmic de sistemul excitoconductor și dintr-un schelet fibros care, împreună cu endocardul, participă la formarea sistemului valvular. Fibrele musculare cardiace sunt dispuse în straturi suprapuse, ancorate de scheletul fibros. La nivelul atriilor se descriu două straturi atât de subțiri, încât mușchiul atrial este translucid: un strat înconjoară complet ambele atrii, în timp ce al doilea, dispus perpendicular pe primul, este independent pentru fiecare atriu. La nivelul ventriculelor se descriu patru sisteme de fibre musculare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
care, împreună cu endocardul, participă la formarea sistemului valvular. Fibrele musculare cardiace sunt dispuse în straturi suprapuse, ancorate de scheletul fibros. La nivelul atriilor se descriu două straturi atât de subțiri, încât mușchiul atrial este translucid: un strat înconjoară complet ambele atrii, în timp ce al doilea, dispus perpendicular pe primul, este independent pentru fiecare atriu. La nivelul ventriculelor se descriu patru sisteme de fibre musculare dispuse în spirală: - sistemul sino-spiral superficial, cu originea și inserția pe inelul tricuspidei; - sistemul bulbo-spiral superficial, cu ambele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dispuse în straturi suprapuse, ancorate de scheletul fibros. La nivelul atriilor se descriu două straturi atât de subțiri, încât mușchiul atrial este translucid: un strat înconjoară complet ambele atrii, în timp ce al doilea, dispus perpendicular pe primul, este independent pentru fiecare atriu. La nivelul ventriculelor se descriu patru sisteme de fibre musculare dispuse în spirală: - sistemul sino-spiral superficial, cu originea și inserția pe inelul tricuspidei; - sistemul bulbo-spiral superficial, cu ambele inserții pe inelul mitralei; - sistemul sino-spiral profund, care înconjură ambele ventricule; - sistemul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
individualizat următoarele structuri (fig. 68): - Nodulul sinusal Keith și Flack, considerat un rest embrionar din sinusul venos, are la om o grosime de cca 2 mm și o lungime de cca 2 cm, fiind situat între vena cavă superioară și atriul drept, în sulcus terminalis. Este format dintr-o aglomerare centrală de celule neuronale nodale (P), de dimensiuni reduse, de formă rotunjită, ovalară, cu aspect palid, lipsite de elemente contractile, dispuse în strâns contact și dotate cu automatism. Nodulul mai conține
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
colab. (1985) în cordul mamiferelor, inclusiv umane, ANF este un peptid hormonal circulant format din 28 de aminoacizi secretat de granulele cardiomiocitelor atriale (fig. 70). Excitantul fiziologic al eliberării sale este reprezentat de stimularea receptorilor de întindere, determinată de distensia atriilor produsă de creșterea întoarcerii venoase și umplerii diastolice din timpul revoluției cardiace normale și, mai ales, patologice. Concentrații mari de ANF conțin sub formă de prohormon (126 de aminoacizi) cardiomiocitele urechiușelor atriale. Ca hormon circulant, ANF acționează asupra vaselor, inclusiv
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
atriale. Ca hormon circulant, ANF acționează asupra vaselor, inclusiv coronare, rinichilor, glandelor suprarenale, creierului, complexului hipotalamo-hipofizar, tubului digestiv și altor teritorii efectoare, în vederea producerii de reacții cardio-vasculare și hidro-electrolitice compensatoare, indispensabile contracarării modificărilor induse de factorii de distensie exagerată a atriilor. În afara proprietăților vasodilatatoare predominant renale, ANF provoacă inhibiția secreției de renină de la nivelul celulelor granulare ale arterei aferente renale, precum și a hipersecreției de aldosteron corticosuprarenal produsă de angiotensină. O importantă acțiune inhibitorie este realizată, de asemenea, asupra secreției de ADH
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reflexogene asupra centrilor vasomotori bulbari (fig. 71). Cercetările lui Shepherd (1973) au precizat sensibilitatea mai mare la distensie a sinusului carotidian decât a arcului aortic. Acesta din urmă intervine mai mult ca mecanism antihipertensiv decât în autoreglarea normotensivă. La nivelul atriului drept se găsesc, de asemenea, receptori sensibili la variațiile de întindere și presiune, a căror stimulare provoacă tahicardie reflexă (reflexul Bainbridge). Efectul tahicardizant al distensiei atriale drepte se datorește inhibării nucleului dorsal al vagului și apare ca mijloc de apărare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]