430 matches
-
Cristea Publicat în: Ediția nr. 1653 din 11 iulie 2015 Toate Articolele Autorului se scutură duzii aerul este siropos îți scriu pe șapte frunze de arțar cu pletele pline de omizi rubiconde, ce îmi devoră sufletul culcat în iarbă, dulce aureolă șuier nopțile șubrede, presar sare pe trotuarul fierbinte cu inima învelită în staniol tu-mi taci și râzi înainte cele două sorți se rotesc ca la ultima vară desculță fluturi polenizează câmpul roșu de cuvinte prin oraș circulă aburul poeziei
ORAȘUL ÎNVELIT ÎN STANIOL de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377322_a_378651]
-
pâcla Monștrii se adună peste gând Pământul dansează peste pământ Natură ne mai încântă ochiul, dar e nuda. Locuim în zile de ambra întunecată Ploua cu iluzii colorate-n huma Soarele ne mistuie și șterge cu o gumă Purul adevăr, aureola beata. Iluzii! Timpul este tern și totul Poate fi cântărit, măsurat, adăugat în file Ființă noastră o reușită-n sine Este aleasă, tăblița și chivotul. Așa ceva, așa ceva pentru noi, Se numește... A face ceva pentru ce am fost altoi. Dar
SA TRAITI de PETRU JIPA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381956_a_383285]
-
ritmul marelui Timp, sufletul se simte stingher ajuns în pragul toamnei și încearcă să smulgă câte o mică bucurie din lucrurile simple.. Este ilustrat universul satului natal, cu imaginea casei părintești, încremenita în timp, purtând că un răboj vremea copilăriei aureolate de tristețea trecerii ireversibile : “ Părul, nucul și gutuiul/ sunt deja cam ofiliți/ nu e nimeni prin ograda/ să simtă că sunt iubiți.” (Așa-i viața, pag.42 ).. O privire în timpul revolut îi deschide perspectiva unei simple înțelepciuni a bucuriei simple
NOSTALGIA ÎNTOARCERII , POEZII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379325_a_380654]
-
lumea din jur, uneori cu riscul de a-si epuiza ultimele resurse fizice, cum a fost plimbarea cu ”nenea”, fratele mai mare, până în oraș, parcurgând distanță de treizeci de kilometri pe jos. Această vitalitate înnăscuta îi dă scriitoarei un echilibru aureolat de mulțumirea de a fi fericită cu ceea ce are: Atâtea am descoperit acum, că trebuie să mai trăiesc cel putin 30 de ani ca să mă bucur de toate! De fapt, de ce văd, că nu prea le am...Dar eu și
ÎNTRE DOUĂ COPILĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA BRĂNESCU LA CARTEA CLIPE PE PUNTEA VIEȚII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381476_a_382805]
-
Dincolo de dor...drumul” se face un înconjur al tainei dorului fiind invocate momente din viață în care omul schimbător distruge taina, anulează dorul și de dragul schimbării dă uscăciunea drumului spre nicăieri. În acest punct, dorul păstrat statornic, taina care-l aureolează neschimbător, apar a fi funcții pozitive și repere ale constituirii sinelui. Abandonul dorului este trădare și schimbarea iubirii, rătăcire pe uValeriu C C la porțile doruluin drum fără de sfârșit. Cu funcție pozitivă în acest fel, dorul rămâne a fi invocat
ALEXANDRU UIUIU DESPRE VALER COVRIG CUDREC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371313_a_372642]
-
Tatiana Scurtu Munteanu Publicat în: Ediția nr. 1751 din 17 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Poetă născută dincolo de Prut, unde dorul a atins cotele metalingvisticii, dar formată intelectual în țara mamă, unde un examen luat la Universitatea din Galați o aureolează cu nimbul de master în filologie, vine în întâmpinarea cititorilor cu a doua apariție editorială, volum intitulat, programatic, „Râuri, voi, ce despărțiți “, după ce a publicat “Paralelismul singurătății “ și în numeroase antologii de poezie apărute pe întreg teritoriul țării. Deținătoare a
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
SCURTU MUNTEANU, de Tatiana Scurtu Munteanu, publicat în Ediția nr. 1751 din 17 octombrie 2015. Poeta născută dincolo de Prut, unde dorul a atins cotele metalingvisticii, dar formată intelectual în țară mama, unde un examen luat la Universitatea din Galați o aureolează cu nimbul de master în filologie, vine în întâmpinarea cititorilor cu a doua apariție editorială, volum intitulat, programatic, „Râuri, voi, ce despărțiți “, după ce a publicat “Paralelismul singurătății “ și în numeroase antologii de poezie apărute pe întreg teritoriul țării. Deținătoare a
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
mitul care reunește iubirea și trupul Patriei ce nu pot fi niciodată ... Citește mai mult Poeta născută dincolo de Prut, unde dorul a atins cotele metalingvisticii, dar formată intelectual în țară mama, unde un examen luat la Universitatea din Galați o aureolează cu nimbul de master în filologie, vine în întâmpinarea cititorilor cu a doua apariție editorială, volum intitulat, programatic, „Râuri, voi, ce despărțiți “, după ce a publicat “Paralelismul singurătății “ și în numeroase antologii de poezie apărute pe întreg teritoriul țării.Deținătoare a
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
amintește de faima lui Mihai Viteazul, punând retoric întrebarea dacă ar fi fost posibil ca un popor să se bată cu oastea care avea în mijlocul ei steagul dușmanului trimis din Constantinopol, „fără dovada de energie națională încununată de succes și aureolată de glorie care e însăși domnia lui Mihai Viteazul?” Alba Iulia este un oraș cu o mare încărcătură istorică! Îmi amintesc cum învățătoarea clasei, când eram încă niște gâgâlici, ne-a vorbit despre Horia, Cloșca și Crișan și ne-a
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
blond, rebel cu bucle aurii, bogate, care-i jucau pe frunte și pe la urechi; gură mică, senzuală, cu obrajii proeminenți îmbujorați, ochii mari, albaștri, de un albastru cristalin, cu priviri ce scânteiau... Pe spate purta o mantie albastră care-o aureola și-o făcea un personaj misterios de roman, o nimfă... Unde mai văzuse el această ființă? Unde i se mai arătase lui acest chip? Poate-n închipuirea lui, poate-n visele lui, în bolnavele lui vise... Gândul îi fugi aiurea
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
Vișan Nicolae Valentin, au mers pe la casele oamenilor și i-au stropit pe ei, casele și gospodăriile lor cu apă sfințită. Slujba oficiată pe data de 20 aprilie în această biserică a început cu Sfânta Liturghie, în timpul căreia a fost aureolată persoana Mântuitorului prin interpretarea repetată a cântecului „Hristos a înviat” și rostirea de către toți cei prezenți în biserică a salutului religios: „Hristos a înviat/ Adevărat a înviat.” A fost explicată originea sărbătorii Izvorul Tămăduirii într-o faptă miraculoasă petrecută în
HRAMUL BISERICII IZVORUL TĂMĂDUIRII, OLANEŞTI, JUD.VÂLCEA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347959_a_349288]
-
trăiri ale unor frumuseți distilate, pure. Iată de ce putem spune, în încheiere, ca așteptăm cu interes de la poetul Gheorghe A. Stroia să ne încânte și în viitor cu noi volume, din care sa răzbată aceeași sensibilitate rafinată, izvorâta din zonele aureolate de ideea că purificarea noastră vine de la ce este frumos și bun. Aflat în plină maturitate, înzestrat cu harul creației, cu un climat familial așezat pe tărâmul artei literare, cu toții, de la mic la mare, aflându-se într-o fructuoasa emulație
GHEORGHE A. STROIA -´´ PARFUM DE TEI ´´ (VERSURI) -EDITURA ARMONII CULTURALE 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348882_a_350211]
-
ne spuneau moșnegii povești. Povești sunt toate în lumea asta. “ Când boala s-a abătut asupra poetului, scrisorile sunt oglinda adevăratelor momente tragice. Un asemenea “document “ nu mai solicită spiritul de investigație și de studiu; el ne impune o tăcere aureolată de smerenie: Mi-aduc în adevăr aminte c-am venit cu tine în tren, dar încolo nu mai știu nimic decât că am stat închis și am suferit nu numai de halucinațiuni, ci și mai mult încă de foame“. Mai
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
Artă; de asemenea, printre cei cunoscuți i-am revăzut cu drag, pe Marian Dragomir, George Ioniță, Vasilica Ilie, Delia Stăniloiu. Această întâlnire de sfârșit de septembrie a Cenaclului „Cetatea lui Bucur” la Biblioteca Metropolitană - Mihail Sadoveanu din capitală a fost aureolată de vibrația muzicală ce ne-a umplut sufletul, de atmosfera realizată de talentata pianistă, prof. Maria Calleya, care a fascinat auditoriul prezent prin inegalabila muzică clasică a unor compozitori celebri. Pentru mine ședințele de cenaclu, rămân imaginea unui spectacol de
CETATEA LUI BUCUR, SUB SPIRITUL EXCELENTEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348451_a_349780]
-
Miramoț. Ca profesoară, ar fi vrut să nu se fi găsit hibe dascălilor de la Cantemir, dar... -Dacă v-amintiți, iar eu știu că da, interveni Flower-Power, ceilalți profi sunt vii în memoria noastră tocmai prin farmecul și dăruirea cu care aureolau înalta lor pregătire... Continuarea fu estompată de încercarea altora de a-și da cu părerea, încât nu știai pe ce s-arunci anatema, pe... comportamentul pensionarilor presați de timp ori pe... reminiscențe școlărești reactivate?! Se pare că al doilea motiv
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
sânul fiecărui principat drag a slăvit Fiii și Voievozii cei mai aleși. Străbătut de fiorul măreției și al suferinței Neamului nostru dac arhibinecuvântat, Ioan Alexandru a zugrăvit chipul Doamnei Maria Brâncoveanu, ucenica Marii Împărătese Fecioara Maria, în Icoana martiriului creștin-ortodox, aureolată de dureri și suspine, de lacrimi și plângeri într-o smerenie majestuoasă: MARIA BRÂNCOVEANU Se poate oare îndura mai mult / Să-ți păstrezi făptura-ntru viață? / Prunci și bărbat decapitați la rând / Și muma soață firavă de față. Nici măcar nu a
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
leagă-te, suflete, murmură-n liniște romanța cu trece septembrie, alunecă prin umbre spre orele -astrale, lăsând în urmă un câmp devastat de singurătăți și trupul tău trecând prin vise ca o nălucă să bată-n vitralii efigia dragostei noastre aureolată de-un nimb nevăzut; gol, sânul tău încingă-mbrățișarea și sângele urce ca iedera-n noi, te voi ajunge odată, chip de naiadă, vom fi iară mireasmă în doi; lasă-te pe umărul meu, s-ascultăm murmurul ploii, mutând în
TRECE SEPTEMBRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376123_a_377452]
-
împărat. Ei merg în întîmpinarea lui Avram lancu, care reprezintă, în același timp, figura prințului luminat și a justițiarului înconjurat de partizanii săi. Lupta lui lancu din Munții Apuseni, care se înscrie în tradiția deschisă de răscoala lui Horea, este aureolată de prestigiul pe care îl conferă în ochii țăranilor revolta împotriva privilegiilor nobiliare. El se bate pentru o națiune nerecunoscută, națiunea română, împotriva unei națiuni nobiliare, ungurii. lancu va intra în legendarul românesc datorită poetului și filosofului Lucian Blaga și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
oraș. Atmosfera nu este favorabilă pentru critică, ci pentru mobilizarea patriotică în jurul ideii de națiune, de latinitate a ei, în jurul idealurilor Școlii Ardelene. La Iași, reprezentantul acestei școli patriotice, latiniste și pașoptiste este profesorul Bărnuțiu care vine din Transilvania, fiind aureolat de trecutul său pașoptist. El predă filosofia și este un profet pentru studenții săi discipoli care îl urmează și îl imită cu fanatism așa cum vor afirma junimiștii. Demersul inițial al grupului junimist nu este politic, ci filosofic și grupează intelectuali
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
loviturii de stat din august. Dej nu pune în discuție, în nici un fel, dreptul Moscovei de a defini strategia partidului și acest om, al cărui parcurs militant s-a limitat la spațiul românesc era lucrător la Căile Ferate se va aureola cu prestigiul de combatant ilegalist. Se pare că în anii 1944-1945, era plin de respect pentru tovarășii veniți de la Moscova: Ana Pauker, Vasile Luca, activist de origine ungară care a adoptat cetățenia sovietică, Dumitru Colin, de origine bulgară, care va
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
intrați în Muzeul de Artă și veți găsi acolo Capul de fetiță de Tonitza! Toată gingășia lumii s-a adunat pe această față de o frăgezime incredibilă: ochii, ușor mijiți într-o adumbrire vesperală, nările calm respiratorii, buzele senzual-candide, ovalul chipului, aureolat de părul brun, iată însemnele secundei pure sub care s-a mișcat pensonul inegalabilului Tonitza. Intrați! Seara, restaurante goale, în care orchestra cîntă pentru nimeni. Eleganța sălii amplifică senzația de lume dispărută. Locul destinderii, petrecerii, desfrîului, cotropit de vid! Ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
același aer cu Ceaușescu (o, ce riscată exprimare!). Era o Bienală de-a noastră, la Dalles, și vă închipuiți ce forțe fuseseră puse în mișcare ca să asigure un vernisaj (neapărat magnific) la care avea să fie prezent liderul comunist, proaspăt aureolat cu scena balconului. Ora vernisajului. Mai trăiau încă și mai expuneau mari artiști antebelici. Alături de ei, trepădușii realismului socialist, echipele de activiști și de securiști de la toate nivelurile, public, presă, televiziune. Pe imensele panouri imensele indigestii propagandistice. Dar și rezistentele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
psihanalitic), pe cea a lui Rațiu. Viceversa, imposibilă: vi-l imaginați pe Rațiu, măcar în glumă, echipîndu-se în miner? Frumusețea firească și stenică (pentru țară) a hainei militare regale. În acea Românie din ce în ce mai departe de noi (nu și pierdută). Paradele aureolate de Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea, Mihai I. Cu prezența vetust-entuziasmantă a calului. Regele Mihai, încă adolescent, fascinînd prin întruparea ingenuității, cu eleganta rigoare cazonă. Simbolizînd, printre altele, casta arătoșilor ofițeri de elită, mirajul domnișoarelor prenupțiale. Belicosul chipiu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
polițist, aflat, din întîmplare, în Filarmonică. Atît. Trimiterea (enciclopedică) la paradisiacul Sărut al lui Rodin e prea la îndemînă ca să ratez mai mult decît dezirabila concluzie. Vă pup mult. 2005 Generația cool-mișto 4 ianuarie Eram cu toții la cocktail-ul care aureola somptuosul vernisaj al Salonului nostru anual de la World Trade Center și ne delectam, în clinchet de pahare, cu noutăți din universul artelor, forțînd astfel distanțarea, fie și pentru o clipă, de tensiunile politice ale momentului. Cînd ascendentul Alianței DA dădea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vizita unui amic drag în atelierul din Armeană, George Bălăiță, dibuind cîndva, în aceiași ani '70, prin bolgiile provinciei, dar dînd marea lovitură bucureșteană și plasîndu-se definitiv în rigurosul top al romanului românesc actual; ce plăcut-mirată regăsire a vechiului prieten, aureolat suprem acum! • nimic nu poate egala troturarul nocturn, în sus, spre eminescianul Copou, sau spre cupola astrologică a lui Stere, de pe Sărărie; promenadele odorate ale fetelor și băieților, frumoșii și eleganții unei Românii care va uita (deși, n-ar trebui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]