204 matches
-
tot mai multe mărfuri. Problema grea, pe care tovarășul nu o poate rezolva, este încăpățânarea noastră să mai avem nevoi. Dacă societatea comunistă ar fi reușit ingineria nevoilor, era OK. Cinstit, pentru cei mai mulți oameni stârpise una din ele: nevoia de autoafirmare. Aici devine nelegitimă așteptarea noastră: cum mai pretindem ca oamenii să aibă dorință de competiție, să nu stea paralizați în fața televizorului, așteptând să se bage noroc pentru fiecare? Ce altă competiție au în reflexele lor decât cea pentru un picior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
nu au alt conținut în afară de ceea ce este implicat în experiențele primare pe care viața le face din ea însăși, ele sunt propriul conținut al acestei vieți. Poziția explicită a acestor valori pentru ele însele, care rămâne excepțională, nu este decât autoafirmarea vieții sub forma auto-reprezentării sale. Însă această autoafirmare ca auto-obiectivare rămâne secundară în raport cu o autoafirmare mai veche, care se confundă cu mișcarea însăși a vieții în efortul său continuat de a persevera în ființa sa și de a se spori
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
în experiențele primare pe care viața le face din ea însăși, ele sunt propriul conținut al acestei vieți. Poziția explicită a acestor valori pentru ele însele, care rămâne excepțională, nu este decât autoafirmarea vieții sub forma auto-reprezentării sale. Însă această autoafirmare ca auto-obiectivare rămâne secundară în raport cu o autoafirmare mai veche, care se confundă cu mișcarea însăși a vieții în efortul său continuat de a persevera în ființa sa și de a se spori. O astfel de mișcare constituie teleologia imanentă a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
face din ea însăși, ele sunt propriul conținut al acestei vieți. Poziția explicită a acestor valori pentru ele însele, care rămâne excepțională, nu este decât autoafirmarea vieții sub forma auto-reprezentării sale. Însă această autoafirmare ca auto-obiectivare rămâne secundară în raport cu o autoafirmare mai veche, care se confundă cu mișcarea însăși a vieții în efortul său continuat de a persevera în ființa sa și de a se spori. O astfel de mișcare constituie teleologia imanentă a vieții în care se înrădăcinează orice etică
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
rap atrag deseori atenția asupra lor și își folosesc muzica în scopul afirmării propriei identități. Această atitudine poate fi privită ca narcisistă și materialistă, ca urmare a vînzărilor record și a cîștigurilor materiale, însă ea constituie și un mod de autoafirmare într-un mediu ostil afro-americanilor. Interpreții de rap ne spun: Hei, sîntem aici! Ascultați ce avem de spus! Natura adesea colectivă a grupurilor rap, pe de o parte, schimbă accentul de pe individualism pe identitatea de grup, însă deseori afirmă atît
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
secundare. Oamenii sunt preocupați permanent de problema menținerii stării de sănătate. La această concluzie s-a ajuns cu ocazia aplicării chestionarului „Piramidei motivaționale”, elaborată după modelul scării Maslow și care grupează preocupările pe 4 niveluri: subzistență, securitate, integrare socială și autoafirmare. Valorile situate pe primele două locuri sunt considerate actualizate, ele determinând comportamente și atitudini la momentul respectiv. Cele situate pe următoarele două locuri sunt considerate latente, iar cele de pe ultimele locuri nu sunt percepute, devenind importante în situații de criză
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
că elevele de la Grupul Școlar „Ion Holban” suferă de deficiențe/incapacități fizice, pe când cele de la Liceul Pedagogic sunt sănătoase (Albu A., 1996). Tabelul I Ierarhizarea valorilor piramidei motivaționale La Grupul Școlar „Ion Holban”, pe primul loc este securitatea, urmată de autoafirmare, iar la Liceul Pedagogic situația este asemănătoare - de unde rezultă că, pentru adolescente, sănătatea este cea mai importantă. În aceste condiții, apariția unei boli este o problemă deosebit de serioasă, mai ales pe plan psihologic. Boala reprezintă un tablou complex al suferinței
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Abel creează indiciul emblematic al tuturor asasinilor din istorie: atitudinea violentă a lui Cain devine amprenta inconfundabilă a tuturor războaiele de agresiune și oricărui tip de violență individuală și colectivă: orice ucigaș este fratricid și orice război este un fratricid. Autoafirmarea necontrolată, exprimată în cântul lui Lameh, ne indică o fragmentare a conviețuirii umane ce nu ține cont de apartenența exclusivă a omului față de Jahve, care i-a acordat ocrotirea sa. Legea talionului (cf. Deut 19, 19-21) și legitimarea războiului sfânt
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
corona, 1, și utilizând limbajul militar metaforic, reia tema oștirii lui Dumnezeu ca un itinerar creștin ce exclude posibilitatea de a sluji la doi stăpâni. Dacă în mesajul evanghelic această concepție se referă la libertatea omului față de bogăția percepută ca autoafirmare egoistă cu scopul de a sluji cât mai deplin lui Dumnezeu, apologetul, îndepărtându-se de specificitatea acestui concept, ne propune o interpretare diferită, deși păstrează substanțial intactă semnificația: dacă sclavia bogăției este o formă de idolatrie, apartenența la o oștire
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să le folosim, și pe care o chemăm la ființare asigurând-o permanent că e în siguranță, alianțele pe care le propunem sunt sigure, iar posibilitățile reprezentaționale pe care le oferim în breșa respectivă sunt tot atâtea oportunități autentice de autoafirmare a vocii pe teritoriul discursului. Însă paranteza sau parantezele pot avea mai mult decât un caracter sporadic, insular. Ele pot deveni însuși semnul jocu-lui cultural în care ne-am angajat sau al politicii particulare a cercetării care ne definește provizoriu
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Însăși etimologia termenului sugerează aceasta (gr. autos sine însuși; lat. educo, ere a scoate la suprafață, a ridica; educo, are a îngriji, a cultiva), deși asistăm la multiplicarea și a altor sensuri derivate: autoformare, autoinstruire, autoinformare, autodezvoltare, autoevaluare (autoverificare, autoapreciere), autoafirmare, autoperfecționare sau formare/educare prin sine însuși. Dacă educația este un sistem de acțiuni orientate, concepute conștient și rațional, după criterii de eficiență și calitate, proiectate, desfășurate, evaluate, perfecționate, conduse prin management, către anumite finalități privind dezvoltarea complexă și în
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Tulburările psihomorale pot fi constituționale, În cazul persoanelor cu o structură primară a eului de un tip fragil. În sensul acesta, menționăm următoarele trăsături constituționale care definesc „fragilitatea” eului: imaturitatea, eul slab, dominat și submisiv; labilitatea și insecuritatea; incapacitatea de autoafirmare și insatisfacția care decurge de aici; imposibilitatea de a se impune și de a fi mulțumit de sine și de acțiunile sale; sugestibilitatea crescută etc. 4Ă Un rol esențial În geneza și dezvoltarea tulburărilor psihomorale Îl au tulburările conștiinței morale
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mai sunt tendințe ci constituții tipologice de factură psihomorală morbidă, În care constituția psihopatologică este dublată de o pervertire morală a eului personal. În sensul acesta, deosebim următoarele tipuri psihomorale morbide: aă tipul autoritar, de factură histrionică, cu nevoi de autoafirmare, dominant, autoritar, care caută să-și construiască o supraidentitate În raporturile sale cu ceilalți; bă tipul Închis, rece, rigid, izolat, dominat de nevoile primare, indiferent față de lume, cu dificultăți de identificare În raport cu ceilalți; că tipul expansiv, de factură mitomaniacă, Înclinat
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
comparații defavorabile cu altul, este un simptom maladiv, un semn de tulburare a tendinței normale de autovalorificare, de integrare apreciativă a persoanei în comunitatea în care trăiește. Mai precis, pentru A. Adler, „sentimentul de inferioritate” și corelatul său, tendința spre autoafirmare (spre „putere”), reprezintă două din formele de bază sub care poate să apară sentimentul valorii proprii. Prima formă este caracteristică îndeosebi vârstei copilăriei când mica ființă umană constată cu durere — spune A. Adler — cât de puțin pregătită este, în comparație cu adulții
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dr. LEONARD GAVRILIU și SANDU LĂZĂRESCU, E.D.P., București, 1981. În lucrare este prezentată o ipoteză, nu lipsită de interes, referitoare la relația dintre personalitatea profesorului și principalele impulsuri motivaționale ce se manifestă în procesul de învățare școlară (impulsurile afiliative, de autoafirmare și cognitive). Personalitatea lui Alain corespundea impulsului motivațional de autoafirmare (elevii harnici, conștiincioși învață din dorința de a se afirma). 8. Tendințe în filosofia educației 1. ED. SPRANGER, Zur Theorie des Verstehens und zur geisteswissenschaftlichen Psychologie, apud M. RALEA și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lucrare este prezentată o ipoteză, nu lipsită de interes, referitoare la relația dintre personalitatea profesorului și principalele impulsuri motivaționale ce se manifestă în procesul de învățare școlară (impulsurile afiliative, de autoafirmare și cognitive). Personalitatea lui Alain corespundea impulsului motivațional de autoafirmare (elevii harnici, conștiincioși învață din dorința de a se afirma). 8. Tendințe în filosofia educației 1. ED. SPRANGER, Zur Theorie des Verstehens und zur geisteswissenschaftlichen Psychologie, apud M. RALEA și CONST. BOTEZ, Istoria psihologiei, Editura Academiei, București, 1958, p. 552
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Trăsături comune acestor mișcări sunt: retorica frondei și a ruperii punților, concretizată în delimitarea vehementă față de orice formă consacrată, în negarea principiilor estetice asumate de epocile anterioare: „Avangarda e mai radicală decât modernitatea, mai puțin flexibilă [...], mai dogmatică - în sensul autoafirmării, cât și invers, în sensul autodistrugerii.“ (Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității) negarea capacității limbajului de a exprima idei sau sentimente; deconstrucția codului lingvistic se realizează fie prin dezmembrarea enunțului în cuvinte, a cuvintelor în silabe, în litere, în absențe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
teritoriu în cadrul teritoriului comunității; în acest sens, Desmond Morris notează: "Pe lângă apărarea în grup a teritoriului și organizarea ierarhică, dependența prelungită față de tineret care ne-a forțat să adoptăm unitățile familiale bazate pe perechi-cuplu a cerut încă o formă de autoafirmare. Fiecare mascul, în calitate de cap al familiei, trebuia să se implice în apărarea propriului cămin individual în interiorul teritoriului general al coloniei. Așadar, la noi există trei forme fundamentale de agresivitate, în loc de obișnuitele una sau două. Așa cum știm pe propria piele, ele
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
relațiile cu covârstnicii) și din diferite medii (de exemplu acasă, la școală, În afara programului școlar) fiind una dintre componentele cele mai importante ale intervenției În ADHD. Prin aceste strategii, copiii dezvoltă abilități de rezolvare a problemelor, de comunicare și de autoafirmare. Intervențiile comportamentale pot fi utile și În abordarea anxietății și tulburării de opoziționism provocator, frecvente la unii copiii cu ADHD. Intervenția experiențială consideră omul ca pe o entitate activă, auto-afirmativă, cu un potențial latent care trebuie verificat. Se optează astfel
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
pe care nu voiau, de fapt, să le spună, agravând starea relației dintre ele. Acestea se văd astfel atrase într-un cerc vicios. Constatăm, așadar, că furia este o armă cu două tăișuri. Ea poate fi "o componentă vitală a autoafirmării și a autoapărării, neexprimarea ei ducând de obicei la lipsa cronică a respectului de sine și la nefericire" (Holmes, Holmes, 2001, p. 106). Dar putem vorbi și de furia care poate fi extrem de distructivă, ce ucide "chiar dragostea și siguranța
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
individul este adoptat de grupul social respectiv, cu care se identifică, și va renunța în mod inconștient și involuntar la identitatea sa. El este dependent de grup și se simte în siguranță în interiorul acestuia; mai mult chiar, are iluzia unei „autoafirmări”. De fapt, fiind dizolvat în grupul respectiv, el nu-l mai poate părăsi, pentru că s-ar pierde, devenind vulnerabil prin lipsa de sens. Omul manipulat de mijloacele de propagandă în masă este superficial, pierde capacitatea de aprofundare, de reflecție, de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
față de altul. Nu indiferența involuntară sau patologică (schizofrenică), ci indiferența deliberată, voluntară este indiciul unei asemenea libertăți, care are drept corolar pentru Bossuet refuzul sistematic al angajării, iar pentru Merleau Ponty disponibilitatea și angajarea permanentă, ca expresie a tendinței de autoafirmare a eului, care înțelege lucid să compenseze prin cantitatea experiențelor, lipsa unor repere de ierarhizare calitativă. A fi liber ar însemna deci, pentru partizanii indiferenței, a acționa în afara oricărei rațiuni cu privire la conținutul actului care urmează a fi realizat, a avea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
mai degrabă aceea de a mânui "idei clare și distincte", decât de a face fapte de inginerie socială, a fost contribuția cea mai importantă și mai regretabilă a lui Descartes la ceea ce noi numim acum "filosofia modernă". Dacă Bacon profetul autoafirmării, opusul auto-întemeierii ar fi fost luat mai în serios, poate că nu am fi fost afectați de canonul "marilor filosofi moderni" care și-au ales drept temă "subiectivitatea"" (Richard Rorty, Pragmatism și filozofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, p. 269). 127
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
România socialistă. Este vorba de Dilectica politicii internaționale, publicată de Silviu Brucan în 1985, unde autorul prezintă un cadru interpretativ al politicii internaționale în care "presiunea tehnologiei", creatoare de "interdependență" se reflectă asupra "politicii puterii" (hegemoniei statelor puternice) și impulsionează "autoafirmarea națională" a statelor din lumea a doua și a treia, care la rândul ei va declanșa, mai devreme sau mai târziu, "revoluția socială" la nivel global (Brucan: 1985, 183). Observăm deci că rolul națiunii este mai important decât cel al
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
s?lb? ticia ? i brutalitatea implicate de o asemenea �ntoarcere�. De Gaulle vizionarul (numit uneori �ultimul supravie? uitor al secolului al XIX-lea�) avertiza: �Na? iunea este realitatea cea mai important? �. Dac? este a? a, atunci trebuie c? utat? o autoafirmare na? ional? compatibil? cu umanitatea. Era oare na? ionalismul cultural al lui Iorga compatibil cu umanitatea? F? r? �n? elegerea na? ionalismului rom�nesc, a frustr? rilor ? i a nelini? tilor lui, nu putem p? trunde sensul vie? îi lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]