321 matches
-
caz acționează pe ascuns: când se Întâmplă ceva cu adevărat, adesea este prea târziu ca să mai faci ceva, să oprești evenimentele. Cea mai bună manieră de a te comporta este, așadar, să alături tranzitului, adică să te afli Într-o autoanaliză permanentă, să lucrezi mereu asupra propriei persoane. b) Tranzitele lui Pluto la Lună Conjuncție Dispoziție: În tot ce are mai bun sau mai rău, Întâlnirea a două planete legate de inconștient aduce o profundă transformare a sensibilității, o nouă receptivitate
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Împușcării, defenestrării - ca să nu menționăm formele extreme asiatice (harakiri, sepuku etc.) -, sinuciderea conotează animus-ul, principiul masculin, activ și, În cele din urmă, forța. Oricâte nuanțări am aduce acestui fapt, jurnalul intim rămâne, totuși, o terapeutică - cel puțin În măsura În care, obligând la autoanaliză și introspecție, ar trebui să Îndepărteze de act, și nu să-l amplifice. Din acest punct de vedere, jurnalele sinucigașilor au ceva pe cât de inautentic, pe atât de Înfricoșător. Ele ar trebui să sfârșească prin salvarea personajului care se confesează
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
raportează scriitorul la astfel de considerații? Sunt, măcar parțial, valabile În cazul său regulile stabilite de sociologie? Fără Îndoială, dar mai importante decât asemănările sunt deosebirile și mai relevante decât gesturile ferme sunt nuanțările. În afara unor cazuri clinice, pentru scriitor autoanaliza sinuciderii face parte din procesul creator. El detaliază etapele unei acțiuni care, În datele ei intime, nu diferă de cele ale actului creației. Subiectivitatea inițială a percepției este Înlocuită treptat de procesul obiectiv al scrierii. Odată pătrunsă pe această pistă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
creștinești, după cum se vede, la acest catolic fervent. Jurnalul pune Între paranteze perioada În care Drieu dobândește cu adevărat puterea de a-și distruge dușmanii... dar, după cum se știe, n-o va face. Însemnările lui au mai degrabă rolul unei autoanalize (deși, firește, Drieu detesta psihanaliza, creație a evreului Freud!), decât al unui plan de acțiune. Scriitorul e un perpetuu revoltat Împotriva proastei așezări a lucrurilor În lume, un neadaptat la arta meschină a supraviețuirii cu orice preț. Francezul e disprețuit
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
neînsemnată Într-un lanț fără sfârșit, ea percepe insignifianța propriului prezent cu o Îndurerată uimire. Exaltată, ușor romanțioasă, ea comunică multă vreme În clișeele imaturității pe care știe să o mimeze cu un farmec provenit dintr-un Îndelung exercițiu al autoanalizei. În tonuri Întunecate, cu un atent cultivat aer desuet, cu o prețiozitate pe care fragilitatea vârstei o răscumpără miraculos, Sylvia Plath pare mai degrabă destinată unei cariere filozofice decât uneia literare. Analizează până la obsesie cele mai mici detalii ale banalei
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de vagile aluzii imprecise din primul rând, devenind o lalea, șofran sau un bulb de ochiul-boului; luna e „bulboasă”, un adjectiv care semnifică grăsimea, dar care sugerează „bulbul”, pentru că imaginea vizuală e un lucru complex. Deprinsă cu jocurile primejdioase, ale autoanalizei, Sylvia Plath detectează foarte de timpuriu cauza nefericirii sale: nu gândește Îndestul de liber, nu e capabilă să producă suficiente imagini originale. Se visează, de la optsprezece ani, scriitoare, dar știe, totodată, că nu e capabilă să se sustragă clișeelor, că
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
felul acesta, se deschide un câmp larg speculațiilor privind nihilismul jurnalului intim. În fapt, jurnalul neagă realitatea diurnă, contrapunându-i un product care năzuie să conecteze imaginarul și febrilele sale transpuneri scriptice la realitatea aleatorie a unei vieți trecute prin sita autoanalizei. Relația atât de discutabilă dintre eul profund și eul social, Întoarsă, decenii În șir, pe toate fețele, e complet anihilată În pagina de jurnal. Intimitatea, „privirea intimă”, „scrutarea subiectivă” aduc la același numitor aspirația constructivă și rapacitatea micilor Întâmplări cotidiene
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Într-o perfectă contopire cu pagina scrisă, el va fi având, la intervale, momente de obiectivare. Tresărind, el va fi observat că un detaliu, o secvență nu mai corespund monotoniei firești a notației cotidiene. Astfel de prilejuri sunt ideale pentru autoanalize: accidentele, schimbarea domiciliului, pierderea unei persoane apropiate, Împlinirea unei vârste rotunde sau revelația neliniștitoare a Îmbătrânirii devin pretexte pentru o scrutare atentă, melancolică, a propriului eu. Tentația auto-comunicării Așadar, autoportretul este mai degrabă o sfidare a normei, decât confirmarea intenționalității
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
au titluri latinești Bust al împăratului Hadrian bazate pe ideile cheie ale lui Hadrian), fiecare de aceeași lungime în ciuda iluziei că ar exista diferențe între ele. Prima secțiune (Animula Vagula Blandula, literal: Suflet mic, suflet blând și călător) începe cu autoanaliza lui Hadrian asupra propriei sale firi; apoi, în partea a doua și a treia trece rapid la secvențe retrospective din copilărie și tinerețe: bunici, părinți, educație, serviciu militar, relația cu foștii împărați Traia, Marc Antoniu, Titus, Domițian, primele misiuni și
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
program a echivalat cu Învățarea strategiei de „a lucra asupra sieși” și de a se autoforma, autodezvolta În vederea unei optime adaptări. În felul acesta copiii nu doar că și-au optimizat comportamentul, dar s-au Înzestrat și cu deprinderea de autoanaliză, de căutare a ceea ce este bun În ființa lor, fapt ce garantează adaptarea lor creativă În plan socio-moral, interpersonal și spiritual.
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
intrapersonale), b) codezvoltarea (prin cooperare în grup) și c) praxiologia (metodă nouă pentru practicienii care doresc ca acțiunea lor să fie conștientă, autonomă și eficace și să se bazeze pe utilizarea reflecției în acțiune, pe testul personal de eficacitate prin autoanaliză și autoapreciere, pentru a gestiona relațiile inerente în practica profesional). De unde și formularea unei soluții metodologice: nevoia apelului la un "atelier de formare praxiologică", mai ales în domeniul științelor umane. El este necesar și educatorilor, pentru a îmbina și exersa
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
diversificate și problematizate, pe metacogniție. Și abia atunci putem vorbi de consolidarea și afirmarea competențelor profesionale, iar conceptul de experiență capătă un alt înțeles superior, rațional: reflexivitate, inițiativă, idei clare, sesizare și rezolvare de probleme, formulare și verificare de ipoteze, autoanaliză critică, comunicare și colaborare ș.a. Este atunci necesară o revedere a formării inițiale și apoi continue a profesorului, cea prezentă dând dovadă de multă ineficiență formativă în sensul arătat în noua paradigmă, venind timpul conturării unei pedagogii a alternanței și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la rezolvarea sarcinilor curriculare în clasă. În primul caz, vom putea aprecia gradul de afirmare al reflexivității, al inițiativelor, al ideilor și credințelor care-i ghidează activitatea, al rezolvării diferitelor probleme, al punerii în aplicare a ideilor noi, al nivelului autoanalizei critice, al entuziasmului profesional. În realizarea interacțiunilor de calitate cu educații, pot fi eficiente anumite competențe prioritare: apropierea de cunoașterea reală a fiecărui educat, capacitatea de a da un diagnostic corect situațiilor și manifestării acestora, capacitatea de a-i forma
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
obiectivelor proprii de urmărit și a performanțelor de atins, găsirea condițiilor și a resurselor necesare acestora, conturarea unui proiect eșalonat de realizare, definirea sistemului de proceduri considerate adecvate, cu avantajele și restricțiile lor, includerea de alternative metodologice după autoverificările și autoanalizele periodice, valorificarea datelor metacogniției, autoevaluarea critică finală. Unul dintre efectele construirii autocunoașterii, autoînvățării, autocontrolului autoreglarea este considerată a fi un construct (Schunk, și Zimmerman, 1994, pp 1-15), care arată modul în care fiecare individ își folosește motivația, metacogniția, comportamentul activ
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de noi proiecte, procedee. De autocontrol • Folosirea autoobservației critice, obiective, interpretative, exigente asupra propriei conduite, în diferite situații și a efectelor ei asupra celorlalți, a activității, dar nu numai în autocunoașterea simplă, ci și în imprimarea notei formative. Realizarea unei autoanalize, autoevaluări critice, obiective, sincere, Categorii Metode și procedee Metode propriu-zise pentru autoeducație constructive, continuă, conștiente, raționale după desfășurarea acțiunii, asupra conceperii, organizării, desfășurării ei, a resurselor și procedeelor folosite, a efectelor. • Formularea de reflecții personale, ca modalitate de comunicare cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
conceperea de soft-uri sau alte programe, • implicarea în conceperea și rezolvare de proiecte de cercetare, • rezolvarea unor studii de caz critice, • alcătuirea de portofolii tematice, • propunerea de probleme practice cu caracter creativ ș.a. E. Procedee, tehnici bazate pe autoevaluare: • autoanalize critice, • autoaprecieri pe obiective și criterii, • compararea propriei aprecieri cu criterii date de performanță, • conștientizarea erorilor proprii și a consecințelor, • autoanaliza cauzală și comparativă pe criterii, • reflecția personală asupra progresului, • autoevidența reușitelor/eșecurilor, • raportarea la așteptări sau la experiențe anterioare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
critice, • alcătuirea de portofolii tematice, • propunerea de probleme practice cu caracter creativ ș.a. E. Procedee, tehnici bazate pe autoevaluare: • autoanalize critice, • autoaprecieri pe obiective și criterii, • compararea propriei aprecieri cu criterii date de performanță, • conștientizarea erorilor proprii și a consecințelor, • autoanaliza cauzală și comparativă pe criterii, • reflecția personală asupra progresului, • autoevidența reușitelor/eșecurilor, • raportarea la așteptări sau la experiențe anterioare, • schimbarea perspectivelor de analiză și construcție ș.a. Experimentul nostru a validat și faptul că profesorul constructivist va utiliza intensiv însă și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și asupra altor condiții, norme de eficiență, rezultând chiar esența autorității prin competență pedagogică, managerială, tocmai în leadership: • să aleagă cele mai adecvate strategii, proceduri de influențare și sprijinire, • să utilizeze evaluarea continuă, feedbackul, efectele și aprecierea lor, • să utilizeze autoanaliza, autocorectarea continuă multiplu determinate, • să recurgă la antrenarea elevilor în conceperea, realizarea activității, • să utilizeze efecte, opinii și ale altor factori antrenați în cooperare, • să analizeze coeficientul de încredere ce i se acordă și noile așteptări, • să echilibreze rolurile de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dorește să întreprindă el însuși o muncă de cercetare, poate crede că va găsi în acest volum sugestii, demersuri, instrumente care îi vor fi utile. Poate să își pună întrebări asupra propriului sistem de valori, să practice un fel de autoanaliză, să se întrebe dacă opțiunile sale rezistă la critică, să judece pozițiile pe care dorește să le adopte. Oricare îi sunt așteptările, fie ca acestea să nu îi fie înșelate! Munca științifică și gândirea care o însoțește nu au sfârșit
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
la zi a trecutului, deoarece este o condiție esențială a supraviețuirii. La apa Vavilonului este scris într-un stil opus normelor memorialisticii, deoarece ficțiunea intimă operează prin rememorare și interpretare a amintirilor, propunând atât o expunere biografică cât și o autoanaliză. Textele nu sunt scrise spontan, în imediata apropiere a evenimentelor, ci reprezintă o reconstituire a timpului ghidată de note, de scrisori, de pagini scrise întâmplător și judecate apoi cu luciditate. "Majoritatea autobiografiilor se nasc din impulsul creator, ficțional deci, de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
paralel Jurnalul și La apa Vavilonului, am constatat că discursul memorialistic este dihotomic. La apa Vavilonului reflectă un stil opus normelor memorialisticii, deoarece ficțiunea intimă operează prin rememorare și interpretare a amintirilor, propunând atât o expunere biografică cât și o autoanaliză. Textele nu sunt scrise spontan, în imediata apropiere a evenimentelor, ci reprezintă o reconstituire a timpului ghidată de note, de scrisori, de pagini scrise întâmplător și judecate apoi cu luciditate. Monica Lovinescu are intenția clară și declarată de a lăsa
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
caracterul practic-aplicativ; - alegerea și folosirea metodelor de predare-învățare; - îmbinarea formelor de activitate; - integrarea mijloacelor de învățământ; - dozarea timpului; - realizarea evaluării formative - comportamentul profesorului: - organizarea, îndrumarea, conducerea și controlarea activității de învățare; - conduita în relațiile cu elevii; - limbajul; - ținuta - autoevaluarea: receptivitatea, autoanaliza, spiritul critic; - relevarea unor indicatori specifici pentru fiecare disciplină, pentru contextul psihopedagogic al lecției; - formularea de sugestii, recomandări b) Criterii de autoevaluare - capacitatea de autoanaliză a lecției desfășurate; - sesizarea aspectelor mai puțin realizate în lecție; - receptivitatea la observațiile, sugestiile evaluatorului
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
conducerea și controlarea activității de învățare; - conduita în relațiile cu elevii; - limbajul; - ținuta - autoevaluarea: receptivitatea, autoanaliza, spiritul critic; - relevarea unor indicatori specifici pentru fiecare disciplină, pentru contextul psihopedagogic al lecției; - formularea de sugestii, recomandări b) Criterii de autoevaluare - capacitatea de autoanaliză a lecției desfășurate; - sesizarea aspectelor mai puțin realizate în lecție; - receptivitatea la observațiile, sugestiile evaluatorului EVALUARE 1. PROPUNERI DE ITEMI Itemi cu răspuns dual Citiți cu atenție fiecare din următoarele afirmații. În cazul în care apreciați că afirmația este adevărată
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
schițe, lucrări neterminate și „produse finite”, evidențiind modul de rezolvare a sarcinilor de învățare în clasă; - portofoliile de evaluare - conțin colecții sistematice de lucrări ale elevului c.5. Autoevaluarea - specific: - formează capacitatea de a reflecta asupra eficacității activității proprii prin autoanaliză; PREDARE - poate fi descrisă atât ca metodă de evaluare, cât și ca „o capacitate a elevului de a elabora și emite aprecieri valorizatoare referitoare la competențele și performanțele școlare proprii, la propria sa persoană în general” (Stan, C., 2001, p.
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
cunoștințele în situații noi; b. produsele elevilor; c. capacitatea de acțiune și relaționare, competențele și abilitățile elevilor; EVALUARE d. nivelul asimilării cunoștințelor și al capacităților de a opera cu ele; e. capacitatea de a reflecta asupra eficacității activității proprii prin autoanaliză. 6. Ca factor perturbator în evaluarea școlară, efectul de contrast se caracterizează prin: a. substituirea obiectivelor relevante cu obiectivele secundare; b. subaprecierea performanțelor unor elevi; c. interinfluențarea între mai mulți evaluatori; d. accentuarea diferențelor dintre performanțele unor elevi; e. supraaprecierea
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]