314 matches
-
voluntar și conștient, elevul are dificultăți la memorarea mecanică; este prezentă funcția imaginativă și dimensiunile reproductivă și creativă ale imaginației. Aptitudinea de a învăța este dezvoltată conform vârstei, prezintă aptitudini speciale pentru muzică. Motivația școlară este redusă datorită procesului de autoapreciere care denotă scăderea stimei de sine, lipsă de încredere în propriile puteri la care se adaugă evaluarea negativă primită de la învățător și tatăl său; - ritmul nictemeral: normal, adoarme repede, se trezește ușor, are de obicei un somn profund și din
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
a organiza, îndruma și coordona activități de implementare a proiectelor elaborate; - de contro, evaluare, reglare și autoreglare; - de a conduce procesul de reglare-învățare, astfel încât să formeze capacități de cooperare, de comunicare, de gândire convergentă, divergentă, flexibilă, creatoare, de control, de autoapreciere și autoreglare etc.; - de a forma și dezvolta interesul, motivația, afectivitatea, voința, inteligența și caracterul etc.; - de a iniția acțiuni de investigare a procesului instructiv-educativ în scopuri ameliorative. Planul creator: - capacitatea de empatie; - capacitatea de adaptare la situații atipice din
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
să reprezinte o parte integrantă a procesului educativ și se face conform procedurilor definite, care să satisfacă exigențe de obiectivitate, fidelitate, validitate și fiabilitate, aplicate de echipe formate din specialiști în domeniu care utilizează instrumente și procedee specifice: profiluri psihocomportamentale; autoapreciere; nominalizări efectuate de profesori și/sau de grupul de prieteni; studii de caz; ghiduri de nominalizare; chestionare; teste de aptitudini școlare, individuale și colective, de inteligență, de creativitate, de aptitudini speciale; analiza activității școlare; interviuri. Traseele curriculare diferențiate se întocmesc
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
integreze și să acționeze în echipe conform regulilor și sarcinilor stabilite; 2.3. să manifeste dorință de afirmare și capacitate de autodepășire. Activități de învățare - 2.1 . efectuarea de parcursuri aplicative pentru dezvoltarea coordonării; realizarea unor activități motrice pe grupe; autoaprecierea reacțiilor organismului la diferite tipuri de efort. Activități de învățare - 2.2. autoaprecierea și acceptarea corespunzătoare; încadrării în grupa valorică acționare potrivit sarcinilor și regulilor stabilite; activități de exersare în regim de autoorganizare și autoconducere. Activități de învățare - 2.3
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
să manifeste dorință de afirmare și capacitate de autodepășire. Activități de învățare - 2.1 . efectuarea de parcursuri aplicative pentru dezvoltarea coordonării; realizarea unor activități motrice pe grupe; autoaprecierea reacțiilor organismului la diferite tipuri de efort. Activități de învățare - 2.2. autoaprecierea și acceptarea corespunzătoare; încadrării în grupa valorică acționare potrivit sarcinilor și regulilor stabilite; activități de exersare în regim de autoorganizare și autoconducere. Activități de învățare - 2.3. participare sistematică în întreceri și concursuri; evidența rezultatelor proprii și compararea lor cu
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
nevoile existențiale se referă la necesitatea de a fi plătit, de securitate a locului de munca, de a primi beneficii și de a beneficia de condiții de muncă decente. Nevoile de dezvoltare se referă la amplificarea potențialului individual și cuprind autoaprecierea/stima și autodepășirea. Aceste nevoi sunt satisfăcute printr-o muncă creativă sau cu contribuții productive deosebite. Se referă la nevoia de a fi creativ și de a experimenta creșterea și dezvoltarea prin activitatea derulata În organizație. Nevoile de relaționare privesc
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
nevoile existențiale se referă la necesitatea de a fi plătit, de securitate a locului de munca, de a primi beneficii și de a beneficia de condiții de muncă decente. Nevoile de dezvoltare se referă la amplificarea potențialului individual și cuprind autoaprecierea/stima și autodepășirea. Aceste nevoi sunt satisfăcute printr-o muncă creativă sau cu contribuții productive deosebite. Se referă la nevoia de a fi creativ și de a experimenta creșterea și dezvoltarea prin activitatea derulata În organizație. Nevoile de relaționare privesc
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și o perspectivă dinamică prin care se precizează modalitățile normal-sănătoase de structurare și funcționare a individului la diverse vârste. Pentru evaluarea sănătății unei persoane sau individ, sunt analizate următoarele aspecte: - capacitatea de autonomie, de independență psihoconștientă a subiectului; - autorecepția și autoaprecierea corectă și adecvată; - percepția, reprezentarea și înțelegerea corectă, adecvată comunitar, a realității; - capacitatea de creștere și dezvoltare armonioasă a individului, în sensul unei realizări de sine, în raport cu un model personal articulat armonic și eficient cu perspectiva socio-culturală; - capacitatea de creație
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
atașat. Acest lucru este adevărat atât în cazul pierderii legăturii temporar sau permanent cu, să spunem, o rudă, cât și în cazul pierderii serviciului. Pacienții psihosomatici sunt rău plasați în ce privește rezolvarea eficientă a pierderii obiectului, datorită sentimentului lor labil de autoapreciere, această situație luând forma unei traume narcisice, iar pierderea ca atare nu este depășită. Urmarea poate fi o formă de boală depresivă în care pacientul este dominat de complexul giving up-given up (Engel și Schmale). Depresia poate fi urmată la
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
înscrise principalele idei ale răspunsurilor corecte și punctajul corespunzător (intr-o scală admisă, cunoscută de elevi dinainte); - pe baza acestui standard, elevul își apreciază “opera”, stabilind în final punctajul obținut pentru fiecare item/problemă și pe ansamblul; se realizează astfel autoaprecierea lucrării produse; (notăm acest punctaj cu A); - profesorul face corectura în roșu și apoi, pe ansamblu: se realizează în acest fel aprecierea lucrării de către profesor; (notăm rezultatul cu C); - se analizează gradul de coincidență statistică dintre cele două aprecieri; se
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
cazul unor cercetări științifice. Pentru nevoile curente ale procesului de învățământ agricol, evaluarea presupune folosirea unor indici simpli, ușor accesibil oricărui profesor, dar relevați. Așa este indicele numit “luciditate” (L). Acest indice sintetizează, sub forma unei relații simple, capacitatea de autoapreciere a elevului. El se determină în interiorul unei scale de notare obișnuite (10 la 1), pa baza diferenței dintre A și C. Se înțelege că pe măsura creșterii diferenței dintre cei doi indici, luciditatea devine mai redusă. Luciditatea poate reflecta competența
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
este valorificat. Grilele de autoevaluare permit elevilor să-și determine, în condiții de autonomie, eficiența activităților realizate. Pornind de la obiectivele educaționale propuse, grila de autoevaluare proiectată conține: - capacități vizate; - sarcini de lucru; - valori ale performanței. Autoevaluarea poate să meargă de la autoaprecierea verbală și până la autonotarea mai mult sau mai puțin supravegheată de către profesor. Implicarea elevilor în aprecierea propriilor rezultate are efecte benefice pe mai multe planuri (Radu, 1988, p.246): - profesorul dobândește confirmarea aprecierilor sale în opinia elevilor referitoare la rezultatele
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
față de învățătură și atitudinea pozitivă, responsabilă față de propria activitate. Calitatea evaluării realizate de profesor se repercutează direct asupra capacității de autoevaluare a elevului. Interiorizarea repetată a grilelor de evaluare cu care operează profesorul constituie o premisă a posibilității și validității autoaprecierii elevului. Pe lângă această modalitate implicită a educării capacității de autoevaluare, profesorii pot dispune de căi explicite de formare și educare a spiritului de evaluare obiectivă. Iată câteva posibilități: 1. Autocorectarea sau corectarea reciprocă. Este un prim exercițiu pe calea dobândirii
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
distribuția oamenilor în funcție de inventivitate sau pedanterie după o curbă Gauss, așa cum este cea prezentată în figura de mai jos. Testul Kirton cuprinde un număr de întrebări, dintre care în final se iau în calcul 32. Fiecare dintre ele cere o autoapreciere în termenii: foarte greu, greu, mijlociu, ușor, foarte ușor, cărora li se acordă note de 1..5 sau 5..1 (fără ca cel care completează să știe cum sunt dispuse notele, direct sau invers). Nota rezultată în final este nota Kirton
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
cote mai înalte; - influențarea situațiilor ocupațional-organizaționale (capacitatea de a-și exercita libertatea de a dispune/hotărî în munca depusă și de a demonstra maturitate în gândire) și abilitatea de a face față trebuinței pentru urgență sunt percepute în funcție de nivelul de autoapreciere a performanțelor în muncă (ridicat) și strategiile de coping utilizate predominant (focalizarea pe problemă și suportul social); - cu cât strategiile de coping (de tip înfruntare pozitivă) sunt utilizate mai eficient, cu atât stresorii sunt percepuți ca fiind „mai puțin stresanți
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
context, etica este un răspuns complex și adecvat dat de societățile democratice „pentru a-și regla și autoregla parcursul prin gestionarea conflictelor sociale și economice, prin administrarea contradicțiilor organizaționale și prin armonizarea intereselor de bunăstare cu cele de apreciere și autoapreciere morală.” Și criteriul etic a primit un nou conținut, mai puțin I. Provocări etice În societatea bazată pe cunoaștere Etica În societatea bazată pe cunoaștere „dezinteresat” sau „pur” și mai legat de eficiența și interesul general iar, prin acestea, de
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
să presupunem că la omul la care vanitatea se vede cât de colo nu are o prea bună părere despre sine, fapt de care, de cele mai multe ori, el nu este conștient. Desigur există și oameni conștienți de faptul că această autoapreciere constituie punctul de pornire al vanității lor.” (Adler, p.152) De ce este vanitatea atât de crunt amendată de Adler? Pentru consecințele pe care le aduce chiar în viața vanitosului dar și în viața celorlalți. Cum vanitosul este încărcat de dușmănie
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
complex al procesului de decizie (Boldur, 1969); modelul computațional sau analitic; modelul cibernetic; modelul ipotetic abstract al raționalității (Zamfir, 1990); modelul planificării formale comprehensive; modelul antreprenorial (Vlăsceanu, 1993); modelul deciziei retrospective; modelul escaladării angajării față de cursul ales al acțiunii; modelul autoaprecierii ca schemă de decizie (Chirică, 1996); modelul politic sau al „arenei” (Koopman et al., 1988); modelul deciziei ca legiferare a puterii; modelul non-deciziilor (Miller et al., 1999); modelul valorii așteptate, modelul utilității așteptate (Miclea); modelul contingenței pentru selecția soluțiilor (Kinicki
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pe care și-l aduce la dezvoltarea umană, participarea contribuie la creșterea demnității umane, permite satisfacerea celor mai diverse nevoi personale și sociale ale oamenilor, inclusiv a celor de creativitate, realizare și aprobare socială; contribuie la realizarea sentimentelor de competență, autoapreciere, autorealizare; sporește probabilitatea de participare nu doar în propria organizație, ci și în comunitate; 2) argumentul împărțirii puterii - potrivit căruia participarea dispune de capacitatea de a redistribui puterea socială, de a proteja interesele angajaților, de a întări uniunile și de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
arătat magistral că ceea ce contează în mediile organizaționale nu este nevrotismul ca atare, cât nivelul acestuia, cei cu un scor mare la scala de nevrotism caracterizându-se prin toleranță scăzută la ambiguitatea sarcinii de lucru, prin nevoia de reasigurare, prin autoaprecierea ocupațională instabilă, în fine, prin sensibilitatea la amenințare. Aceasta înseamnă, de exemplu, că cei cu un scor înalt la nevrotism preferă sarcinile clare, structurate, și simt nevoia permanentă de a primi un feedback de la șefi, manifestă îngrijorare exagerată, spre deosebire de cei
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
partea învinsă. Varianta de negociere avută în vedere resuscitează sentimentele negative ale părții învinse, deși singură s-a pus într-o asemenea postură, produce stări de frustrare, nemulțumire, supărare la partea învinsă și, mai ales, se asociază cu scăderea nivelului autoaprecierii a părții învinse (aceasta se culpabilizează, se autoînvinovățește, autodevalorizează); ca urmare, se instalează tendința de a se răzbuna, de a-și lua revanșa. Se observă că și în acest caz este vorba tot despre succes aparent, momentan. Cele două variante
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
copiilor pentru activitatea din școală. În acest sens, o importanță hotărâtoare o are respectarea regulilor, învățând astfel să se conducă după un sistem unitar de cerințe; comportându-se în acord cu ele, își formează un comportament conștient și capacitatea de autoapreciere. Copilul preșcolar manifestă multă nervozitate, astfel el trece treptat de la curiozitatea perceptivă la cea epistenică, adică apare necesitatea de a-și explica fenomenele, de a înțelege lumea, de a stabili relații între cauze și efecte: este vârsta când se trece
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
un termen al operației următoare. Pentru răspunsul corect recompensa este un punct. Câștigă echipa cu cele mai multe puncte. Să rezolve exercițiile de adunare și scădere până la 100. Cei 2 elevi „urcă” prima treaptă fiecare la câte o echipă. O3 aprecierea și autoaprecierea IV. Asigurarea repetării și consolidării cunoștințelor O3 O4 Elevii rezolvă la tablă: -Află numărul necunoscut: a - 20 = 7 63 - a = 20 a + 15 = 68 -Compune oral o problemă după exercițiul: 23 + (23 + 10) = Cei 2 elevi lucrează asistați de Învățător
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2147]
-
de Învățător rezolvă fișa de lucru: 1. Calculați: 36 + 2 = 46 - 5 = 40 + 8 = 24 - 20 = 24 + 33 = 98 - 54 = 2. Într-o cutie sunt 15 bețișoare. Ioana a luat 4 Câte bețișoare au mai rămas În cutie? aprecierea și autoaprecierea VI. Aprecieri Apreciez participarea elevilor la lecție și propun tema pentru acasă. Apreciez modul de participare la oră a celor 2 elevi. apreciez prin calificative 4+10 ...9 ...+15 ...-24 ... +40 3+20 ...7 ...+17 ...-25 ...+60
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2147]
-
confruntat cu un grup de elevi de aceeași vârstă și pus În situația să se compare cu ei. Dar mai mult decât comportarea colegilor și propria conduită, sunt importante aprecierile făcute de cadrul didactic, care contribuie la dezvoltarea capacității de autoapreciere sau autodepreciere. Această atitudine se instalează precoce la școlarul mic și generează o anumită accepție despre succesul sau insuccesul școlar, considerate ca o consecință a propriului comportament, măsurat de cadrul didactic În aprecierile sale. De aceea justețea și tactul cu
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]