293 matches
-
o tipologie a stilurilor decizionale, stabilind două stiluri autocratice, două consultative și unul orientat spre grup, după cum urmează: # - stilul autocratic I (liderul analizează, rezolvă problema sau ia decizia de unul singur, folosind informațiile de care dispune în momentul respectiv); - stilul autocratic II (liderul obține informații de la subordonați, dar ia decizia singur; informarea subordonaților în legătură cu datele solicitate rămâne la dispoziția lui, ceea ce înseamnă că îi poate sau nu informa asupra utilității informațiilor); - stilul consultativ I (liderul comunică problema subordonaților, obține idei și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu poate rezolva singur problema nestructurată, având nevoie de soluțiile subordonaților, atunci stilurile AI, AII și CI sunt eliminate); 4) regula acceptanței (când acceptarea deciziei este critică și liderul nu este sigur că ea va fi obținută printr‑o decizie autocratică, atunci stilurile AI și AII sunt eliminate); 5) regula conflictului (când acceptanța deciziei este critică și este improbabil ca ea să fie obținută printr‑o decizie autocratică, subordonații fiind în dezacord cu căile de atingere a scopului organizațional, trebuie să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și liderul nu este sigur că ea va fi obținută printr‑o decizie autocratică, atunci stilurile AI și AII sunt eliminate); 5) regula conflictului (când acceptanța deciziei este critică și este improbabil ca ea să fie obținută printr‑o decizie autocratică, subordonații fiind în dezacord cu căile de atingere a scopului organizațional, trebuie să li se permită subordonaților să‑și rezolve diferențele de opinie; în aceste condiții stilurile AI, AII și CI care nu permit interacțiunea dintre subordonați vor fi eliminate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tocmai în funcție de gradul de libertate acordat și, mai ales, după maniera în care libertatea este redusă. Singura situație realmente liberă este cea de laissez‑faire, în care fiecare individ acționează cum îi place, ceea ce exclude orice efort de colaborare. Sistemul autocratic și cel democratic restrâng, ambele, libertatea: autocrația prin presiunea șefului, democrația prin presiunea grupului. Autocrația și democrația nu se deosebesc între ele prin faptul că una procură mai multă libertate decât alta, ci pentru că una restrânge libertatea prin libera acceptare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
autori (Horvath și McMillan, 1979; Fredrickson, 1986 ș.a.), luând ca punct de plecare trei dintre structurile organizatorice stabilite de Mintzberg (autocrația, birocrația, meritocrația), au identificat caracteristicile generale ale proceselor decizionale, mai ales cursul ipotetic al acestora. Astfel, în structurile simple (autocratice) caracterizate prin centralizare, cursul ipotetic al procesului decizional este proactiv, rațional, centrat pe „scopuri pozitive”, fluid, total coerent; în structurile birocratice (birocrația mașinii) caracterizate printr-un grad mare de formalizare, acesta este orientat spre problemă, standardizat, progresiv (adică orientat spre
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
apariția unor schimbări atât în interiorul fiecărui grup aflat în conflict, cât și în relația dintre grupuri. Astfel, în interiorul grupului crește coeziunea, membrii se focalizează pe activități, se amplifică loialitatea față de grup și șeful grupului, apare un progres evident în ceea ce privește conducerea autocratică a grupului. Și în ceea ce privește relațiile dintre grupuri apar o serie de schimbări: percepțiile se distorsionează și se orientează negativ unele în raport cu altele; se accentuiează stereotipizarea comportamentelor (mai ales a celor ostile), se diminuează comunicarea între grupuri sau se întrerupe total
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
oricine și orice ar putea să le afecteze viața. Ei văd relațiile în termeni de dominare-supunere, iar dacă au autoritate, urmăresc să-i supună pe ceilalți felului lor de a face ceva. Pot fi respectuoși cu superiorii și apoi, imediat, autocratici cu subordonații. Au tendințe de perfecționism, se centrează pe detalii, reguli și regulamente. Sunt orientați spre rutină, le este dificil să devieze de la planul prestabilit, sunt inapți de relaxare și spontaneitate. Le sunt comune: meticulozitatea, dogmatismul, încăpățânare, preocuparea excesivă pentru
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ale patronatului și ale industriei R.F.G. Sigur, Günter Grass nu era amestecat În toate acestea, el doar susținea partidul Social-Democrat al lui Willy Brandt, mergând cu acesta chiar și În campania electorală. Venind Însă din Europa de Est, unde „marxismul aplicat” domnea autocratic, sprijinit pe o poliție politică și pe o poliție tout cout, barbară, sălbatică, antiumană și profund antinațională, În ciuda eforturilor pe care le făceam pentru a „Înțelege” că altele erau reflexele și situația intelectualilor Într-o țară ieșită cu greu și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de stat, la menținerea ordinii publice și la executarea legilor in vigoare. Prin acest act normativ s-a schimbat și denumirea instituției din Inspectorat General în Corp de Jandarmi, pentru a da o greutate mai mare acțiunilor întreprinse în statul autocratic al regelui Carol al II-lea. Ordinul General de Informații pe anul 1939 a adus puține modificări față de anul precedent. În primul rând au fost extinse categoriile de cetățeni minoritari asupra cărora s-a extins interesul informativ (poloni, tătari, găgăuzi
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Mahmud al II-lea (1808-1839). Marea perioadă a reformelor, cea a Tanzimatului, a durat de la începutul domniei lui Abdul Mejid (1839) pînă în 1878, cînd Abdul Hamid al II-lea a suspendat recent introdusa Constituție și a început o domnie autocratică. Cu toate eforturile mari depuse toată această perioadă pentru îmbunătățirea eficienței administrative și a capacității militare a statului, conducerea otomană nu a reușit să oprească declinul statutului imperiului pe plan internațional sau să-i păstreze integritatea teritorială. Ea nu a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pe idei care nu corespundeau situației românilor. Eminescu susținea de asemenea un punct de vedere conservator. Considerînd țăranii drept baza statului, drept adevărații români, el reclama introducerea unor instituții care să le servească interesele și era adeptul instituirii unei monarhii autocratice și al abolirii sistemului partinic. Cel mai cunoscut teoretician marxist român, Constantin Dobrogeanu-Gherea, punea un accent similar pe situația țărănimii. Cea mai mare parte a soluțiilor oferite de aceși scriitori erau total inaplicabile în condițiile existente la vremea aceea și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
încredințată de Dumnezeu."1 Centrul autorității era acum palatul, nu aparatul birocratic. Sultanul a preluat personal controlul și conducerea afacerilor statului. El citea majoritatea rapoartelor oficialilor săi și lua cele mai importante decizii. De fapt, domnia lui a fost mai autocratică decît cele ale înaintașilor săi. Abdul Hamid al II-lea a impus un puternic control politic; cei suspectați de opoziție erau arestați, întemnițați sau chiar executați. Nu numai că era interzisă critica la adresa sultanului, dar și literatura era atent urmărită
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nu beneficia de sprijin oficial, reprezentînd totuși echivalentul turcesc al tipului de naționalism existent în Balcani și avînd totodată o semnificație internațională. Panturanismul, concepția unității tuturor populațiilor turcice, putea influența evenimentele din Rusia, unde trăiau numeroase grupuri ale acestora. Domnia autocratică a lui Abdul Hamid al II-lea, precum și declinul continuu al imperiului, au dat desigur naștere unei opoziții destul de îndîrjite, în primul rînd în cadrul păturilor intelectuale și educate ale populației. Profesorii, studenții, funcționarii guvernamentali și ofițerii din armată erau cu toții
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de-al "treilea val de democratizare" (Huntington, 1993), prin care societăți anterior autoritare au schimbat macazul politic înspre un regim democratic, a lăsat în urma sa, pe lângă o sumedenie de alte dificultăți inerente procesului de tranziție, problema pusă de povara trecutului autocratic. Una dintre cele mai "fierbinți" întrebări ce se solicită a fi adresată în vremurile post-autoritare ridică problema modului cum ar trebui abordat și administrat trecutul dictatorial - "Cum trebuie societățile [democratizate] să se raporteze la trecutul lor problematic?" (Teitel, 2000, p.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
locuri era mai tensionată, fie pentru că organul de partid se considera forța politică conducătoare, cum era sintagma vizavi de PCR, fie pentru că secretarul de partid pe facultate sau universitate era o figură care dădea să se impună prin metode mai autocratice, fie că reprezentanții studenților erau dintr-o categorie, după cum spunea domnul Zolyneak, de obedienți, de ghiocei în fața organului de învățământ. Deci treaba aceasta trebuie privită din mai multe ipostaze. S. B.: Dacă ați lua la rând fiecare institut mare, pe
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de creatorii civilizației Huaxia a revenit acelor state care aveau în frunte personalități care erau capabile să înțeleagă tendința istoriei și să promoveze măsuri îndrăznețe, cerute de evoluția istorică. Acel stat a fost Qing; acesta a pus bazele unui stat autocratic, în care suveranul conducea cu ajutorul acelora care puteau transforma voința în realitate, să aplice legi riguroase introduse, aplicând o serie de reforme radicale, în scopul angajării țărănimii, comercianților, meșteșugarilor, într-o activitate productivă, în scopul îmbogățirii statului și al întăririi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
legi riguroase introduse, aplicând o serie de reforme radicale, în scopul angajării țărănimii, comercianților, meșteșugarilor, într-o activitate productivă, în scopul îmbogățirii statului și al întăririi forțelor sale armate. În timpul dinastiei Qing (221-206 î.e.n.) s-a realizat crearea primului stat autocratic centralizat al Chinei act istoric, meritul revenind primului împărat al acestei dinastii. A fost adoptat titlul imperial Shi Huan-Gdi primul Suveran August 7. În vederea consolidării statului centralizat s-au întreprins, între altele, unele măsuri ca: unificarea tuturor legilor, a instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
prin aceasta câștigarea simpatiei și recunoașterea noii autorități chineze. La 12 februarie 1912, împăratul Duyi și-a dat demisia, precum și președintele Sun Zhoygshan, Yuan Shikai fiind ales, de către Senatul de la Nanjing, în calitate de președinte ad interim, care a garantat că sistemul autocratic nu se va restaura niciodată în China. Președintele ad interim Yuan Shikai a refuzat pretențiile Marii Britanii de a declara independența Tibetului și a dat mandat delegației la tratativele de la Simla din anul 1914 să nu semneze tratatul care prevedea, printre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
sofisticate, fără consiliere psihologic-pedagogică, așa cum ne-am obișnuit astăzi și cum desigur vremurile o cer. Însă trebuie să recunosc că și viața, mai cu seamă cerințele acesteia, erau cu mult mai simple, mai așezate și cumva controlate într-o manieră autocratică. În acest context, tata și mama, ne-au pregătit de mici cu cerințele fiecărei etape, ne-au supravegheat atent, dar cu suficientă libertate de exprimare și desfășurare a propriilor acțiuni, pe deplin responsabili în fața alegerilor făcute și a deciziilor luate
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Stilul de conducere În grupul de la Universitatea Iowa, Lewin, Lippit și White (1939) realizează o cercetare avînd ca subiecți tineri înscriși în diverse cluburi informale. Tema acestui studiu era influența pe care o exercită trei tipuri de stiluri de conducere autocratic, democratic și laissez faire asupra eficienței în muncă și asupra satisfacției în grup. Sarcina specifică a grupurilor era aceea de a realiza cît mai multe modele de avioane. În cadrul studiului evocat s-a observat că stilul democratic devenea cel mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de a realiza cît mai multe modele de avioane. În cadrul studiului evocat s-a observat că stilul democratic devenea cel mai popular și mai eficient printre membrii cluburilor. Concluziile cercetării evidențiau cum o productivitate mare se obține și în cadrul cluburilor autocratice, însă doar în prezența liderului. Atunci cînd membrii grupului erau nesupravegheați, ei renunțau sau trișau, în timp ce În cadrul cluburilor democratice, tinerii continuau să lucreze cu plăcere constant și, pe ansamblu, probau un randament ridicat în sarcină. în cadrul cluburilor cu stil de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
legată de disputa simbolică dintre două tipuri de lumi și dintre două patternuri relaționale: pe de o parte, lumea democrației liberale, cu modelul aferent al tiparelor relaționale permisive, deschise, pe de altă parte, lumea (post)totalitară, în care achizițiile tiparelor autocratice erau apreciate ca fiind încă persistente. Autorul dorea să sublinieze eficacitatea "universală" a stilului democratic, ca manifestare în plan comportamental a unui ansamblu valoric ce exprimă "cea mai bună dintre lumile posibile", lumea democrației liberale. Din acest motiv, după cel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
bună dintre lumile posibile", lumea democrației liberale. Din acest motiv, după cel de-al Doilea Război Mondial, psihologul social american contactează cercetători din Japonia și Germania, în vederea realizării unor replici ale studiului inițial. Lewin prevedea că natura politică democratică sau autocratică a societăților vizate va fi un bun predictor pentru stilul de conducere partenerial sau autoritar al liderilor identificați acolo. El a ales tocmai Germania și Japonia, deoarece ambele țări înfrînte în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial experimentaseră politic totalitarismul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
realizat un studiu asemănător asupra unor copii din ciclul secundar, ajungînd la concluzii contradictorii, căci, spre deosebire de studiile inițiatorului, în versiunea japoneză eficacitatea stilului depindea de dificultatea sarcinii. Astfel, în cazul unor sarcini cu dificultate sporită, s-a optat pentru stilul autocratic, în timp ce în cazul unor sarcini cu dificultate scăzută (cum ar fi sarcinile rutiniere), stilul democratic se dovedea mai productiv. Explicațiile acestei solidarizări de grup mai performante în situația unei sarcini dificile era datorată activării patternului relațional specific modelului corporatist japonez
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a realizat în India un studiu similar asupra unui grup de adolescenți, care venea să consolideze infirmarea previziunii lui Lewin legată de eficacitatea "universală" a stilului democratic. Astfel, Meade a ajuns la concluzia că băieții incluși în studiu preferă stilul autocratic, fiind mai productivi în această condiție și absentînd mai rar. Și într-un studiu recent derulat în Bulgaria și Finlanda, tendința de a favoriza opțiuni de tip autoritar pentru cultura balcanică se confirmă (Gothceva, 2008). Prin urmare, stilul de conducere
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]