200 matches
-
cunoașterea și imaginația, dar nu și-ar fi putut continua existența fără limba română: „În ochii mei acuma nimic nu are preț, Ca taina ce ascunde a tale frumuseți...” (1886). Datorită căii singulare de cunoaștere a realității în epoca de autodefinire a spiritualității românești . E s-a însingurat, devenind de neînțeles, drept care va fi etichetat ca straniu, iar în cele din urmă, și vom vedea de ce, ca stăpânit de „un pesimism structural”. Până la 1876 singurătatea lui Eminescu a fost optimistă întrucât
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Back (spre balamuc și înapoi, pe jumătate), arată aceste legături încă din titlu. Pe lângă descrierea lumii stranii a spitalului (un cuckoo's nest, ca să folosim vorbele lui Ken Kesey, care urma să își publice curând faimosul roman), colecția dezvoltă tema autodefinirii unei persoane marcate de diferență (cu câțiva ani înaintea exploziei de identity politics în America), o femeie ce refuză stereotipurile impuse de societate. Poezia cea mai cunoscută din volum este "Her Kind" (ca ea), un text în care vocea poetică
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
pentru urbe să-și dovedească potențialul organizatoric și să și confirme statutul de capitală culturală. Ca și cu alte prilejuri, serbările Universității au fost asumate de Întreaga comunitate locală și transformate În sărbători populare, ocazii perfecte de interacțiune socială, de autodefinire În raport cu grupuri economice, culturale, politice diferite și de perpetuă reconstrucție a unei identități modelată În jurul imaginii de cetate istorică decăzută din drepturile politice. Festivitățile din octombrie 1897 au fost un bun prilej pentru „târgoveți” să iasă din rutina provincială și
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
subiacent operei de artă, pentru a evidenția conceptele și imaginile dominante ale acestuia. Asamblarea acestora permite relevarea unor structuri mentale, care conduc la mecanismul producerii imaginilor și la repertoriul imaginarului. În rândul reprezentărilor dominante va fi identificată „imaginea celuilalt”, necesară autodefinirii culturii respective, pentru ca de la acest nivel să se contureze sistemele de gândire și de valori care ghidează activitatea intelectuală, definite ca modele culturale. La rândul lor, modelele culturale se integrează anumitor forme de universalitate, În spatele cărora stau marile modele de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
satul ardelean. Noile imagini ale celuilalt se vor cristaliza Îndeosebi la nivelul unei culturi naționale În proces de formare, la nivelul unui imaginar social de tip modern, care se Întrupează treptat Într-o opinie publică, dislocând lent vechile modalități de autodefinire ale comunității tradiționale. Totuși, stereotipurile populare ale acesteia se vor prelungi În noile elaborate și imagini, pe coordonatele psihologiei colective, de masă, mentalitatea tradițională Încorporându-se În percepțiile și prejudecățile moderne și supraviețuind, de fapt, adeseori, până azi. Franța și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
realitate. Această acțiune îi permite să observe că “realitatea radicală” poate fi atribuită numai gîndirii; ) Dacă însă “teza idealistă anulează lumea exterioară”) Descartes nu poate fi apreciat ca fiind un idealist pur, căci în metafizica sa regăsim și elemente realiste: autodefinirea sa ca lucru (res), ca parte a lumii corporale, deducerea existenței lumii fizice (res extensa) din existența lui Dumnezeu, recunoașterea în finalul Meditațiilor, a rolului simțurilor și a realității lumii corporale. De fapt ) și chiar dacă își construiește singur o lume
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
hotărâre în privința altuia, orice preluare în proiect poate să fie o ieșire din granițele proprii, poate să fie o depășire de hotar spre hotarele altuia. Pentru a-mi da hotare, am acum nevoie de hotarele „celuilalt“; „celălalt“ este implicat în autodefinirea mea și, ca atare, el este preluat în proiectul meu, în libertatea hotărârii mele. Celălalt, cu libertatea lui sau cu năzuința lui de libertate, și atunci cu acceptarea supunerii lui, se definește, la rândul lui, în cadrul proiectului meu, își primește
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în contururile unui eu sigur de sine și de îndreptățirea actelor sale. Dimpotrivă, eul meu se definește ca sumă a șovăielilor mele, el se disimulează în rețeaua ne-definirilor sale. Nehotărârea este o ținere în suspensie care suprimă posibilitatea oricărei autodefiniri. Pentru că este incapabilă să trimită la act, ea nu instituie decât negativitatea, absența. Întors către fondul de incertitudine al ființei mele, nu cunosc decât supliciul ruminației nesfârșite: „ce e de făcut?“ „Ce e de făcut?“ Această întrebare este o siglă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
să se mai situieze pe poziții de indiferentă. 2.3.2 Caracteristici socio-morale Adolescența este perioada În care se conturează personalitatea , pentru că la această vârstă tânărul are posibilitatea să se autodetermine conștient și să reflecteze asupra fenomenelor de autoeducare și autodefinire prin asimilarea, În mod propriu, specific, a influențelor mediului Înconjurator. Studii mai recente, care și-au propus să identifice mai nuanțat natura și conținutul raporturilor sociale ale adolescenților, s-au oprit la a depista influența opiniei părinților față de cea a
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
colocviului ar putea să ne ofere, ca și volumul Fortunes et infortunes des genres littéraires, coordonat de Alain Montandon, o hartă a situației propriu-zise, inter-naționale (istoria literară și istoria literaturii sunt în continuare, din păcate, instrumente culturale mai ales pentru "autodefinire" locală), dar și o parte din clamoarea vocilor criticii românești de la "tribunele centrale". Mai mult decât orice, am putea aștepta abordări structurale solide, mai ales de ordin teoretic, prin raportare inclusiv la performanțele sau la performările locale. Gros-plan Din nefericire
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
oricărei reguli și dobândește una dintre cele mai puternice caracteristici care e și un subterfugiu: arta devine relativă. Cu această caracteristă, arta devine un termen ce este interpretat diferit și în mod personal neavând nicio regulă și niciun principiu de autodefinire. Teoriile convenționaliste sau non-convenționaliste încearcă să stabilească un statut și să explice arta prin diferite artificii artistice sau estetice, pătrunzând într-o sferă a periculosului. Nu mai există o definiție universal valabilă a artei din frica de a nu o
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
arătând, așa cum sugera Renaut, că În zilele noastre imaginea cetățeanului se estompează În spatele imaginii individului (Renaut, 1989). Suveranismul ar fi atunci amenințat În raport cu tendințele pe termen lung ale societăților moderne care, deschizându-se către individualism, sunt din ce În ce mai puțin capabile de autodefiniri cuprinzătoare (Taylor, 1992; Castells, 1999). Revendicările colective, cum sunt cele care se raportează la națiune, la clasă sau la statutul profesional, ar avea din ce În ce mai puțină putere de mobilizare, actorii sociali apărându-și doar interesele proprii și având tendința de a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mecanism similar acționează și în cazul României, ortodoxia a jucat un rol important in definirea și păstrarea identității naționale. Dincolo de faptul că religia reprezintă un fapt social important pentru cetățenii acestor țări, relația strânsă cu identitatea națională sporește probabilitatea de autodefinire ca membru al unei comunități religioase. Figura 2.1 Procentul celor care declară că nu aparțin nici unei religii în 2000 Date: EVS 2000 Islanda, alături de Danemarca și Finlanda reprezintă un caz particular. Este vorba de state majoritar protestante, în care
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în populație, încercând totodată și o comparație cu alte țări, în timp ce de-a doua parte descrie tipurile sociale identificate. I. CONSTRUCȚIA TIPURILOR Orice demers care își propune să studieze omogenitatea populației sub aspectul religiozității trebuie să plece de la distincția primară autodefinirea ca persoana religioasă versus ateu. În capitolul dedicat afilierii religioase arătam că în România non-afilierea religioasă este foarte scăzută și a urmat după 1990 un trend descrescător. Datele culese în 200512 indică un procent de 0,6% atei declarați în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
pare a- și pierde răbdarea (bătând cu putere În palmele Joițichii), deloc convins de leșinul și de suferința femeii. Zoe recurge la strategia imbatabilă a feminității, uzând de nevoia de protecție și de Înțelegere a femeii, fire sensibilă. Preocuparea spre autodefinire caracterizează, În principiu, aproape toate personajele feminine caragialiene din comedii; fiecare eroină Ține să-i reamintească partenerului ce reprezintă ea În relația implicată. Zoe Trahanache e nu doar o femeie volutară, ci și un abil manipulator sentimental. Trebuie, pentru a
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
parte integrantă a unui sistem reciproc de schimb (Douglas, 1984 : 10), fiind crucială în studiul comunităților umane, al interacțiunii cu divinitatea, comunicării dintre morți și cei vii (Counihan, 1999 : 13). Hrana consumată în timpul pelerinajului ritual religios este un semn de autodefinire, puternic marker identitar (Farb, Armelagos, 1980 : 144). Unii pelerini consumă cu strictețe doar alimente de post, alții refuză orice fel de hrană în timpul perioadei de așteptare, pentru a se demarca net de ceilalți. Am auzit la un moment dat chiar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în vederea conducerii treburilor militare și, prin aceasta, de asigurare a securității externe a populației cuprinse între granițele sale. Ulterior, pe măsura avansării integrării în zona capitalului mondial, ele s-au definit ca protectori ai economiei naționale și agenți ai industrializării, autodefinire paralelă cu preluarea rolului de constructori ai «națiunii», prin expansiunea cetățeniei sociale (ibidem). În final, sfârșitul secolului XX surprinde o largă majoritate a statelor dezvoltate în calitatea de state manageriale, state competiționale (Cerny, 1990, p. 241) sau state catalitice sau
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
Soreanu Prolegomene Situată la confluența unor mari curente estetice (impresionism, pointilism, simbolism, fovism sau cubism), creația lui Claude Debussy (1862 - 1918) va reflecta orientările stilistice ale realității cultural-istorice, dezvăluind un univers de o complexitate remarcabilă. Astfel, „căutarea de sine” și autodefinirea stilistică a compozitorului francez se vor realiza sub influența acestui context cultural, semnificativ prin diversitatea curentelor estetice ce și-au suprapus traiectoriile evolutive. Opera de artă reprezintă esența elocventă a formei de conștiință manifestată de spiritul creator și, în același
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în paginile revistei The Nation, al cărei critic oficial fusese Greenberg. În viziunea lui Danto, de-a lungul istoriei progresive a artei au fost propuse o serie de proiecte, de la cel metafizic și religios al verisimilitudinii la cel teoretic al autodefiniri ori reflexivității artei, asistând la ora actuală la activități ale artei care se desfășoară dincoace de sfârșitul (istoriei) artei. În Europa, critica de artă s-a dezvoltat în principal în jurul curentelor neo-avangardiste, furnizând, în anumite cazuri, structura manifestelor noilor mișcări
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
importantă contribuție a mea la viața publică românească. Ambiția mea este să transformăm Institutul de Studii Populare într-un laborator de idei, programe politice și politici publice pentru Partidul Democrat Liberal. În ultimii ani, dreapta a făcut pași importanți pentru autodefinirea doctrinară și instituțională. Acest proces este la început. Clarificarea identității doctrinare a dreptei și reforma instituțională a Partidului Democrat Liberal sunt proiecte care necesită multe eforturi în următorii ani. Solidarizarea resurselor intelectuale pentru realizarea acestor proiecte este o misiune pe
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
patruzeci de ani de communism mai nimeni nu se aștepta ca peste noapte să fie etalată o maturitate politică senină sau o productivitate economică susținută (chiar dacă mulți credeau că se vor ivi din sertare o serie de capodopere literare). Șansa autodefinirii nu a putut fi refuzată și ea s-a materializat în primele două decenii postcomuniste. 4. În 1989, ce fel de evoluție anticipați pentru România și Europa de Est pentru următoarele două decenii? Au fost speranțele dvs. în general confirmate sau înșelate
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
bună satisfacere a propriilor nevoi. c) dimensiunea socială, prin care schimbarea poate fi analizată ca o relație dinamică, cu scop clar, între școală și comunitate/context social general. Accentul cade pe: * autoclarificarea organizației școlare, ceea ce presupune autocunoașterea propriilor resurse și autodefinirea propriilor nevoi; * autodeterminarea organizației școlare de a promova schimbarea, ceea ce presupune învățare. Accentul cade pe relația dintre școală și comunitate, pe identificarea obiectivelor comune și a gradului de implicare în vederea atingerii acestora. Cele trei dimensiuni comportă câteva elemente comune: 1
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
prin multiplele tipuri de discurs pe care eseul le practică în toată plenitudinea lor, printre care și pe cel al fragmentului, care permite cel mai bine jocul dintre parte și întreg". E o constantă a operei încercarea de definire și autodefinire a calității generale, dar și proprii, de scriitor. Nu altceva ne propune Poietică și poetică - volum apărut la Editura Univers, în 1982, și reeditat la Scrisul românesc, în 1998. Își propune încă din Argument-ul care deschide cartea să investigheze
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
că acest regulament de validare și recunoaștere a diplomelor de doctor în medicină obținute în străinătate avea printre obiective, dincolo de necesitatea eliminării imposturii ori de nevoia de a reglementa o profesie, cea medicală, care era în curs de definire și autodefinire în spațiul românesc în anii '60-'70 ai secolului al XIX-lea, instituirea unui alt set de criterii pentru controlul accesului în interiorul unui câmp profesional, monopol ce și l-a asumat Școală Națională (apoi Facultatea) de Medicină de la București 18
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
alți cai asemeni lui, el ar fi revelat deschiderea înspre viitor ca trăsătură a felului uman de-a fi, mereu inexorabil angajat - mai mult sau mai puțin nerăbdător - într-o așteptare dornică. Vizibil stânjeniți de invitația afabilă a arhitecților la autodefinire, nomazii ezitau, înciudați că propria inimă îi expunea unui destin troian prin nădejdile-i copilărești. În principiu, ar fi putut refuza ajutorul cu un gest măreț și un zâmbet condescendent - de genul "uimitor câtă neînțelegere poate încăpea în diferențele culturale
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]