310 matches
-
competențelor didactice ale studentului/profesorului (capacitățile de predare,alcătuirea proiectului didactic, etc), evaluarea performanțelor studentului/profesorului, planificarea și organizarea activității. La curs au participat un număr de 30 de cadre didactice din liceele Bârlădene. S-a observat o dorință de autodepășire, de perfecționare a cunoștințelor existente și de dobândire a altor cunoștințe noi. Fiecare cadru didactic participant la curs și-a manifestat dorința de a fi la curent cu noutățile în domeniul său de activitate ,iar acest curs a reprezentat o
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
se poate spune că omul face începutul mântuirii doar pentru că, în virtutea libertății, colaborează cu harul sau nu. Se poate vorbi mai degrabă de dorul sau nostalgia după Dumnezeu, rămasă în sufletul omului și după cădere și de dorința de autodepășire cu scopul atingerii îndumnezeirii. Prin intermediul harului, liberul arbitru devine o libertate tot mai aproape de desăvârșire, iar suprema libertate pentru individ este identificarea voinței sale personale cu Binele Suprem și care este Dumnezeu, cu voia Sa exprimată în legea morală. Problema
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nu mă mistuie. Nesfârșirea e fără trecut, iar eu sunt o ființă iubitoare de toate care au un început, un trecut. Eu sunt o ființă prea casnică, legată de firul de iarbă, de firul izvorului". Îl tentează necontenit orizontul deschis, autodepășirea, fuziunea cu înconjurimea: "De ce nu sunt vânt?! De ce nu pasăre oare?! De ce sunt numai cuvânt?..." Supraevaluarea ideii de generație irită franc; există doar ritmuri, zice el: "Un poet bun ține de toat egenerațiile, mediocritatea de nici una..." Lirismul în sine, prelungit
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o perpetuă imanență 19? Nu cred. Chiar și „ultimul om” pe care l-ar putea reprezenta hiperconsumatorul se angajează să facă mai mult, să „crească”, să trăiască și pentru altceva decât pentru securitate și divertisment. Lupta pentru recunoaștere, dorințele de autodepășire n-au fost spulberate: pasiunea riscului și a aventurii, a lucrului bine făcut, gustul pentru creația intelectuală, artistică sau antreprenorială, voința de putere sunt tot atâtea fenomene care demonstrează că, în faza III, nu totul se reduce la logica a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de putere sunt tot atâtea fenomene care demonstrează că, în faza III, nu totul se reduce la logica a ceea ce se poate consuma. Sub domnia pozitivității bunăstării acționează necontenit negativitatea umană, dorința de a învinge și a câștiga, aspirația de autodepășire. Deși experiența comercială ocupă un loc din ce în ce mai important din timpul nostru, raportul cu sine și cu ceilalți nu se reduce la activități consumeriste. A te depăși, a reuși în ceea ce întreprinzi, a ieși învingător din încercări, a inventa, a crea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
prin ceea ce realizezi nu încetează să se reafirme. Ordinea comercială și hedonistă n-a luat integral în grijă existența umană: n-am devenit consumatorii propriei noastre vieți. Raporturi de piață și sociabilitatetc "Raporturi de piață și sociabilitate" Dacă voința de autodepășire nu este în pericol, ce se poate spune despre raportul cu ceilalți, despre pasiunile și formele de sociabilitate? Încă din faza II, gânditorii critici au avansat ideea potrivit căreia consumul spectacular trebuie înțeles ca o „organizare sistematică a precarității facultății
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
9tc "9" Superman: obsesia performanței, plăcerile simțurilortc "Superman \: obsesia performanței, plăcerile simțurilor" Dacă vreo școală de sociologie face caz de o maree dionisiacă, un alt diagnostic, exact la opusul acesteia, apare din cultura fondată pe idealurile de competiție și de autodepășire. S-a terminat cu mitologia bucuriilor transgresive și senzuale, societățile noastre n-ar mai recunoaște, din câte se pare, decât imperativul optimizării sinelui la orice vârstă, în orice situație și prin orice mijloace. În vreme ce atleții, întreprinzătorii și alți mari câștigători
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sfidarea concurenței mondializate, consumul să ne dezvolte aptitudinile, iar indivizii să-și perfecționeze cunoștințele, deprinderile și felul de a se comporta. A te construi, a excela, a-ți mări capacitățile, „societatea performanței” tinde să devină imaginea prevalentă a hipermodernității. Idealul autodepășirii și al câștigului nu se mai limitează la câteva sfere ale vieții sociale; el invadează acum societatea în ansamblul ei, canibalizând consumul și modurile de existență, intimitatea și stările de spirit. Toți dopați, toți îndemnați să fie competitivi, să-și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
favorabili ideii de a munci mai mult, ei nu exprimă creșterea puternică a normei de performanță, ci formidabila expansiune a consumului-lume și nevoia de bani pe care acesta o antrenează. În societatea de hiperconsum, primul imperativ nu e cel al autodepășirii, ci acela de a beneficia de venituri confortabile pentru a participa nestânjenit la universul satisfacțiilor mercantile. Cum unii intelectuali și câteva grupuri utopiste exaltă un mod de existență mai puțin supus banului și mărfurilor, există puține șanse ca această înțelepciune
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
persoană, să oblige propriul haos să devină formă”19. Aici nu e vorba propriu-zis de plăcerea estetică pură pe care o procură eleganța sau armonia timpurilor, ci, mai degrabă, de un fel de „stare de beție estetică” generată de spectacolul autodepășirii, de summum-ul mobilizării forțelor și de stăpânirea perfectă de sine: orice perfecțiune „atrage, prin poziția de vecinătate, fericirea afrodiziacă”20. Societate dopantă, sportul-divertisment și lenevia trupuluitc "Societate dopantă, sportul‑divertisment și lenevia trupului" Departe de a se limita la
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
produs de consum generator de satisfacții. Continuând să segmenteze piața, să diversifice oferta, să lanseze noi produse, să combine vechile discipline - ceea ce numim astăzi „hibridare sportivă” (roller-basket, MTB) -, sportul a devenit o perfectă ilustrare a erei hipermărfii. Nu generalizarea imperativului autodepășirii, ci generalizarea imperativului schimbării recreative și mercantile sub egida sistemului modei. Fără îndoială, sportul-divertisment nu-i întotdeauna străin de dorința depășirii limitelor: se face jogging cu cronometrul în mână, cadranul bicicletei de apartament este atent supravegheat, o partidă amicală de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
chirurgie plastică: în faza III, optimizarea aparenței (antiîmbătrânire, antiriduri, anticreștere în greutate) apare ca o obsesie de masă. Sferele sănătății, alimentației și medicamentelor ilustrează, la rândul lor, pasiunile demiurgice ale performanței. La sfârșitul anilor ’80, ghidul 300 de medicamente pentru autodepășirea fizică și intelectuală 27 dă o importanță „scandaloasă” imperativului autodepășirii, sloganului „a reuși sau măcar a rezista”: dopajul, recurgerea la produse tonifiante și stimulante, e prezentat ca fiind mai mult sau mai puțin indispensabil într-o epocă a competiției generalizate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în greutate) apare ca o obsesie de masă. Sferele sănătății, alimentației și medicamentelor ilustrează, la rândul lor, pasiunile demiurgice ale performanței. La sfârșitul anilor ’80, ghidul 300 de medicamente pentru autodepășirea fizică și intelectuală 27 dă o importanță „scandaloasă” imperativului autodepășirii, sloganului „a reuși sau măcar a rezista”: dopajul, recurgerea la produse tonifiante și stimulante, e prezentat ca fiind mai mult sau mai puțin indispensabil într-o epocă a competiției generalizate. Exigența ameliorării potențialelor noastre și a nivelului excelent în toate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cea din faza III apare ca o bunăstare calitativă și reflexivă, centrată pe corpul trăit, pe atenția acordată sieși, pe creșterea registrului senzațiilor intime (relaxare, respirație, vizualizare, formă, calm și echilibru). Constatarea e destul de clară: în societatea de hiperconsum, „eroismul” autodepășirii este înlocuit masiv de pasiunile narcisiste de a gusta din plăcerile ameliorării formei, de a te simți pur și simplu bine. Sporturile nautice și de iarnă ilustrează și ele, prin căutarea senzației de „amețeală” și prin plăceri coenestezice, această promovare
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
atât se intensifică și o dinamică a psihologizării și a estetizării plăcerilor. La ora contaminării artistice a vieții cotidiene, homo aestheticus s-a impus în fața lui homo consumericus. Așadar, dacă societatea de hiperconsum este martora dezvoltării ideologiei și a practicii autodepășirii, ea este, în și mai mare măsură, cea care consfințește corpul senzațiilor, un nou imaginar al bunăstării venind să integreze dimensiunile estetice și senzitive, psihologice și existențiale. Rezultă că individualismul contemporan prezintă un dublu aspect, senzualist și performativ, narcisic și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Ianus hibrid, hipermodern, „exploatând” în toate felurile potențialitățile deschise de aceste două mari finalități ale modernității care sunt eficacitatea și fericirea aici pe pământ. Medicalizare, prudență și suferințătc "Medicalizare, prudență și suferință" Este de netăgăduit că modelele reușitei și ale autodepășirii s-au democratizat în „Franța dopată”38 din ultimele două decenii. Dar ideea nu e corectă decât cu condiția de a nu confunda această dinamică cu cultura hiperconsumativă în ansamblul ei. Pentru că, dacă norma competiției extreme se extinde, alte sisteme
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pentru a câștiga respect față de sine și de alții, pentru a intensifica raporturile cu ei înșiși și cu timpul trăit. Identitatea individuală și valorizarea sinelui vor continua să aibă căutare, cel puțin pentru aceștia, prin ceea ce presupune muncă, efort, strădania autodepășirii, adică dincolo de principiul plăcerii consumatorii. Dacă o latură a hiperindividualizării duce la cereri hiperbolice de recreere și de conservare a sinelui, o alta încurajează construcția meritrocratică 42 și „expansiunea sinelui”. Epoca noastră favorizează prima dinamică, dar nimic nu ne spune
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
din partea mediului sau de origine internă; rezultanta acestora determinând comportamentul acestuia la un moment dat. Cele două tipuri de forțe care acționează asupra unui individ pot fi: • forțele pozitive - cele care corespund nevoilor firești de perfecționare, atingere a unor obiective, autodepășire, autorealizare, acestea dând naștere unui comportament ce vizează rezolvarea acestor tensiuni pozitive, adică comportamentul de apropiere, • forțele negative - cele care corespund nevoilor de a ocoli obiecte sau anumite situații, evenimente; toate acestea creează tensiuni negative ce stau la baza comportamentului
COMUNICAREA EFICIENTĂ-REZULTATE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DIDACTIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Rela-Valentina Ciomag () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_782]
-
sau mai puțin convingător ceea ce se întâmplă (ca o magie pe canalul bunului-simț când determinanții subiectivi ajung să configureze situația obiectivă, inclusiv ca instanțiere a ceva cu intenție din ceva fără intenție) este o provocare mai degrabă ce invită la autodepășire a limitelor decât care consemnează starea apocaliptică a neștiințificității Economiei. Economia nu face nici mai mult nici mai puțină cunoaștere decât este necesară scopului ei și cât îi permite consistența obiectului de studiu. Ea este o știință socială care caută
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
datoria morală de a realiza un efort de automodelare a propriei personalități, pentru a face să dispară revendicările aberante, interpretările subiectiviste și atitudinile refractare față de alții. Altfel spus, sensul superior al dezvoltării propriei personalități trebuie să fie cel al unei autodepășiri, prin ridicarea continuă a conștiinței de sine de la treapta unei închideri egoiste, la treapta onștiinței de altul, care presupune decentrare, trecere de la egocentrism la allocentrism∗. CUPRINS Prefață Argument Cap. I. „Integrarea” și „frustrația” în sistemul științelor despre om Cap. II
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cu cea „Eului”, având rolul de a realiza: a) unitatea interioară a persoanei, prin corelarea tendințelor personale cu cerințe’e mediului exterior, aspiarție spre identificare cu idealurile abstracte etc., b) dinamismul dialectic al persoanei, prin tendința permanentă a acesteia spre autodepășire, spre progres și realizare a scopurilor și aspirațiilor personale. Nu întotdeauna, însă, tendința spre progres, spre ideal, a „Propriumului” poate fi menținută de către „ansamblul persoanei”, trebuind, din această cauză, să se abată de la linia normală a dezvoltării, să înregistreze stagnări
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mai interpreta, în mod obligator, obstacolele/contrarierele apărute în cursul vieții ca niște agenți frustranți, ci ca niște contradicții ce pot fi soluționate la nivelul unor sinteze superioare, neantagonice. La acest nivel „obstacolele” apar, așadar, mai mult ca condiții de autodepășire; ele nu mai au, altfel spus, neapărat semnificația deposedării și diminuării valorii personale, ci, dimpotivă, se profilează ca prilejuri (condiții) de afirmare și înfăptuire a idealurilor umaniste ale personalității. Capitolul IV Situații de frustrare și tipurile respective deconduită Deosebirile individuale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de colaborare, care să-i provoace elevului, în cazul neîndeplinirii sarcinilor ce-i revin, sentimentul de jenă față de ceilalți colegi și dorința de a se reabilita, iar în cazul îndeplinirii în bune condiții, un sentiment de satisfacție și ambiție de autodepășire. Dorința de a merita stima colegilor, de a obține atât el cât și colegii, numai rezultate bune și foarte bune, îl stimulează pe elev în activitatea școlară. Când, dimpotrivă, elevul este animat în activitatea de învățare de motive reprimatoare, cum
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și creativă. Răspunsul corect la acest item vizează implicarea persoanei în situații noi, atragerea lor în mod progresiv în relații interpersonale. În cazul acestui item, varianta corectă măsoară capacitatea de a investi în dezvoltarea personală, de a atinge performanțe superioare (autodepășirea. Scală Hamilton de anxietate Scală Hamilton pentru evaluarea anxietății a fost concepută la sfârșitul anilor 1950 pentru a evalua simptomele enxietății, atât somatice cât și cognitive. Deoarece conceptualizarea anxietății s-a schimbat considerabil în timp, scală Hamilton acoperă o gamă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
2); de fier (2); frică (2); ghinion (2); greutate (2); infinit (2); lungime (2); prag (2); progres (2); Richter (2); ruptă (2); scări (2); succes (2); în sus (2); treabă (2); țel (2); urci (2); abrupt; abruptă; acasă; alunec; aur; autodepășire; balcon; bară; barem; la bloc; bună; bunici; casă bloc; categorie; cămin; cățărat; căzătură; cerească; ceva de urcat; coboară; cobor; a coborî; creștere; culege; cunoaștere; cutremur; deal; deprindere; destin; dezvoltare; drum lung; duce; edificiu; eliberare; etajul 3; etapă; etape; a evalua
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]