256 matches
-
metoda activă; pentru a fi activ, copilului trebuie să i se creeze un mediu care să-i stimuleze procesul de autoeducare. În acest caz, menirea educatorului rezida doar în activitatea de pregătire a mediului educogen, care să-i stimuleze copilului autoeducația. Ea atrăgea atenția educatorilor să nu-și impună voința înaintea elevilor, căci le frânează dezvoltarea liberă și autentică, transmițându-le preferințele și deprinderile proprii. În esență, dr. M. Montessori a fost adeptă a teoriei ,,educației libere”, ideile sale pedagogice răspândindu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în care copiii, pe categorii de vârstă, să descopere tot ceea ce le trebuie pentru activități instructiv-educative. Cu cât copilul reușește să identifice mai ușor materialele și obiectele de lucru, cele mai potrivite nevoilor sale, cu atât crește posibilitatea acestuia de autoeducație și autodezvoltare. Cu toate acestea, procesul instructiv-educativ propus de Montessori se desfășoară în mod întâmplător, fără un scop bine organizat, avându-se în vedere doar ,,puterile miraculoase ale copilului”. Ideile sale au fost preluate și aplicate într-o serie de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
elevului. Drept urmare, în concepția sa povestirea/nararea (utilizată nu numai în predarea istoriei și literaturii, dar și în predarea științelor naturii) trebuie să ocupe un loc important, chiar dacă profesorul Nisipeanu admitea și rolul formativ al muncii manuale în educație și autoeducație. Conform convingerilor sale, pedagogia este înainte de toate o artă, apoi o știință, pentru ca spre finele carierei autorul să-și redefinească poziția față de pedagogie, definind-o prin sintagma ,,școală psihologică”, înțelegând prin aceasta acțiunea educativă, pe care școala este primordial solicitată
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
deosebită dintr-un bloc de piatră, tot în felul acesta, un educator devotat va dezvolta talentul ascuns în copil, formându-l ca un adevărat cetățean util societății. Un alt factor contributor la dezvoltarea personalității umane este exercițiul, perseverența în muncă, autoeducația. Râvna personală este un adaos la îndrumările primite de la alți formatori, contribuind la perfecționarea umanului. Cei doi factori, efortul propriu sau autoeducația și educația primită prin intermediul școlii, reprezintă un element nou pe care-l aduce Loga în gândirea pedagogică românească
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
un adevărat cetățean util societății. Un alt factor contributor la dezvoltarea personalității umane este exercițiul, perseverența în muncă, autoeducația. Râvna personală este un adaos la îndrumările primite de la alți formatori, contribuind la perfecționarea umanului. Cei doi factori, efortul propriu sau autoeducația și educația primită prin intermediul școlii, reprezintă un element nou pe care-l aduce Loga în gândirea pedagogică românească antebelică. Influența educativă a școlii urmează să se exercite în două direcții: ,,luminarea minții” și ,,îmbunătățirea inimii”, altfel spus, dobândirea înțelepciunii prin
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nou, a omului societății socialiste. Puternic ancorați în actualitate, pătrunși de sarcinile pe care le avem în calitatea noastră de compozitori comuniști, trebuie să înțelegem împlinirea actului de educație a marelui public ca pe un act în același timp de autoeducație, ca pe un permanent dialog între public și artist, ca pe o chezășie a valorii creației noastre.“ (Scînteia, 14 octombrie 1975) BUGNARIU Tudor, prof. univ. „În raportul dintre instituțiile puterii de stat și reprezentarea punctului de vedere al diferitelor categorii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
decât să cultive goana după bani și să o justifice. Acesta se dovedește însă foarte păgubos pentru personalitatea noastră, ducând în final la imoralitate și ilegalitate. De aceea, se impune cu necesitate să acordăm puțin din timpul nostru limitat pentru autoeducație (care nu se termină în fond niciodată) și cultura autentică. Trebuie să fim interesați și de progresul nostru spiritual, nu numai de cel material (în fond mai puțin important dacă analizăm bine lucrurile). O altă cauză ar fi comoditatea umană
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
a depăși, prin efort propriu și susți nut, obstacolele ivite pentru atingerea scopului propus. Voința și curajul presupun perseverență, stăruință, hotărâre și capacitate de a depăși emoțiile de sens negativ, frica, inhibiția etc. Curajul se dobândește prin educație și prin autoeducație, adică acțiunea de a forma la agentul de pază și protecție obișnuința de a câștiga în confruntarea cu răufăcătorul, de a-și înfrânge frica, ezitările, inhibițiile, mai ales în situațiile de risc maxim, prin manifestarea unui spirit creator și plin
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
pază se instalează o stare de alarmă, de neîncredere în forțele proprii, situații în care teama dezavantajează procese psihologice precum percepția, gândirea, atenția etc. Sentimentul de teamă, ca și frica, ca procese psihice negative, pot fi învinse prin educație și autoeducație. Șeful agentului de pază și protecție nu trebuie să manifeste dispreț față de cel cuprins de teamă, această situație putând să-l aducă pe agent într-o stare psihică și mai gravă, și anume tracul Întotdeauna, șeful poate insufla subordonatului curajul
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
nu exist tentație mai mare decât a confunda împlinirea uman și idealitatea conceptual cu propria noastr existenț! știm îns bine ce pondere crescând o au științele psihosociale din sistemul științelor în general și cât de mare este efectul educației și autoeducației, pentru a nu face abstracție tocmai de ceea ce particularizeaz ori caracterizeaz modul nostru de a fi comportamental, de a ne înscrie pe o orbit a devenirii prin educație și autoeducație, dac vrem cu adevrat s ne integrm social și s
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
în general și cât de mare este efectul educației și autoeducației, pentru a nu face abstracție tocmai de ceea ce particularizeaz ori caracterizeaz modul nostru de a fi comportamental, de a ne înscrie pe o orbit a devenirii prin educație și autoeducație, dac vrem cu adevrat s ne integrm social și s coexistm cu ceilalți semeni, printr-un raport de integrare și cooperare uman, schimbând idei și nu prudențe, discutând deschis și fr cenzur politic (dac este posibil, oricum evitând concesiile explicabile
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
în cazul unor soluții extrem de valoroase. În evoluția societății, aceasta trebuie să selecteze talente și să le creeze condiții pentru dezvoltare și manifestare deplină în centre de excelență. 3. Trăsăturile temperamentale nu sunt influențabile pentru creație, dar prin educație și autoeducație, tipurile de temperament (melancolic, coleric, sancvinic, flegmatic), fiecare poate contribui cu idei originale. Însă există o legătură între umor și creativitate, iar Septimiu Chelcea consideră că . 4. Voința și alte calități volitive. Este o calitate necesară atât pentru susținerea unui
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
spre atingerea acestora. O voință puternică și eficientă este marcată de rapiditatea în luarea unei decizii, concretizarea implementării rapide a lor, perseverență în lupta cu obstacolele, curaj în cazul acțiunilor riscante. Voința poate fi înnăscută sau dobândită prin educație și autoeducație. Există calități opuse voinței: teama de critică și autocritică, care îl împiedecă pe individ să-și susțină opiniile, demersul, dacă critica nu este constructivă și efectuată cu tact. Multe schimbări sau inovații au fost contestate la început, altele au fost
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
cu orice preț a unei idei bune/greșite. spun specialiștii. prudența excesivă de erori și dificultăți nu este de bun augur. Inovatorii spun: În acest sens, Th. Dima apreciază că . Aceste calități opuse voinței pot fi remediate prin capacitatea de autoeducație (autoobservație, autostimulare, autoconvingerte, autosugestie, autodezaprobare, autoexersare, autorenunțare), utilă în rezolvarea problemelor tehnico-organizatorice în procesul creativ și viața creatorului. 5. Motivația. Aceasta reprezintă totalitatea motivelor sau mobilurilor care determină o persoană să facă un act de creație. Motivațiile sunt multiple, de
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
de pregătire inițială și continuă a personalului didactic, în concordanță cu dezvoltarea și consolidarea calitative impuse de standardele educaționale și de imperativele integrării în organismele similare internaționale; * antrenarea și stimularea resurselor umane din învățământ pentru menținerea unei motivații înalte de autoeducație, prin participarea la educația superioară postulându-se echitatea și egalitatea șanselor de acces și educația permanentă dezvoltarea unei "piețe reale" a programelor de formare continuă a cadrelor didactice. Aceste obiective definesc practic liniile forte ale reformei universitare, în acord cu
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
unicității" învățământului românesc, marcată de faptul că, cel puțin în plan teoretic, nu-și poate reproșa nimic, singurul aspect deficitar fiind absența tehnicii performante, la un învățământ diferențiat, care promovează demersurile interși transdisciplinare în promovarea conținuturilor, care susține nevoia de autoeducație și educație permanentă. Considerații finale În pofida unui aparent caracter de noutate, schimbarea a reprezentat de-a lungul timpului subiectul privilegiat al filosofilor, psihoterapeuților, antropologilor, psihosociologilor etc., unii fiind preocupați de identificarea trăsăturilor esențiale ce ar putea s-o impună ca
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
se ocupă de problemele copiilor, consultă materiale informative, cărți de specialitate și chiar psihologi în domeniu . La polul opus se află cei care pleacă în străinătate și lasă copiii în grija bunicilor, rudelor sau singuri. Se vorbește, de asemenea, despre autoeducație. Un copil se va autoeduca, de cele mai multe ori, în contrast cu situația să de acasă. O familie dezmembrată, părinți alcoolici, indiferenți sau afectați de subcultură, îl vor face pe copil să devină rece, egoist, arivist și în cel mai bun caz le
Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
Școala nu poate cere ca părinții să învețe pe copii cum se fac temele pentru acasă și cum se pregătesc lecțiile în fiecare zi. Școala cere însă ca în realizarea regimului zilnic, în asigurarea regimului muncii intelectuale, în asigurarea condițiilor autoeducației și autoinstrucției elevului, părinții trebuie să aibă înțelegerea necesară și să contribuie efectiv la punerea în practică a cerințelor școlare, potrivit condițiilor individual-familiale ale elevului. Munca școlii cu părinții se perfecționează prin acea calitate superioară care asigură nu numai o
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
Cu cât funcția, care la Început esteîmpărțită Între profesor și elev, tinde să devină o funcție ce aparține cu precădere elevului, cu atât mai mult actul de instruire Înclină să se convertească Într-unul de autoinstruire, cel de educație - În autoeducație. Astfel, acțiunile celor doi „subiecți” - cea a profesorului și cea a partenerului său, elevul (clasa de elevi)-, se contopesc, până la urmă, Într-un mod comun și unitar de acțiune, care sedesfășoară În condițiile unei interdependențe de mare subtilitate și de
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sale individuale, o parte din cunoștințele și inteligența, din imaginația și inventivitatea, din sensibilitatea și aptitudinile Înmagazinate de geniul uman În valorile culturii ce servesc drept suport acestei activități de instruire (educație), cu tendința de a se transforma În autoinstruire (autoeducație) eficientă. Privită În cadrul acestui proces de confruntare a condițiilor ideale (ce decurg din obiectivele prevăzute), cu condițiile reale (determinate de dispozițiile interne ale elevului, nivel de dezvoltare etc.), la care se adaugă și cele ale mediului din care el face
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
considerabil aria surselor și resurselor de cunoaștere (Învățare) a elevilor, studenților, profesorilor; - la Îndemâna acestora stau noi resurse și posibilități de instrumentalizare a actului de Învățare și a celui de predare și mai ales - se creează noi posibilități de autoinstruire și autoeducație, de creștere a gradului de autonomie și autocontrol a celor care Învață/studiază; - apare o largă deschidere a dezvoltării unui nou tip de Învățământ - Învățământ la Distanță (ID), - ceea ce Înseamnă că alături de modul tradițional de Învățământ, „față În față”, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de viață al omului modern, o necesitate indispensabilă menținerii competenței și afirmării personale. Așa se face că, din „Învățare pentru viață”, Învățarea devine o dimensiune a Întregii vieți a individului. Dând curs acestor cerințe, epoca modernă a lărgit considerabil funcțiile autoeducației, ale autoinstrucției, ale cultivării de sine, atribuind o nouă menire Învățământului. Acum, „sarcina unei activități moderne de predare nu mai este aceea de a da un sistem gata de cunoștințe elevului, ci de a-i transmite bazele și metodele autoformării
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
transmite bazele și metodele autoformării lui pentru o viață Întreagă, În special pentru perioada În care nu se va mai putea sprijini pe educatorul său, pe școala sa. Învățământul viitorului trebuie să transforme obiectul educației de până acum În subiectul autoeducației, pe omul de educat Într-unul care se educă pe sine, instruirea În autoinstruire” (Les dictionnaires de savoir..., 1972). „Învățarea Învățării” devine astfel un obiectiv prioritar al instrucției școlare. Singurul lucru cert pe care noi putem să-l transmitem elevilor
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Bontaș I., (1994), arăta faptul că, educația permanentă este un sistem educațional deschis, compus din obiective, conținuturi, forme, și tehnici educaționale, care asigură: întreținerea și dezvoltarea continuă a potențialului cognitiv, afectiv și acțional al personalității, al capacitaților și deprinderilor de autoeducație; formarea de personalități independente și creative. Educația permanentă este nemijlocit legată de diagnoza și prognoza educației (învățământului), de programare și inovare pe termen lung a educației. Având în vedere finalitățile acțiunii educaționale de dezvoltare a creativității umane, se impune în
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
instruire și autoinstruire; este tendința de valorificare continuă a ceea ce a achiziționat didactica valoros b. tendința de a adăuga, prin prelucrare, la didactica clasică rezultate și achiziții științifice, care permit modernizarea învățământului, a instrucției și a autoinstrucției, a educației și autoeducației și pregătirea calitativ superioară a cadrelor didactice; este tendința de îmbogățire continuă a arsenalului didactic. c. Tendința de a acorda atenție egală celor două dimensiuni ale procesului didactic: informativă și formativă, între care se stabilesc raporturi de complementaritate; este tendința
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Daniela SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93164]