157 matches
-
reia întreaga cercetare în cadrul unei lucrări mai ample și să o extindă asupra relației ideilor de cenzură și libertate în România. Astea toate încadrate în spațiul specific al istoriei ideilor. Și misiunea e necesară pentru că "revenirea în actualitate a iraționalismului, autohtonismului, utopiilor naționale, "românității metafizice", agresive și izolaționiste, nu mai trebuie demonstrată. Este evident că ideea libertății de gîndire și expresie se opune radical "învățăturilor" de tip inițiatic, guru, "upanișadic" (nu ne-am fi... așteptat), care confundă Himalaia cu munții din jurul
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
culturală, un instrument de ripostă, o diversiune politică pentru care cultura era doar un pretext. Un curent cultural e și/numai o ideologie? Pot fi ideologiile exclusiv instrumente de manipulare? Dacă nu se poate stabili nici o relație între tradiționalismul și autohtonismul antioccidentalist protocronist și antimodernismul (atît cît e) postmodernist, atunci înseamnă că avem de-a face cu două probleme total diferite. Postmodernismul nu e precum protocronismul izolaționist o politică culturală (sau doar literară) naționalistă (antimodernistă și antisincronistă), primitivă, confuză și aberantă
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
identifica în activitatea de profesor și în lirica sa. A obținut doctoratul în filosofie la Viena. Își desfășoară activitatea în calitate de profesor universitar la Seminarul Teologic de la București și la Facultatea de Teologie de la Chișinău. Este creatorul curentului gândirist axat pe „autohtonism”. Crainic a debutat ca poet în 1906, în perioada când era elev la seminar, cu poezia "La horă" publicată în revista școlară "Spre lumină", unde semnează cu numele real, Ion Dobre. A condus revista „Flamura” și, după strămutarea revistei „Gândirea
Nichifor Crainic () [Corola-website/Science/298724_a_300053]
-
după strămutarea revistei „Gândirea”, una dintre cele mai importante reviste literare din perioada interbelică, de la Cluj la București, preia conducerea acesteia de la Cezar Petrescu, devenind directorul și mentorul ei și - după cum lăsa să se înțeleagă - inițiatorul curentului gândirist, axat pe autohtonism, neo-ortodoxism și naționalism. În "Gândirea" au apărut numeroase articole și eseuri programatice care vor defini orientarea politică naționalistă a curentului gândirist, tributar ortodoxismului militant și prezentând similitudini cu fascismul italian. Crainic a considerat chiar că nazismul (național socialismul german) era
Nichifor Crainic () [Corola-website/Science/298724_a_300053]
-
a cotidianului și libertate demitizantă în preluarea unor motive lirice consacrate, disciplină epică a discursului și desfășurare imprevizibilă a verbului incantatoriu, ori purtător al unor disponibilități ludice», cu «elemente ce coexistă adesea derutant în scrisul poetului.» (PPg, 158) etc. «În afară de "autohtonismul cosmologic" (...) și de "odisseanul Eros de Atlantic" (...), după cum subliniază și istoricul / criticul Ion Pachia Tatomirescu, teritoriul poetic al lui Ion Gheorghe se mai distinge printr-o galaxie de teme, de motive, unele abordate pentru prima oară în spațiul liric, de la
Ion Gheorghe (poet) () [Corola-website/Science/306514_a_307843]
-
română”, Chișinău, nr. 10 (2002), p. 12 14. 21. Despre reforma învățămîntului în Germania, în “Timpul”, Iași, nr. 10, octombrie 2002, p. 19 (I), nr. 11, noiembrie 2002, p. 15 (ÎI) și nr. 12, decembrie 2002, p. 15 (III). 22. Autohtonism versus migraționism. Note despre oportunitatea reluării unei dezbateri de istorie a românilor, în “Timpul”, Iași, nr. 1, ianuarie 2003, p. 14 (I), nr. 2, februarie 2003, p. 18 (ÎI), nr. 3, martie 2003, p. 14, (III), nr. 4, aprilie 2003
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Ștefan cel Mare, Ioan Vodă, de icoanele sfinților-cărturari: Popa Ion Românu de Sâmpetru, Șincai, Mureșan (cf. "ibid", pp. 79 - 110). În ciclul al patrulea, cinci balade sunt dedicate mânăstirilor fundamentale dacoromânești din salba carpatin-cogaionică: Tismana, Cozia, Frăsinei, Arnota și Mânăstirea-dintr-un-Lemn. Autohtonismul gândirist a culminat în anul 1943, în cel de-al cincilea ciclu, "Fântâna cu Pandur", unde, mai întâi, protagonistul baladesc-liric ia întruchiparea puterii unui Salmoș-Zalmas-Zalmoxis, alăptat de ursoaică, așa cum este surprins și într-o celebră statuetă cogaionică aparținând culturii Turdaș-Vincea
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]