215 matches
-
în lumea specială a sportului cu mijloace specific simbolice. 3.SPORT, RELIGIE ȘI POLITICĂ Acțiunea sportului este strâns raportată la economie și putere politică. Sportul este primul ce creează avuția unor indivizi, care afirmă profesionalismul, care formează un impact în autoinstruire, autoconducere, adică lărgește afirmarea omului prin comportament, construiește un grad de specialitate multiplu, și ajută la trecerea spre economia de piață inițiind, moral și economic sportivului ideea că omul este obiect și subiect politic al sportului. Datorită mass-mediei orientarea sportivă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a colecta, produce și pune la dispoziții documente. A ști să te informezi înseamnă investire eficientă de timp, bani, energie psihică și materiale în acest proces. Eficiența informării depinde de volumul cunoașterii în domeniul de interes sau conex, preocuparea pentru autoinstruire, de spiritul de observație al cercetătorului. Sursele de idei pot fi externe: cercetarea în marketing, clienți, distribuitori, concurenți, institute de cercetare: private, universitare, guvernamentale, analiza brevetelor, consilieri, reviste, periodice specializate, manifestări științifice, Internet și interne: compartimente de CD&I, analiza
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
Lucrarea „Suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire Noțiuni de didactica chimiei”, se adresează profesorilor de chimie din învățământul preuniversitar oferind un suport de instruire și autoinstruire dedicate celor ce transpun în fapt conținuturile disciplinei chimie. În procesul de învățământ profesorului îi revin sarcini multiple și variate pe care le poate îndeplini cu succes numai dacă are o temeinică pregătire de specialitate și cunoaște problemele instructiv - educative
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
elevilor și de a colabora cu aceștia pentru atingerea obiectivelor dorite. Observarea acestora, folosirea diferitelor forme de învățare prin descoperire, integrarea organică în dezbateri a opiniei elevului, reprezintă câteva modalități de lucru, capabile să contribuie la angajarea elevului pe calea autoinstruirii și la transformarea acestuia în subiect al propriei sale formări; * diferențierea procesului didactic prin crearea unor condiții de lucru adaptate la posibilitățile elevului. Diferențierea se poate realiza la diferite nivele. Astfel, se pot folosi întrebări diferențiate, fișe de lucru sau
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
footnote>. În timpul școlarității nu poate fi asimilată întreaga bogăție de cunoștințe, tezaurul culturii și civilizației universale. În schimb,elevul poate fi educat cum să învețe. În această perioadă pot fi puse bazele formării omului nou, avid de cunoaștere, capabil de autoinstruire. b) Gramatică dispune de bogate valente formative. Specificul activității constă în faptul că ea reprezintă o tensiune, o încordare, o mobilizare a spiritului care înseamnă antrenarea intelectului, a qandirii. Copilul folosește în exprimare o limbă vie, care corespunde trebuințelor și
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
devină „subiectul” propriei sale transformări. Cu cât funcția, care la Început esteîmpărțită Între profesor și elev, tinde să devină o funcție ce aparține cu precădere elevului, cu atât mai mult actul de instruire Înclină să se convertească Într-unul de autoinstruire, cel de educație - În autoeducație. Astfel, acțiunile celor doi „subiecți” - cea a profesorului și cea a partenerului său, elevul (clasa de elevi)-, se contopesc, până la urmă, Într-un mod comun și unitar de acțiune, care sedesfășoară În condițiile unei interdependențe
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
aptitudinile sale individuale, o parte din cunoștințele și inteligența, din imaginația și inventivitatea, din sensibilitatea și aptitudinile Înmagazinate de geniul uman În valorile culturii ce servesc drept suport acestei activități de instruire (educație), cu tendința de a se transforma În autoinstruire (autoeducație) eficientă. Privită În cadrul acestui proces de confruntare a condițiilor ideale (ce decurg din obiectivele prevăzute), cu condițiile reale (determinate de dispozițiile interne ale elevului, nivel de dezvoltare etc.), la care se adaugă și cele ale mediului din care el
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care-i conferă elevului putere de a rezolva problemele cărora trebuie să le facă față de-a lungul Întregii sale vieți, aceste procesedevenind, În același timp, un sprijin al Învățării ulterioare (continue) și, mai ales, al dezvoltării proiectelor personale de autoinstruire. În plus, capacitățile sunt mai larg aplicabile decât cunoștințele; procesele și operațiile mintale implicate În studierea diferitelor materii au o valoare de transfer mai mare decât cunoștințele. Capacitățile intelectuale și procesele mintale sunt date permanente care nu se uită. În
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se extinde considerabil aria surselor și resurselor de cunoaștere (Învățare) a elevilor, studenților, profesorilor; - la Îndemâna acestora stau noi resurse și posibilități de instrumentalizare a actului de Învățare și a celui de predare și mai ales - se creează noi posibilități de autoinstruire și autoeducație, de creștere a gradului de autonomie și autocontrol a celor care Învață/studiază; - apare o largă deschidere a dezvoltării unui nou tip de Învățământ - Învățământ la Distanță (ID), - ceea ce Înseamnă că alături de modul tradițional de Învățământ, „față În
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În care nu se va mai putea sprijini pe educatorul său, pe școala sa. Învățământul viitorului trebuie să transforme obiectul educației de până acum În subiectul autoeducației, pe omul de educat Într-unul care se educă pe sine, instruirea În autoinstruire” (Les dictionnaires de savoir..., 1972). „Învățarea Învățării” devine astfel un obiectiv prioritar al instrucției școlare. Singurul lucru cert pe care noi putem să-l transmitem elevilor noștri cu siguranța că va fi valabil pe viitor este acela de a-i
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
viitorii absolvenți nu numai dorința de a Învăța și de a se forma, adică această disponibilitate psihologică pentru Învățare continuă, ci și calități morale și putere de voință corespunzătoare pentru a-i Înarma, totodată, cu o metodă de studiu, de autoinstruire, care să le dea posibilitatea, după absolvirea școlii, să se adapteze supraabundenței de informații, să dobândească pe cont propriu noi cunoștințe și abilități, pentru a face față solicitărilor și studiului continuu. Principiul autoformării impune cu necesitate această pregătire din anii
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
elevul ar urma să-și Însușească și metodele care duc la adevăr, la valorile culturii. Deoarece cultura include și metodele de acces la cultură. De timpuriu elevul trebuie Învățat și „cum să Învețe” pentru a-și dezvolta proiectele personale de autoinstruire. Este vorba de a-l ajuta cum să deprindă o serie de tehnici de muncă intelectuală, să Învețe cum să reexamineze valorile acumulate, cum să renunțe la unele date și idei care se Învechesc, să privească problemele sub un unghi
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
științei și tehnicii. În acest sens, Învățământul tinde să devină din ce În ce mai mult ucenicie În Însușirea tehnicilor de studiu, de autoformare. În concluzie, de la metodele practicate În școală se așteaptă o mai bună pregătire a absolvenților pentru un efort neîntrerupt de autoinstruire și autocultivare În cele mai variate condiții de viață, pentru a face ulterior față cerințelor Învățării continue. În aceste condiții, se impune și o Întrepătrundere mai mare Între metodele de instrucție școlară și cele de instruire (educație) extrașcolară, Între metodele
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lectura este osupunere față de intențiile altuia; este o primă treaptă a gândirii și comunicării(Robert Scholes, 1985). Ca tehnică fundamentală de muncă intelectuală, lectura (munca cu cartea) Îndeplinește funcții multiple: a) de culturalizare, b) de Învățare propriu-zisă (de instruire și autoinstruire) și c) de informare și documentare etc. a) Practica lecturii - cale esențială de acces la valorile culturiitc " a) Practica lecturii - cale esențială de acces la valorile culturii" Privită În perspectiva dinamicii culturii contemporane și a cerințelor educației pe tot parcursul
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
că o mai bună structurare a funcțiilor lui instructive și educative, o prezentare a noțiunilor Însoțite de explicarea procedeelor specifice de Învățare pe care le presupun conținuturile respective, ar face din acestea un remarcabil instrument de muncă independentă și de autoinstruire. Așa se explică de ce așa-numitele work-books (cărți de lucru), care, prin texte (informații), Întrebări, exerciții, Îndrumăripentru lucrări practice etc. pot să fie În același timp și manuale de Însușire a unor noi cunoștințe și instrumente de autocontrol, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
vorbi despre modernizarea muncii cu cartea (cu manualul) Înseamnă a avea În vedere, În același timp și o educare a capacității de lectură, a unei atitudini active În timpul lecturii și o Însușire treptată a unor deprinderi corecte și complexe de autoinstruire prin lectură. Atitudinea critică și efortul reflexiv, căutarea analogiilor, a transferurilor posibile de cunoștințe și idei, evaluarea și judecata de valoare, jocul fanteziei și al anticipației, interesul și gustul pentru citit, sinteza, extrapolările și interpolărileetc., nu pot fi separate de
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
apărarea și prestigiul ideilor afirmate și dă o anumită certitudine acestora; cultivă spiritul de responsabilitate și accelerează maturizarea socio-morală, făcându-i pe elevi/studenți conștienți de lipsurile existente În pregătirea lor și de necesitatea de a-și spori eforturile de autoinstruire teoretică și practică. Este o modalitate eficientă de influențare și modelare a opiniilor, atitudinilor și judecăților individuale și colective. În reprezentare grafică această metodă poate fi esențializată ca În figura 8 (Kurt, 1968). Fig. 8. Reprezentarea grafică a studiului de
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sub impulsia lui Bouchet - În Franța, a lui Dottrens - În Elveția și În alte țări. Categorii de fișe. Diferite tipuri de fișe pot fi integrate În câteva categorii: - fișe de cunoștințe (noțiuni), care pot deveni, pentru unii elevi, fișe de autoinstruire; - fișe de exerciții cu grad progresiv de dificultate, destinate aplicării și consolidării noțiunilor, a deprinderilor; - fișe de recuperare, destinate să umple lacunele, să remedieze deficiențele, să corecteze greșelile altora, să contribuie la reeducarea capacităților intelectuale ale copiilor; - fișe de control
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu ajutorul mașinii 1. O gamă variată de mașini de instruit, de la cele mai simple dispozitive mecanice și electromecanice și până la cele mai complexe și mai costisitoare automate, de tipul calculatoarelor electronice, tind să fie integrate În activitatea didactică și de autoinstruire. Viitorul mașinilor de Învățat este legat de dezvoltarea calculatoarelor (computerelor) care sunt În măsură să conserve și să evalueze răspunsurile elevului și să-l dirijeze individual mai bine decât o poate face profesorul. O „mașină” de instruit permite executarea următoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Metodele si practicile clasice au nevoie de o modificare si se impune o perfecționare a procedeelor didactice care să le dezvolte celor care sunt în procesul de învățare noi aptitudini. Trebuie găsite noi mijloace de a stimula si favoriza autoinstruirea, si de instruire prin învățarea continuă. Aplicațiile eflearning câstigă teren pe zi ce trece. Potențialul acestora se înscrie în direcția livrării la distanță a oricărui conținut, adus la zi din punct de vedere stiințific, prelucrat corespunzător din punct de vedere
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Daniela Grădinaru, Mariana Oleniuc () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92839]
-
pe care îl joacă variabilele cognitive, afective, atitudinale, sociale în determinarea reușitei școlare; - restructurarea continuă a variabilelor dinamogene pentru a putea fi mai ușor manipulate de profesori și elevi; - întărirea pozitivă a acelor proprietăți ale instruirii care pot conduce la autoinstruire, la activismul cerut de autoorganizarea activității de învățare; - producerea deliberată de noi conexiuni și de asimilări comportamentale stabile, cu valoare socială ridicată, care să-l angajeze pe elev în acțiuni de învățare pe termen lung. I.3.3 Relația profesor-elev
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
și practici adecvate. Necesități: Reconsiderarea unor componente ale actului pedagogic: accentul nu pe abundența de informații, ci formare de capacități; Profesorul - nu doar sursă de informații (există altele mai bune). Profesorul - organizează, Îndrumă activitatea de Învățare, asistă formarea capacitățiilor de autoinstruire, asigură adaptarea la situații noi. Diferențierea - nu renunțare la programul unitar - se păstrează obiective, conținuturi. Înseamnă crearea situațiilor favorabile fiecărui elev pentru descoperirea intereselor, aptitudinilor și posibilităților proprii. Diferențierea vizează: Tehnologia didactică; Tratarea adecvată a elevilor; Diferențierea sarcinilor de muncă
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
Tendințele care pot fi identificate în evoluția actuală a didacticii generale sunt: a. tendința de a păstra anumite date din didactica clasică, reconsiderând însă întregul ei sistem de idei cu privire la natura, conținutul, procesul, formele, metodele de învățământ, la instruire și autoinstruire; este tendința de valorificare continuă a ceea ce a achiziționat didactica valoros b. tendința de a adăuga, prin prelucrare, la didactica clasică rezultate și achiziții științifice, care permit modernizarea învățământului, a instrucției și a autoinstrucției, a educației și autoeducației și pregătirea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Daniela SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93164]
-
mult timp liber pentru ceea ce îl preocupă cu adevărat: "Recurgeam, în marginile onestității față de instituțiile de la care luăm salar, la toate subterfugiile, la toate șiretlicurile, pentru a mă sustrage falselor activități, pierderilor de timp, cîștigînd astfel ore de lectură, scris, autoinstruire." Dumitru Micu nu se consideră un oportunist: " Însusindu-mi realmente, cu bună credință, punctul de vedere marxist-leninist în problemele artei și adoptînd, în orice discuție, prezumția onestității preopinenților, nu puteam pretinde a fi mai calificat în a interpreta - nedogmatic - principiile estetice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
Totodată unitatea fiscală va furniza toate informațiile solicitate de contribuabili în vederea clarificării situației fiscale a acestora. CAPITOLUL IV OBLIGAȚIILE FUNCȚIONARULUI FISCAL Funcționarul fiscal care își desfășoară activitatea în cadrul structurilor de asistență a contribuabililor va depune toate eforturile în vederea realizării unei autoinstruiri continue în ceea ce privește conținutul reglementărilor în materie fiscală. Pe lângă o foarte bună pregătire de specialitate în domeniul impozitelor și taxelor, funcționarul fiscal trebuie să dispună de aptitudini în domeniul comunicării, astfel încât să fie în măsură să prezinte contribuabilului, într-
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]