286 matches
-
la baba de la trei, de-a dat hoașca ochii peste cap Și a poposit direct În curtea bisericii, era să dea popa cu pejoul peste ea?! Că Și-a luat pejo, nu că m-ar interesa, dar am Înregistrat noutatea automobilistică. Bine că nu Și-a luat ferari, cum a făcut ăla de l-a luat de la Copos, la mâna a doua. Și-a luat maserati - Sandu este ca de fiecare dată foarte bine informat -, asta una la mână. Banii lui
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Eu, În schimb, Îmi voi prelungi această villegiature până la Ziua Primăverii. După cum tocmai ați putut observa, n-am șovăit nicidecum În fața soluției eroice. Las În mâinile domniei voastre detaliul polițist, adică recuperarea scrisorilor. Chiar mâine, la orele 10, vesela caravană automobilistică pleacă de la cenotaful gol al lui Rivadavia spre Moncha, beată de orizonturile nemărginite ale libertății. Cu un gest hotărât, Gervasio Montenegro și-a cercetat ceasul de aur Vacheron et Constantin. — Timpul e aur, a exclamat. Am făgăduit să le fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
o parte și confratele său care îl depășea în înălțime cu peste jumătate de metru, se apropiară de Vladimir cu o pâlnie în mână și cu o carafă de șampanie tot atât de mare ca și cele folosite la ceremoniile marilor competiții automobilistice de la Monte Carlo. Silit de aplauzele de stadion ale obștii de cheflii, Vladimir acceptă să i se monteze în gâtlej o pâlnie albastră, pe care cei doi bufoni revărsară un șuvoi de șampanie, în amestec cu deliciosul Rom-Havana-Club. Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nu e pentru el, din nici un punct de vedere, cea dintâi. Pe de-o parte, a mai trăit-o în 1966, când a ajuns din Sibiu, prin Roma, în Statele Unite. Pe de altă parte, copilăria ardeleană conține și ea episoade automobilistice la limita fantasticului: "În Sibiu, mașinile erau la fel de rare ca și lebedele. Când navigai pe străzile întortocheate, trecătorii le priveau cu același soi de groază cu care priveau, pe vremuri, caleștile nobililor transilvani. Mașinile anilor 50, precum caleștile secolului al
Autor pe drum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8350_a_9675]
-
Întreaga poezie e plină de asemenea mărci autoreferențiale sau de motivare analogică a semnificantului. Încât finalul „Imn cristalizat în azbest, început de psalm” numește nu doar la modul metaforic o „impresie” subiectivă relativă la peisaj (drumul pe care circulă pneul automobilistic), ci și rezultatul structurării textului ca poezie-imn. E, desigur, aici, numai un exemplu, ilustrativ pentru complexitatea construcției textuale, într-un poem care, receptat la suprafață, pare a fi rodul unui pur „impresionism” și, pe deasupra, arbitrar și cvasi-absurd în modul de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
obtenabile. O metodă constă în realizarea de semnale cu semne grafice ale hotelurilor, motelurilor, restaurantelor și stațiilor de benzină. Acest tip de semnal indică turistului ce tip de componentă a ofertei turistice va întâlni. Sunt esențiale semnalele care includ simboluri automobilistice internaționale, dar trebuie să existe și o hartă care traduce semnele rutiere în limbile cunoscute de către turiști. Un alt aspect important de menționat în legătură cu aceste semnale îl reprezintă controlul pe autostrăzi. O formă satisfăcătoare de a oferi informație (și publicitate
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
și alte anunțuri similare. Se va putea face o excepție de la această regulă în cazul principalelor intersecții de drumuri, unde există semne de orientare și se permite toată informația turistică necesară asupra cazării și altor servicii turistice. Pentru succesul turismului automobilistic se necesită de asemenea servicii auxiliare cum ar fi stații de benzină, restaurante, moteluri, parcări, popasuri cu instalații sanitare, puncte de repaus și de contemplare a frumuseților naturale, semnale pentru punctele de interes accesibile, ateliere de reparare a automobilelor. Numărul
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
orice fel, în funcție de anumite evenimente aleatorii, indiferent de modul producerii acestora. Jocurile de noroc se clasifică după cum urmează: a) pronosticuri sau pariuri sportive, daca evenimentele aleatorii constau din rezultatele unor întreceri sportive de orice fel, inclusiv curse hipice, de ogari, automobilistice etc.; ... b) loterii, daca evenimentele aleatorii constau din rezultatele unor extrageri de numere, de litere sau de alte simboluri, indiferent de caracteristicile dispozitivelor mecanice sau electronice utilizate pentru generarea acestora sau efectuarea extragerilor (urne, cupe, roți și alte asemenea mijloace
HOTĂRÎRE nr. 181 din 15 iulie 1992 privind definirea jocurilor de noroc şi stabilirea contravenţiilor la regimul practicării acestor jocuri în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108548_a_109877]
-
o persoană la alta prin intermediari care rețin sau folosesc o parte din aceste sume, definitiv sau temporar; ... e) pronosticuri sau pariuri sportive, daca evenimentele aleatorii constau din rezultatele unor întreceri sportive de orice fel, inclusiv curse hipice, de ogari, automobilistice etc.; ... f) loterii, daca evenimentele aleatorii constau din rezultatele unor extrageri de numere, de litere sau de alte simboluri, indiferent de caracteristicile dispozitivelor mecanice, electronice, digitale sau video utilizate pentru generarea acestora sau pentru efectuarea extragerilor (urne, cupe, roți sau
HOTĂRÎRE nr. 486 din 25 august 1992 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de coordonare, avizare şi atestare a jocurilor de noroc şi unele modificări la Hotărîrea Guvernului nr. 181/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108762_a_110091]
-
Populare Române, pe bază de reciprocitate. În caz contrar, circulația lor este admisă numai cu viza regiunii de miliție cea mai apropiată de punctul de frontieră pe unde a intrat vehiculul. Certificatele internaționale eliberate de asociațiile afiliate la Federația Internațională Automobilistica, sînt valabile în Republică Populară Română fără viză organelor de miliție. Articolul 19 Cetățenii străini veniți temporar sau în tranzit, pot conduce autovehicule pe drumurile publice din Republică Populară Română, dacă sînt posesori de carnete de conducere internaționale eliberate de
DECRET nr. 832 din 9 noiembrie 1962 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127428_a_128757]
-
Articolul 19 Cetățenii străini veniți temporar sau în tranzit, pot conduce autovehicule pe drumurile publice din Republică Populară Română, dacă sînt posesori de carnete de conducere internaționale eliberate de autoritățile competente ale statului respectiv, de asociațiile afiliate la Federația Internațională Automobilistica sau posedă carnete de conducere eliberate conform convențiilor internaționale de către autoritățile competente din alte state, ori carnete de conducere recunoscute că valabile de statul român pe bază de reciprocitate. Cetățenii români sau străini, precum și persoanele fără cetățenie, domiciliați în Republică
DECRET nr. 832 din 9 noiembrie 1962 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127428_a_128757]
-
documentul de trecere a frontierei al conducătorului auto sau al posesorului autovehiculului. Fac excepție posesorii sau conducătorii auto scutiți de viză română și posesorii de documente de circulație emise de asociațiile naționale de automobilism care fac parte din Federația Internațională Automobilistica sau alte federații internaționale, recunoscute de Republică Populară Română. 18. Documentele române și străine dau dreptul la trecerea frontierei de stat cu arme de vînătoare sau sportive și munițiile corespunzătoare numai dacă acestea au fost înscrise în documentele de trecere
HOTĂRÂRE nr. 250 din 26 aprilie 1963 privind eliberarea documentelor şi acordarea vizelor pentru trecerea frontierei de stat a Republici Populare Române, precum şi organizarea şi funcţionarea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126101_a_127430]
-
părțile contractante vor autoriza, pe baza bilaterală, prezența temporară, pentru lucru, a unor cadre din turism, hotelarie și restaurante din cealaltă țară. Articolul 5 1. Părțile contractante vor încuraja dezvoltarea colaborării între automobil-cluburile din cele două țări, pentru promovarea turismului automobilistic. În măsura în care vor considera automobil-cluburile celor două țări vor încheia protocoale de colaborare. 2. Măsurile privind automobil-cluburile vor putea fi aplicate și celorlalte organizații care favorizează schimburile turistice. Articolul 6 1. Măsurile speciale vor fi stabilite cu privire la facilitatea turismului de grup
ACORD din 15 martie 1975 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Portugalia privind cooperarea în domeniul turismului, încheiat la Lisabona la 15 martie 1975. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126952_a_128281]
-
unităților obligate la restituire la data publicării prezentului decret, împreună cu indicatorii de plan economici și financiari și cu contractele încheiate, trec la "Automobil Clubul Român". Articolul 5 Se autoriza "Automobil Clubul Român" să reînființeze în subordinea să Întreprinderea de turism automobilistic, care va avea ca obiect de activitate organizarea de acțiuni turistice automobilistice interne și internaționale, precum și alte operațiuni economice legate de aceste activități. Articolul 6 Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor vor supune spre aprobare guvernului, în termen de 30
DECRET nr. 85 din 1 februarie 1990 privind restabilirea regimului de funcţionare al "Automobil Clubului Roman". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106933_a_108262]
-
plan economici și financiari și cu contractele încheiate, trec la "Automobil Clubul Român". Articolul 5 Se autoriza "Automobil Clubul Român" să reînființeze în subordinea să Întreprinderea de turism automobilistic, care va avea ca obiect de activitate organizarea de acțiuni turistice automobilistice interne și internaționale, precum și alte operațiuni economice legate de aceste activități. Articolul 6 Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor vor supune spre aprobare guvernului, în termen de 30 de zile de la data prezentului decret, măsuri privind indicatorii de plan economici
DECRET nr. 85 din 1 februarie 1990 privind restabilirea regimului de funcţionare al "Automobil Clubului Roman". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106933_a_108262]
-
Operațiunile de predare-primire și protocoalele aferente se vor efectua în termen de 30 de zile de la publicarea prezentului decret. Articolul 8 Decretul nr. 128 din 27 aprilie 1985 și prevederile art. 1 și 3 referitoare la Întreprinderea de turism internațional automobilistic și ale art. 9 din Decretul nr. 22 din 24 ianuarie 1984 se abroga. PREȘEDINTELE CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAȚIONALE ION ILIESCU --------------
DECRET nr. 85 din 1 februarie 1990 privind restabilirea regimului de funcţionare al "Automobil Clubului Roman". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106933_a_108262]
-
în afara orașului București în jurul orei 08.00 dimineața. Zi de primăvară, cer albastru, soare înalt, dar încă frig, iarna nu și-a spus ultimul cuvânt. Prima impresie pe care o resimt este aceea că asist mai degrabă la o întrunire automobilistică decât la un pelerinaj, zi de hram și de sărbătoare la mănăstire. Mai târziu, pe când mă aflam deja în rând, un cuplu de bucureșteni în vârstă mi-au spus ca în anii 1940, copii fiind, veneau să participe la hramul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în frig și ploaie ? Nu intram noi cu toții acolo ?”. Este ora 11.30, rândul a atins cea mai mare lungime, etalându-se de-a lungul aleii asfaltate ce duce către cimitirul mănăstirii, apropiindu-se sensibil de acesta. Tot acum, agitația automobilistică este maximă, ca un balet mecanic neîntrerupt, în căutarea unui loc de parcare din ce în ce mai greu de aflat. Ritmul vieții urbane, apropierea marelui oraș numit București influențează vizibil ritmul pelerinajului. Chiar în mo mentul în care urma să pășim sub arcada
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
probleme de manevră din cauza spațiului redus și a aglomerației. Unele dintre ele au derapat pe pajiștea udă, motoarele urlă, ambalate la maximum, în încercarea șoferilor de a scăpă din capcana glodului. Încă odată, am impresia că asist la un pelerinaj automobilistic, la un mare salon auto în aer liber. Echipa de filmare a televiziunii comerciale ProTV își face apariția triumfală chiar acum, când pelerinajul este aproape de final. Sar din mașină și încep să filmeze o mașină împotmolită, împinsă ritmic de un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ci de disciplinarea curiozității pelerinului, care nu trebuie să se transforme în turist. Tot în aceeași linie de gândire, putem afirma că la fel de criticate, chiar dacă nu totdeauna deschis, sunt sărbătorile profane asociate pelerinajului de la Iași : concerte, foc de artificii, raliuri automobilistice. Un ultim cuvânt despre pietatea pelerinului. În lumea ortodoxă, binomul pietate-pietism are o presă proastă. Pietatea este percepută ca o formă de religiozitate străină „spiritului” ortodox, asociată devoțiunii catolice, mai degrabă rece, străină, neospitalieră. Termenul „pietate” nu poate primi însă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pentru a se pune la dispoziția turiștilor din cele două țări materiale de informații și propagandă privind posibilitățile de călătorie în țările respective. Articolul 3 Părțile contractante vor sprijini și stimula o strînsă cooperare între organismele specializate în domeniul turismului automobilistic din cele două țări. Articolul 4 În scopul atragerii unui număr din ce in ce mai mare de turiști din terțe țări, părțile contractante vor încuraja agențiile lor de turism să organizeze excursii dintr-o țară în altă cu turiștii din terțe țări care
ACORD din 6 decembrie 1971 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Regatului Maroc privind cooperarea în domeniul turismului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129436_a_130765]
-
birourilor de turism ale celor două state, spre obiectivele turistice din statele lor, precum și cu prilejul unor manifestări naționale și internaționale cu caracter cultural și sportiv, expoziții, tîrguri și alte reuniuni. Părțile contractante vor încuraja dezvoltarea turismului de tineret, turismului automobilistic și a acțiunilor specializate pe profesii, creînd în acest scop condiții corespunzătoare. Articolul 3 Părțile contractante vor promova prin organizațiile lor de turism atragerea turiștilor - cetățeni din terțe state, care se află pe teritoriul uneia dintre cele două părți contractante
CONVENŢIE din 12 iulie 1972 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Democrate Germane privind colaborarea în domeniul turismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129639_a_130968]
-
cu prilejul unor manifestări culturale, sportive și distractive. Agențiile turistice vor efectua contacte periodice și se vor consulta reciproc în vederea creșterii continue a volumului schimburilor turistice între cele două țări. Articolul 3 Părțile vor sprijini, prin măsuri corespunzătoare, dezvoltarea turismului automobilistic, turismului de tineret, vizitele la rude, acțiunile turistice speciale, turismul în tranzit etc. Articolul 4 Părțile vor analiza posibilitatea îmbunătățirii folosirii în scopuri turistice a drumurilor internaționale ce trec prin cele două țări. Totodată, părțile vor sprijini dezvoltarea și modernizarea
CONVENŢIE din 21 iulie 1969 privind colaborarea în domeniul turismului între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135194_a_136523]
-
Părțile vor lua măsuri că agențiile lor de turism să folosească potențialul turistic al Dunării, prin sporirea numărului de vizitatori din cele două țări, precum și din terțe țări. Articolul 8 Părțile vor recomandă organelor și organizațiilor de turism și asociațiilor automobilistice din cele două țări să pună la dispoziția turiștilor români și iugoslavi materiale de informații și propagandă turistică pentru cunoașterea celor două țări. Articolul 9 În scopul unei cît mai exacte informări a turiștilor din terțe țări doritori să viziteze
CONVENŢIE din 21 iulie 1969 privind colaborarea în domeniul turismului între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135194_a_136523]
-
țări. Articolul 9 În scopul unei cît mai exacte informări a turiștilor din terțe țări doritori să viziteze atît Republică Socialistă România, cît și Republică Socialistă Federativa Iugoslavia, părțile vor recomandă organelor și organizațiilor turistice, agențiilor de turism și asociațiilor automobilistice din țările lor să facă schimb de materiale de propagandă și informare turistică asupra condițiilor de călătorie și de ședere oferite turiștilor străini în cele două țări. Articolul 10 Părțile vor recomandă organelor și organizațiilor turistice din țările lor să
CONVENŢIE din 21 iulie 1969 privind colaborarea în domeniul turismului între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135194_a_136523]