338 matches
-
eliberare a criticului de un set de reguli prestabilite, acestea fiind înlocuite de intuiție și impresie ca factori coordonatori. Astfel, impresionismul nu înseamnă supunere la obiect, așa cum o face critica științifică, ci o libertate față de acesta, ceea ce are ca rezultat autonomizarea și subiectivizarea actului critic. Acesta devine o formă de confesiune, "o autobiografie sufletească a criticului"282 cum sugera Eugen Lovinescu, reflectându-se în ceea ce prețuiește sau respinge. Dintre reprezentanți se pot menționa Saint -Beuve, Jules Lemaître, Taine, iar în critica
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
prin urmare, facultatea rațiunii), iar poezia o construcție sensibilă (care antrenează sensibilitatea)333. Ca atare, filozofia și poezia solicită în alcătuirea lor două facultăți umane distincte și bine delimitate și, de aceea, în epoca modernă, care este o perioadă a autonomizării, ele sînt privite ca acționînd diferențiat și ca avînd rezultate inconfundabile. Această autonomizare trebuie însă considerată, în primul rînd, ca avînd o valoare teoretică, doarece activitatea spirituală nu se realizează în limitele unor granițe de netrecut, omul și spiritul său
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Ca atare, filozofia și poezia solicită în alcătuirea lor două facultăți umane distincte și bine delimitate și, de aceea, în epoca modernă, care este o perioadă a autonomizării, ele sînt privite ca acționînd diferențiat și ca avînd rezultate inconfundabile. Această autonomizare trebuie însă considerată, în primul rînd, ca avînd o valoare teoretică, doarece activitatea spirituală nu se realizează în limitele unor granițe de netrecut, omul și spiritul său întrunind simultan toate facultățile și toate activitățile specifice acestor facultăți. Cu toate acestea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
la „trăirea în prezent” și la satisfacțiile sale imediate. Revoluție a confortului, revoluție a cotidianului, revoluție sexuală: faza II este la originea „celei de-a doua revoluții individualiste”14, marcată de cultul hedonist și psihologic, de privatizarea vieții și de autonomizarea subiecților în raport cu instituțiile colective. Ea poate fi considerată ca primul moment al ștergerii vechii modernități disciplinare și autoritare, dominată de confruntări și de ideologii de clasă. Acest ciclu s-a încheiat la rândul său. Odată cu sfârșitul anilor 1970, pe scena
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mai mare suveranitate individuală, o mai bună stăpânire a elementelor universului nostru obișnuit. În faza III, consumul funcționează ca pârghie de „putere plus”, ca vector de apropriere personală a cotidianului: nu ca teatru de semne distinctive, ci ca tehnologie de autonomizare a indivizilor în raport cu obligațiile față de grup și cu multiplele constrângeri naturale. Spirala consumului este impulsionată nu atât de dezideratele de reprezentare socială, cât de dorința individului de a se autoguverna, de extindere a puterilor sale de organizare. În momentul când
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a relației comerciale schițat de marile magazine odată cu prețul fix și afișat intră într-o nouă etapă, în care orice contact între ofertă și cerere este direct, eliberat de medierea vânzătorului. Logică a depersonalizării care funcționează și ca mijloc de autonomizare a consumatorului. Clientul își aparține numai lui, el este independent, liber să aleagă, să întârzie, să examineze produsele, să cumpere fără a suporta presiunile comerciantului. Nu i se mai vinde, el cumpără și atât. Fără îndoială, supermagazinele și hipermagazinele au
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mai distinge imaginea reflectată a propriei persoane, ci se pierde în contemplarea obiectelor/semnelor multiplicate”9. Cum să nu sesizăm diferența adusă de momentul III, care generează - chiar dacă nu exclusiv și regulat - distanțarea și neîncrederea subiecților? Tot așa cum se intensifică autonomizarea individului față de marile instituții colective, există și o mai mare distanțare de mărci și de produsele de consum. Ceea ce nu vrea să însemne pierdere a interesului, ci doar mai multă reflecție din partea consumatorului, care dispune acum de o masă de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
reconstrui de la un capăt la altul, rațional și independent de orice fundament transcendent, tot astfel publicitatea s-a străduit să scoată modurile de viață din moștenirea tradiționalistă. Suveranitatea poporului, forța publicității: în ambele cazuri s-a concretizat același proces de autonomizare față de puterile normative moștenite din trecutul ancestral. Și tot așa cum, în numele puterii voinței generale, s-a înregistrat o creștere a autorității politice, a sporit și forța „mâinii vizibile a managerilor”, s-a amplificat și puterea economică asupra societății. Pretutindeni, în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
un individualism de transgresiune și de contestare. Altfel spus, ultima jumătate de secol a fost marcată de un individualism de emancipare față de încadrarea în colectiv, fie această încadrare de ordin familial și moral, religios ori politic. Dacă această dinamică de autonomizare a actorilor continuă, nu înseamnă că ea a încetat a mai fi un ideal mobilizator, un obiect de dobândit sau un proiect de viață. În acest cadru, s-a mai depășit o etapă pe calea individualizării: ea corespunde unui individualism
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
-se de etimologia cuvântului mașină, care în greaca antică însemna ceea ce permitea zeului să se pogoare pe scena activității umane (de unde expresia deux ex machinaă. O direcție opusă celebrează formele de viață sintetică ca o ilustrare a lipsei creatorului, a autonomizării față de modelul frankensteinian al demiurgului. Dincolo de această dualitate conceptuală, caracteristică vieții artificiale este reversibilitatea între mașina care simulează umanul și omul care simulează mașina, prin utilizarea tiparelor darwiniste în programarea computațională. Viața postbiologică, descrisă ca o nouă fază evolutivă, este
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
remarcă: continuarea preocupării pentru alfabetizarea tuturor adulților (în sens de achiziționare a cunoștințelor și competențelor de bază de care are nevoie orice om într-o lume în evoluție rapidă), în vederea participării la activități sociale, culturale, politice și economice; integrarea și autonomizarea femeilor, prin oferirea unor șanse egale și eliminarea prejudecăților și stereotipurilor care reduc accesul acestui grup la educație; promovarea unei culturi a păcii, fondată pe justiție și toleranță; educația pentru cetățenie și democrație, încurajând atitudinile de recunoaștere mutuală și spiritul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
hazard moral, respectiv selecție adversă) existentă între ședința de Guvern și administrația publică centrală. De asemenea, vom trece în revistă avantajele și dezavantajele strategiilor de reducere a acestei asimetrii. În încheiere, vom formula câteva concluzii referitoare la posibilele tendințe de autonomizare a activității administrației publice centrale în raport cu parlamentul, ca rezultat al modificării raporturilor dintre guvern, administrație și electorat. Identificarea părților contractante: ședința de Guvern, SGG/CG și MLtc "Identificarea părților contractante\: Ședința de Guvern, SGG/CG Și ML" După cum am văzut
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
după ce acceptase în 1935-1936 un anumit echilibru între tendințe, delegația sovietică din sînul IC (Ejov, Jdanov, Manuilski, Moskvin și ...Stalin) și instructorii IC menținuți pe lîngă partide (în special în Franța, Spania și în Belgia) aveau să anuleze această timidă autonomizare. Rămîne faptul că din moștenirea Revoluției franceze în recunoașterea identității catalane sau flamande, ca și din noua abordare a problemei evreiești, afirmarea națională avea să irupă în discurs, dar și în practica și psihologia comunistă. Limitele și lipsurile congresului apar
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
opune. Fiecare din cele două organe esențiale executivul și legislativul este deținătorul a două facultăți, adică a celei de a statua în limitele atribuțiilor sale și de a se opune cu privire la atribuțiile celuilalt organ. Autoritatea suverană se exercita prin intermediul legii. Autonomizarea activității de guvernare în raport cu funcția suveranului aduce în același secol al XIII-lea, în prim plan, un pesonaj nou stările privilegiate, reunite în Adunări reprezentative. 2.2. Partajul contractual al suveranității (consilium et auxilium) Trecerea de la o regulă juridică la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
face ca egoismul să garanteze binele comun și că activitățile economice își au propriile legi morale. Așadar, începînd cu secolul al XVIII-lea, economia e considerată o realitate autonomă, în afara controlului exercitat de către puterea politică, de religie, de morală ș.a. Autonomizarea economiei și modernizarea lumii merg mînă în mînă, ba am putea spune chiar că modernizarea reprezintă, în fond, eco-nomicizarea lumii. Deci economia, în sensul atribuit astăzi termenului, repre-zintă o invenție a lumii moderne, o componentă a viziunii moderne asupra lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
stimulînd activitatea economică, plăcerile de lux ale celor bogați conduc la îmbunătățirea situației generale). Începînd cu sfîrșitul secolului al XVIII-lea, economia e considerată în Europa ca o realitate autonomă, în afara controlului exercitat de puterea politică, de religie, de morală. Autonomizarea economiei și modernizarea lumii reprezintă una și aceeași realitate. Modernizarea lumii este o "economizare" a acesteia. Economia nu este o problemă universală, o realitate inerentă condiției umane. E o invenție a lumii moderne, o componentă a viziunii moderne asupra lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
contradictorii, greu de explicat, ambele repunînd în cauză statul-națiune și suveranitatea acestuia. Acest "regionalism deschis" e plin de semnificații, dar și de evoluții imprevizibile. Se poate vorbi de o recrudescență a regionalismului atît la nivel subnațional, tendințele de descentralizare și autonomizare fiind evidente, cît și supranațional, înregistrîndu-se multiple tentative, experiențe de regrupare regională. Dacă pînă acum entitățile regionale erau constituite pe criterii preponderent politice sau rezultate din conflicte militare, acum criteriul prevalent devine cel economic. Or, spațiile economice nu se suprapun
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
vigoare în 2006 și care reunea state ca Brunei, Chile, Noua Zeelandă și Singapore. Un alt grup de state (Statele Unite ale Americii, Australia, Malaezia, Peru și Vietnam) vor intra în parteneriat după finalizarea negocierilor de aderare. Concepte de bază: * regionalizare și autonomizare; * cooperare intraregională; * integrare regională; * dezintegrare regională; * regionalism deschis și regionalism închis; * regionalizare la nivel subnațional și supranațional; * economii regionale de scară; * separatism regional; * centre regionale de putere; * atomizarea pieței mondiale; * blocuri continentale; * multilateralism regional; * acorduri regionale; * un nou regionalism; * un
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cele mai multe ori fragmentare, și ca loc rezidual, care poate astfel să scape într-o anumită măsură logicii producției: "cotidianul este, din perspectiva obiectivă a totalității, sărac și rezidual, dar, pe de altă parte, triumfător și euforic în efortul lui de autonomizare totală și de reinterpretare a lumii "de uz intern". Aici se situează complicitatea profundă, organică, între sfera cotidianului privat și comunicarea de masă"379. Ceea ce este subliniat și de Lefebvre, și de Baudrillard, este ideea conform căreia viața cotidiană mediază
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
anglo-saxon, care, în ultimii trei sute de ani, s-au străduit să legitimeze, la nivel teoretic, o idee care, din punct de vedere empiric, este veche de când lumea: frica irațională de ceva... Pentru ca lectorul să înțeleagă mai în profunzime geneza și autonomizarea treptată a acestui tip cu totul special de proză artistică, îmi propun, în debutul primei părți a studiului, să dezambiguizez, semantic, conceptele de "teroare" și de "groază", precizând, simultan, de ce am ales să mă concentrez asupra primului termen, în detrimentul celui
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
încetat să reînvie, ea înfățișîndu-se astăzi, în năruirea fundamentelor propuse sau impuse între secolele al XVII-lea și al XX-lea, ca fundamentul lipsit de fundament al culturii europene. 2 Reinseminarea greacă Începînd cu Renașterea, are loc întîi de toate autonomizarea relativă a gîndirii raționale și a sferei filozofice în raport cu sfera religioasă. În prima fază, este vorba doar de o accedere prudentă la o autonomie internă, care acceptă sau se supune suzeranității Credinței (pînă spre mijlocul secolului al XVII-lea, se
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
religioasă. În prima fază, este vorba doar de o accedere prudentă la o autonomie internă, care acceptă sau se supune suzeranității Credinței (pînă spre mijlocul secolului al XVII-lea, se practică excomunicarea, tortura și arderea pe rug); are loc apoi autonomizarea rațiunii. Aceasta va deveni din ce în ce mai sigură pe sine: după ce crezuse a-și fi găsit confirmarea în Dumnezeu, ea se va afirma ca instanță ce verifică toate credințele, iar apoi, în secolul al XVIII-lea, se va opune radical Credinței. Odată cu
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de exemple. Este aproape superfluu să amintim faptul că, exceptând zona Transilvaniei, spațiul medieval românesc nu a cunoscut exemple similare. Configurația politico-statală și realitățile socio economice interne nu au permis acest lucru. Aici, centralismul statal a inhibat orice tentativă de autonomizare, iar singurele libertăți posibile au fost cele venite cu a lui Vodă miluire. În privința libertăților, dar și a influenței pe care o puteau avea la nivel politic, locuitorii Bacăului nu seamănă nici pe departe cu cei ai orașului Lvov, de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
insistase deja asupra dificultății de a accepta fragmentele descriptive. Aceasta îl aducea chiar în poziția de a critica cadrul descriptiv al dialogurilor platoniciene pe care nu ezita să le prezinte ca pe o supraîncărcare inutilă, neglijîndu-le prin aceasta funcționalitatea. Cu autonomizarea progresivă a lui locus amoenus, am văzut mai devreme cum topos-ul a pierdut din funcționalitatea sa narativă. 2. Clasificarea descrierilor în retorica tradițională (trecere în revistă) Așa cum se întîmplă adesea în retorică, descrierea a fost supusă unei clasificări și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
atitudinile ruse față de Europa de Vest.46 1. Colaborarea Totală (1992) Între 1990 și 1991, poziția lui Elțîn și a ministrului sau de externe Andrei Kozîrev era chiar mai pro-occidentală că cea a lui Gorbaciov, cu un accent pus pe piața liberă, autonomizarea republicilor, europenism și atlanticism.47 Deși în primii ani ai carierei sale precum și în campania pentru președinție din 1991, Elțîn a acordat puțină atenție politicii externe,48 acest lucru s-a schimbat radical după alegerea sa în funcția de președinte
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]