239 matches
-
unei sinteze fundamentale a științei, sinergetica s-a răspândit fulgerător, la ea aderând majoritatea oamenilor de știința nemulțumirii de specializările din ce în ce mai adânci și de însingurarea lor în domenii foarte înguste. Deocamdată, sinergetica este o colecție de exemple în sprijinul tezei autoorganizării sistemelor departe de echilibru. Denumirea ei previne din limba greacă În concluzie, “sinergetica este un câmp de cercetare interdisciplinar, care studiază cooperarea părților individuale ale unui sistem, cooperare care produce la nivel macroscopic structuri spațiale, temporale sau funcționale”. Învățământul de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
pentru care s-a obținut deja acreditarea (Modelare și simulare, Materiale avansate. Nanotehnologii, Biofizică și Fizică Medicală, Metode fizice folosite în kinetoterapie pentru recuperare medicală) și pentru cele care, sperăm, vor fi evaluate în perioada următoare (Fizica plasmei, Optică și autoorganizare, Fizica și protecția mediului, Didactica fizicii). Programele analitice ale disciplinelor vor trebui astfel alcătuite încât să se țină seama că, în anul universitar 2008/2009, vor accede la masterat două serii de absolvenți cu programe de studiu diferite. Îmbunătățirea activității
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
multitudine de sisteme cibernetice distincte, mergând de la întreprindere și până la sistemul întregii economii naționale. Fiecare dintre aceste sisteme cibernetice are proprietățile cunoscute ale sistemelor adaptive complexe (interdependență și conectivitate, coevoluție, structură disipativă, funcționare-departe-de-echilibru, istoricitate, procese feedback fundamentale, dependență de traiectorie, autoorganizare, emergență și adaptare) dar prezintă, fiecare dintre ele, și proprietăți specifice care le fac, în primul rând, să fie atât de diverse și, în al doilea rând, le determină comportamentul și funcționarea în vederea realizării unor obiective și scopuri proprii. Din
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
o conducere centrală, nu există arhitecți, constructori, transportatori sau alte meserii necesare în realizarea de construcții umane. Fiecare termită acționează local, într-un context în care celelalte termite acționează, de asemenea, local. Cooperarea dintre termite emerge dintr-un proces de autoorganizare. Dimpotrivă, multe din teoriile tradiționale despre management spun că prin acțiunea unui singur om sau a câtorva oameni se poate organiza și conduce un sistem complex. Chris Langton denumește mulțimea de circumstanțe în care apare această emergență creativă ,,limita haosului
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
O ultimă definiție pe care o vom aminti este cea dată de Mitleton-Kelly (2003). Acesta consideră că un CAS este definit de zece caracteristici generice, și anume: conectivitate; interdependență; coevoluție; istoricitate; dependență de traiectorie; funcționare departe-de-echilibru; explorarea spațiului posibilităților; feedback; autoorganizare; emergență. Pornind de la diferitele definiții date CAS, putem sintetiza principalele caracteristici și proprietăți definitorii ale acestor sisteme: a) sistemele de acest tip sunt compuse din agenți individuali; b) agenții au interpretări și desfășoară acțiuni bazate pe propriile modele mentale; c
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
k) predicțiile pe termen scurt asupra comportamentului sistemului sunt, uneori, posibile; l) ordinea este o proprietate inerentă sistemului și nu trebuie impusă din afară; m) creativitatea și noutatea emerg din comportamentul de ansamblu al sistemului; n) sistemele sunt capabile de autoorganizare. Să facem, în continuare, câteva considerații privind aceste caracteristici pe care le vom utiliza pe măsură ce vom prezenta metodele și tehnicile prin care sunt abordate diferitele sisteme adaptive complexe din natură, economie sau societate. 2. Proprietățile sistemelor adaptive complexe 2.1
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
trecută afectează dezvoltarea viitoare și pot exista mai multe traiectorii posibile sau pattern-uri pe care un sistem le poate urma. Acest lucru explică de ce comportamentul unui sistem este greu de prevăzut, chiar dacă menținem sistemul în cadrul anumitor limite. 2.7 Autoorganizarea, emergența și crearea unei noi ordini Autoorganizarea, emergența și crearea unei noi ordini reprezintă caracteristici esențiale ale sistemelor adaptive complexe. Ordinea spontană care apare atunci când sistemul, pentru a răspunde la influențele exercitate de mediul înconjurător, trece la un nou mod
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
mai multe traiectorii posibile sau pattern-uri pe care un sistem le poate urma. Acest lucru explică de ce comportamentul unui sistem este greu de prevăzut, chiar dacă menținem sistemul în cadrul anumitor limite. 2.7 Autoorganizarea, emergența și crearea unei noi ordini Autoorganizarea, emergența și crearea unei noi ordini reprezintă caracteristici esențiale ale sistemelor adaptive complexe. Ordinea spontană care apare atunci când sistemul, pentru a răspunde la influențele exercitate de mediul înconjurător, trece la un nou mod de organizare se numește autoorganizare și reprezintă
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
noi ordini Autoorganizarea, emergența și crearea unei noi ordini reprezintă caracteristici esențiale ale sistemelor adaptive complexe. Ordinea spontană care apare atunci când sistemul, pentru a răspunde la influențele exercitate de mediul înconjurător, trece la un nou mod de organizare se numește autoorganizare și reprezintă una dintre cele mai uimitoare proprietăți a sistemelor adaptive complexe, fie că este vorba despre sisteme umane, ecosisteme sau organizații. În cartea sa Origins of Order: Self Organization and Selection Kauffman arată că selecția nu este, așa cum afirmă
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sau organizații. În cartea sa Origins of Order: Self Organization and Selection Kauffman arată că selecția nu este, așa cum afirmă concepția evoluționistă darwiniană, singura forță care determină adaptarea. Există și o a doua forță care produce spontan ordine, și anume autoorganizarea, aceasta fiind, alături de selecția naturală, absolut necesară pentru evoluție. Proprietățile emergente, calitățile noi, pattern-urile structurale apar în CAS din interacțiunea elementelor individuale, acestea reprezentând mai mult decât suma părților componente și sunt dificil de prevăzut studiind doar elementele considerate
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
calitățile noi, pattern-urile structurale apar în CAS din interacțiunea elementelor individuale, acestea reprezentând mai mult decât suma părților componente și sunt dificil de prevăzut studiind doar elementele considerate individual. Emergența este procesul care determină apariția unei noi ordini împreună cu autoorganizarea. Francisco Varela, unul dintre creatorii ciberneticii de ordinul doi (autopoiesisului), atunci când se referea la emergență spunea că ea reprezintă tranziția de la regulile locale către principiile globale sau stările generale care însoțesc întreaga mulțime de agenți. De pildă, el afirmă că
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
conduce la o modificare a mecanismelor microscopie.” (Prigogine, Stengers, 1989). Apare deci un proces coevolutiv în care entitățile microscopice individuale și macrostructurile create prin interacțiunile dintre acestea se influențează una pe alta într-un proces iterativ continuu. În sistemele sociale, autoorganizarea poate fi descrisă ca apariția spontană a unui grup care execută o sarcină sau are un anumit scop comun; grupul decide ce face, cum și când face și nu există o entitate exterioară grupului care să orienteze activitatea acestuia. Emergența
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
poate spune că organizația s-a adaptat și a evoluat. Noile cunoștințe, împărtășite de toți indivizii prin modele mentale comune, generează, la rândul lor, învățare și cunoaștere. Apare, astfel, cu o deosebită claritate, legătura existentă între conectivitate, interdependență, emergență și autoorganizare. Acești piloni ai sistemelor adaptive complexe acționează împreună pentru a crea o nouă ordine și coerență, pentru a susține sistemul și a-i asigura supraviețuirea, în special atunci când mediul înconjurător se schimbă rapid. 3. Criza economică actuală și știința ciberneticii
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
unor sisteme deschise mai mari, incluzând biosfera, iar fluxurile de energie și materie intră și ies permanent din și către sistemul deschis care le conțin. 3) Fluxurile de bunuri și energie printr-un sistem deschis pot să-l conducă către autoorganizarea în stări metastabile. Aceste stări nu sunt de echilibru deoarece fluctuațiile în jurul lor nu sunt nici mici, nici aleatoare și nici necorelate. 4) Deci, în loc de a fi la echilibru, piețele pot fi înțelese ca sisteme critice autoorganizate. Aceasta este o
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
din economie Capitolul 1 Întreprinderea ca sistem adaptiv complex Termenul de Sistem Adaptiv Complex se referă, după cum am văzut, la un sistem interdependent compus din subsisteme cuplate între ele care coevoluează într-un mod neliniar, uneori haotic în vederea adaptării și autoorganizării în concordanță cu condițiile impuse de mediul înconjurător. Întreprinderea este unul dintre cele mai bune exemple de CAS. Studiile și aplicațiile legate de complexitatea întreprinderii sunt la început, dar ele oferă o mare varietate de noi căi și mijloace de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
semnificative după ce ele trec printr-un proces emergent cum ar fi un efect feedback. Un bulgăre de zăpadă foarte mic, de exemplu, poate câștiga la fiecare rostogolire mai multă zăpadă și, în final, să se transforme într-un bulgăre gigant; autoorganizarea. Nu există o ierarhie de comandă și control într-un CAS. Nu există planificare sau conducere, dar se manifestă un proces permanent de reorganizare pentru a găsi cea mai bună formă în raport cu mediul înconjurător. Sistemul este într-o continuă autoorganizare
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
autoorganizarea. Nu există o ierarhie de comandă și control într-un CAS. Nu există planificare sau conducere, dar se manifestă un proces permanent de reorganizare pentru a găsi cea mai bună formă în raport cu mediul înconjurător. Sistemul este într-o continuă autoorganizare prin procese de emergență și feedback; funcționarea la limita haosului. Haosul are un loc aparte în teoria complexității deoarece orice sistem capabil să se autoorganizeze funcționează departe de echilibru, la limita haosului. Un sistem aflat la echilibru nu are o
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
și a se adapta la mediul înconjurător schimbător este principala caracteristică a sistemelor viabile, făcându-le să funcționeze departe de echilibru, sau la limita haosului, dar oferindu-le capacitatea de a se adapta permanent prin procese complexe de organizare și autoorganizare. 1.6.1. Originile VSM În cursul anilor ’50 din secolul trecut, Stafford Beer a lucrat ca manager la British Steel, timp în care s-a convins treptat de ineficiența metodelor de organizare și conducere utilizate în acea perioadă. El
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
scădere a prețului acțiunilor pe piața de capital, care apar absolut neașteptat, introducând printre investitori surpriza și chiar panica. Ele sunt absolut necesare, cel puțin pe anumite perioade ale existenței unor astfel de piețe, deoarece numai așa se pot realiza autoorganizarea și adaptarea cadrului sistemelor adaptive complexe. Acest lucru înseamnă, pentru piețele financiare, ajustări ale prețurilor acțiunilor sau ale indicilor prețurilor pe bursele de valori care se adaptează în acest fel mai bine la evoluțiile din cadrul economiei reale. În esență, haosul
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
ale prețurilor acțiunilor sau ale indicilor prețurilor pe bursele de valori care se adaptează în acest fel mai bine la evoluțiile din cadrul economiei reale. În esență, haosul înseamnă imposibilitatea de a mai menține ordinea, dar și începutul unei perioade de autoorganizare a sistemului. Înainte și după perioada de haos, piețele trec printr-o perioadă mai scurtă sau mai lungă în care își pierd stabilitatea, fluxurile care anterior erau ordonate devin dezordonate și însăși traiectoria de evoluție a sistemului începe să se
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
viitoare a sistemului pe care îl afectează. Producerea turbulenței afectează structura internă a sistemului, în care se produc modificări mai mult sau mai puțin evidente, care fac ca în viitor evoluția sistemului sa fie diferită. Aceste modificări reprezintă procese de autoorganizare și adaptare prin care sistemele încearcă să răspundă mai bine la factorii care le influențează, factori dintre cei mai diverși din mediul lor înconjurător. Fără apariția periodică a turbulențelor, modificările de structură internă ale sistemelor nu ar fi fost posibile
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
de a te guverna și administra în mod liber. Procesul autonomizării nu înseamnă însă o atomizare, o rupere a legăturilor cu ceilalți oameni și cu exigențele comunității. Nu poți fi autonom de reglementările grupale, colective. Autonomia este, de fapt, o autoorganizare care se autoproduce și care se găsește mereu deschisă față de lumea înconjurătoare. Pot fi decelate mai multe ipostaze ale autoformării (vezi Carre, 2005): autoformarea integrală sau autodidaxia este o formare complexă, socială, sub toate aspectele, dincolo de spațiul educativ în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cât și de predare. Spațiul acestei coorganizări este dintr-odată delimitat prin specificitatea instrumentelor puse în joc, dar și prin ansamblul procesului structurant al celor două tipuri de acțiuni. (Alava, 2005) El trebuie să fie deschis și predispus la o autoorganizare, când circumstanțele o impun. Școala neocapitalistă din societatea postindustrială se relativizează, sfărmându-se în mai multe părți, prin delocalizare și asincronizare, generând o reducere a cheltuielilor pentru formarea lucrătorilor eficienți și bine orientați, mai ales din punct de vedere material
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
posibilitatea comparării rezultatelor obținute de o persoană în diferite perioade de timp sau a rezultatelor obținute de diferiți indivizi în același moment. Cele mai utilizate proprietăți sunt: ¾ Consensul (existența atitudinilor asemănătoare în grup); 55 57 ¾ Conformismul (respectarea normelor de grup), ¾ Autoorganizarea (capacitatea grupului de a se organiza singur), ¾ Coeziunea (unitatea grupului), ¾ Eficienta (îndeplinirea obiectivelor), ¾ Autonomia (independenta), ¾ Controlul (grupul ca mijloc de control a acțiunii membrilor săi), ¾ Stratificarea (ierarhizarea statutelor), ¾ Permeabilitatea (acceptarea altor membri), ¾ Flexibilitatea (de manifestare a comportamentelor variate), ¾ Omogenitatea (similaritate
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
cognitive, afective, atitudinale, sociale în determinarea reușitei școlare; - restructurarea continuă a variabilelor dinamogene pentru a putea fi mai ușor manipulate de profesori și elevi; - întărirea pozitivă a acelor proprietăți ale instruirii care pot conduce la autoinstruire, la activismul cerut de autoorganizarea activității de învățare; - producerea deliberată de noi conexiuni și de asimilări comportamentale stabile, cu valoare socială ridicată, care să-l angajeze pe elev în acțiuni de învățare pe termen lung. I.3.3 Relația profesor-elev și motivație Devine criteriul aprecierii
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]