239 matches
-
muncă, dezvoltare...; sistemele auto-referențiale pot fi auto-productive, dar este de analizat modul în care o face societatea în care finanțele, banii fac legea; • viabilitatea sistemelor sociale depinde de prezența ciclurilor de stabilizare (reciclarea materialelor etc.), și a ciclurilor de schimbare (autoorganizarea, auto-producerea, autogeneza); identificarea științifică a acestor procese ne-ar putea ajuta să estimăm gradul de viabilitate al organizării societale actuale); • viabilitatea societății poate fi consolidată dacă aceasta are o imagine de sine mai pertinentă decât cele produse de disciplinele specializate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
rezultă că fiecare cultură, ca expresie unică a umanității, are dreptul la afirmare politică distinctă. Particularitatea ireductibilă, determinată istoric, cultural și etnic a fiecărui Volk reclamă autodeterminarea politică, fiecare etnie dispunând de un mandat legitimat istoric, cultural și etnic de autoorganizare a propriilor cadre politice. Spre deosebire de modelul francez, renanian, al naționalității, întemeiat pe principiul apartenenței elective la comunitatea civică națională, modelul german, de inspirație herderiană, este fundat pe principiul apartenenței fatale în organismul națiunii. Ca ultimă remarcă asupra acestei noțiuni de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca o autoinițiere, profesorul fiind doar facilitator al acesteia. El diferențiază câteva principii care explică învățarea experiențială: indivizii au potențialul natural de a învăța; învățarea apare cu adevărat atunci când cursantul sesizează relevanța conținutului; învățarea implică schimbări de autopercepție și de autoorganizare; învățarea cu mai multe semnificații se produce aplicând practic; când adultul inițiază învățarea, se implică cu totul; independența, creativitatea și încrederea în sine sunt facilitate de simțul critic și de autoevaluare etc. O simplă enumerare a câtorva dintre principiile dezvoltate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiecare pentru sine, ce conținuturi prezintă o importanță deosebită.” (Siebert, 2001b, p. 60) Provocările vieții sunt multe și variate. Adultul este cel care decide dacă și cum să le facă față, asumându-și responsabilitatea faptelor întreprinse. 5. În procesul învățării, autoorganizarea presupune constructivism Actul învățării presupune producerea de cunoștințe, construirea de sensuri și semnificații de către cei ce învață, în mod individual și/sau în grup. Capacitățile cognitive și metacognitive ale individului sunt strâns legate de biografia acestuia. Învățarea este asemenea unui
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fost hârtia tipărită, acum tot mai frecvent materialele sunt stocate în formă digitală, mai puțin voluminoasă. Poate fi evaluat portofoliul ca întreg sau pot fi introduse criterii analitice. Cel mai des întâlnite criterii de analiză sunt: progresul învățării, diversitatea, creativitatea, autoorganizarea, pentru fiecare dintre ele făcându-se observații și aprecieri (Moran, 2001, pp. 111-131). Potențial, educatorul poate evalua orice aspect semnificativ al învățării, comparând lucrări făcute în diferite etape ale cursului. Performanța observată în învățare este totodată și un indicator al
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
două subniveluri (Rogers, 2002): - hard skills (abilități de bază), putând fi constatate imediat de evaluator, de natură motrică, senzorial-perceptivă sau cognitiv-elementară/instrumentală; - soft skills (abilități superioare, mai nuanțate), ceva mai greu de sesizat, de natură intimă, cvasiafectiv-motivațională, de relaționare, de autoorganizare, intelectual superioare etc. Nu trebuie însă să se înțeleagă că atenția pentru conduitele terminale este exclusivăși absolută în evaluarea din educația adulților, nefiind neglijate nici conduitele intermediare/de parcurs și, mai ales, felul cum se succedă ele fluent și cumulativ-integrativ
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca o autoinițiere, profesorul fiind doar facilitator al acesteia. El diferențiază câteva principii care explică învățarea experiențială: indivizii au potențialul natural de a învăța; învățarea apare cu adevărat atunci când cursantul sesizează relevanța conținutului; învățarea implică schimbări de autopercepție și de autoorganizare; învățarea cu mai multe semnificații se produce aplicând practic; când adultul inițiază învățarea, se implică cu totul; independența, creativitatea și încrederea în sine sunt facilitate de simțul critic și de autoevaluare etc. O simplă enumerare a câtorva dintre principiile dezvoltate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiecare pentru sine, ce conținuturi prezintă o importanță deosebită.” (Siebert, 2001b, p. 60) Provocările vieții sunt multe și variate. Adultul este cel care decide dacă și cum să le facă față, asumându-și responsabilitatea faptelor întreprinse. 5. În procesul învățării, autoorganizarea presupune constructivism Actul învățării presupune producerea de cunoștințe, construirea de sensuri și semnificații de către cei ce învață, în mod individual și/sau în grup. Capacitățile cognitive și metacognitive ale individului sunt strâns legate de biografia acestuia. Învățarea este asemenea unui
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fost hârtia tipărită, acum tot mai frecvent materialele sunt stocate în formă digitală, mai puțin voluminoasă. Poate fi evaluat portofoliul ca întreg sau pot fi introduse criterii analitice. Cel mai des întâlnite criterii de analiză sunt: progresul învățării, diversitatea, creativitatea, autoorganizarea, pentru fiecare dintre ele făcându-se observații și aprecieri (Moran, 2001, pp. 111-131). Potențial, educatorul poate evalua orice aspect semnificativ al învățării, comparând lucrări făcute în diferite etape ale cursului. Performanța observată în învățare este totodată și un indicator al
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
două subniveluri (Rogers, 2002): - hard skills (abilități de bază), putând fi constatate imediat de evaluator, de natură motrică, senzorial-perceptivă sau cognitiv-elementară/instrumentală; - soft skills (abilități superioare, mai nuanțate), ceva mai greu de sesizat, de natură intimă, cvasiafectiv-motivațională, de relaționare, de autoorganizare, intelectual superioare etc. Nu trebuie însă să se înțeleagă că atenția pentru conduitele terminale este exclusivăși absolută în evaluarea din educația adulților, nefiind neglijate nici conduitele intermediare/de parcurs și, mai ales, felul cum se succedă ele fluent și cumulativ-integrativ
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a personalității adultului de orice vârstă. Din punct de vedere al personalității, cele mai accentuate trăsături care se manifestă la nivelul Întregului lot de subiecți sunt conștiinciozitatea și extraversiunea, urmate de agreabilitate. Astfel, adolescenții manifestă autocontrol sub aspectul capacității de autoorganizare, Îndeplinire a Îndatoririlor, planificării; sunt persoane care Își urmăresc scopurile, hotărâte și cu voința formată. Sunt sociabili, se simt În largul lor printre oameni și grupuri mari, se afirmă, sunt activi, vorbăreți, le place ceea ce este excitant, stimulativ, au o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ipotezele am ajuns la următoarele concluzii: din punct de vedere al personalității, cele mai accentuate trăsături care se manifestă la nivelul Întregului lot de subiecți sunt conștiinciozitatea și extraversiunea, urmate de agreabilitate. Astfel, adolescenții manifestă autocontrol sub aspectul capacității de autoorganizare, Îndeplinire a Îndatoririlor, planificării; sunt persoane care Își urmăresc scopurile, hotărâte și cu voința formată. Sunt sociabili, se simt În largul lor printre oameni și grupuri mari, se afirmă, sunt activi, vorbăreți, le place ceea ce este excitant, stimulativ, au o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a două scări temporale. Un alt exemplu este biosfera, care se găsește într-o stare aproximativ staționară, un timp însă care este mult mai mic decât timpul care durează până când Soarele începe să se răcească. IV.1.8. Sisteme cu autoorganizare în cazul sistemelor care evoluează în apropierea echilibrului, în regim liniar, acestea tind să ajungă în starea staționară, care este stabilă. în starea staționară, fluctuațiile nu pot afecta comportarea sistemului. Departe de echilibrul termodinamic, însă, când forțele termodinamice sunt mari
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Departe de echilibrul termodinamic, însă, când forțele termodinamice sunt mari, în domeniul neliniar, în prezența fluctuațiilor, unele sisteme se restructurează ca răspuns la constrângerile impuse de mediul exteror și pot deveni structuri organizate, ordonate. Aceste sisteme se numesc sisteme cu autoorganizare. Deci ordinea temporală sau spațială apare departe de echilibrul termodinamic. La echilibru termodinamic, predomină dezordinea. în natură se întâlnesc structuri care comportă două tipuri de ordine: ordine statică și ordine dinamică. în primul caz ordinea se realizează în condiții de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
anumită valoare, se produce trecerea bruscă la o radiație coerentă cu lungimea de undă ajungând până la 300.000 Km, de o intensitate mult mai mare. Laserul este un sistem deschis, departe de echilibru în care există o ordine dinamică de autoorganizare a radiațiilor coerente. Laserul va fi descris pe larg într-un alt capitol. Instabilitatea Benard este un alt exemplu de ordine dinamică. Un lichid încălzit de dedesubt, trece începând de la un anumit gradient de temperatură, într-o stare de mișcare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Benard este un alt exemplu de ordine dinamică. Un lichid încălzit de dedesubt, trece începând de la un anumit gradient de temperatură, într-o stare de mișcare de convecție internă, formând structuri ordonate. Acest fenomen este cel mai convingător exemplu de autoorganizare, de apariție a ordinii din dezordine, din haos. Apare o ordine nouă care se menține numai prin consum de energie din exterior. Aceste structuri apar ca rezultat a două tendințe opuse: efectele disipative care conduc la o stabilitate prin mărirea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
trebuie să spunem că au rămas multe întrebări fără răspuns legate de sistemele biologice, dintre care amintim: a) existența unei singure mărimi fizice care să caracterizeze structurile disipative b) selectarea celui mai ordonat sistem dintr-o multitudine de sisteme cu autoorganizare c) principiul evoluționist care determină comportarea sistemelor Dar cele mai importante dintre întrebări, rămân următoarele: Este Pământul cel mai ordonat sistem din Univers, și dacă da, cum s-a ajuns la această ordine? Este moartea unei viețuitoare o stare de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
la unele obiecte „nu mă pricep la acest obiect”; „n-am auz muzical”; „n-am talent la limbi moderne”; „rezolv greu problemele pentru că judec încet” etc. Învățarea, ca proprietatea generală a sistemului psihic uman, este o expresie a capacității de autoorganizare și autodezvoltare, pe baza unui potențial ereditar și în condițiile activității. Dar ca activitate psihică, constă într-un raport sau relație între organism și mediu, în care are loc un consum energetic cu o finalitate adaptivă, proces ce realizează o
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
noastre și ale perioadei pe care o traversăm, probleme care, inevitabil, se răsfrâng și asupra procesului de antrenament. Din studiul literaturii de specialitate și mai ales din vizionarea casetelor video, am observat că în fotbalul de performanță contemporan măsura complexității autoorganizării unei echipe de fotbal o reprezintă modul în care se realizează circulația complexă a jucătorilor și a mingii. Datorită acestei conlucrări, fiecare jucător poate fi înțeles ca un „pachet de interacțiuni” (I. Bușe, D.S. Ogodescu - „Fotbalul sinergic”, Ed. Facla, 1982
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
-l sau chiar finalizându l, pentru ca în momentul imediat următor dispozitivul echipei să se reorganizeze, în funcție de sarcina de îndeplinit (de exemplu, recuperarea mingii). Această deosebire de orientare tactică este interpretată de specialiștii domeniului ca o expresie a capacității superioare de autoorganizare colectivă, a creșterii responsabilităților jucătorilor, implicând decizii rapide în situații incerte, angajare în jocul fără minge, etc. Prezența referențialului multiplu în jocul echipei asigură menținerea echilibrului dintre compartimente în toate fazele de joc, posibilitatea reorganizării rapide și adaptării prompte la
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
implicit și ierarhia funcțiilor, toate posturile fiind la fel de importante atunci când se realizează convergența eforturilor și priceperii individuale. Această tactică de joc, caracterizată de o capacitate crescută de efort a jucătorilor instaurată de fotbalul actual exprimă trecerea la un mod de autoorganizare flexibil, prin excelență antischematic, a jocului unei echipe, această devenire fluidă se întemeiază pe conlucrarea dintre cele trei compartimente și pe folosirea cât mai rațională a potențialului energetic al jucătorilor. Evoluția fotbalului modern a condus la validarea următorului principiu de
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
flexibil, prin excelență antischematic, a jocului unei echipe, această devenire fluidă se întemeiază pe conlucrarea dintre cele trei compartimente și pe folosirea cât mai rațională a potențialului energetic al jucătorilor. Evoluția fotbalului modern a condus la validarea următorului principiu de autoorganizare: dobândirea coeziunii și echilibrului la nivelul ansamblului se poate realiza prin amplificarea interacțiunilor dintre jucători și prin folosirea judicioasă a resurselor energetice. Din punct de vedere global, consumul de energie în timpul jocului pare a fi mai mare decât în fotbalul
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
să citiți următorul capitol al cărții ... Capitolul VII - Geometria naturii Motto: „Geometria reprezintă cunoașterea existenței eterne.” Pythagoras Buckminster Fuller (1895-1983Ă, vizionar, designer, inginer, arhitect, inventar și scriitor american a dezvoltat o știință interdisciplinară numită sinergetică, știință care explică formarea și autoorganizarea modelelor și structurilor din sistemele deschise, aflate departe de echilibrul termodinamic. Gânditor profund și fin observator, Buckminster Fuller a făcut observații și experimente, care l-au ajutat să dezvolte o serie de idei originale. Iată câteva din acestea: 9 Întregul
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
mai vorbit în alt capitol, în urma experimentelor efectuate cu unde sonore a observat că toate solidele platonice apar ca unde staționare modelate în urma interferențelor ce se produc într-un volum având formă sferică. Solidele platonice par a fi schițele pentru autoorganizarea întregului Univers. Robert Lawlor, în cartea sa „Geometria sacră - filosofie și practică” observa rolul jucat de geometrie, ca știință fundamentală, în antichitate. Culturile antice considerau geometria și numerele ca descriind energiile cauzale care determinau existența și evoluția Universului, guvernând implicit
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
sistemele, integrându-le într-o armonie unitară, armonie care respectă aceeași binecunoscută proporție de aur. O altă descoperire importantă avea să fie făcută în anul 1990 de către Jean-Claude Perez, angajat al firmei IBM. Acesta a descoperit legea matematică care controlează autoorganizarea nucleotidelor din codul genetic. Astfel, seturile consecutive de nucleotide din ADN sunt organizate în cadre ordonate la distanță, numite „rezonanțe”. Acestea reprezintă de fapt proporții speciale ce asigură diviziunea ADN-ului, urmărind trei șiruri Fibonacci îngemănate. În opinia lui Jean
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]