852,023 matches
-
lingvistic în care aceștia intra. Literatura este tema fundamentală și a eseului lui G. Puka. Autorul ne conduce în mediul politico-literar: constituirea figurii disidentului în regimurile comuniste din estul european. În mod precis, Puka analizează cazul scriitorului albanez I.Kadare. Autorul, prin examinarea lucrărilor și interviurilor scriitorului albanez, evidențiază ambiguitatea și dificultatea încercării de a defini în abstract disidentul. O definire a să nu se poate realiza decât în interiorul elucidării a ceea ce înseamnă artă și raportul pe care artistul îl instaurează
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Cea din urmă pe care Europa consideră că a depășit-o întrutotul, în vreme ce, astăzi, reapare cu o neobișnuită violență, ca urmare a valurilor migratoare la care asistăm în aceste ultime luni. Frontierele europene sunt din nou închise și aparate militar. Autorul, în lumina analizei realizate de cercetătoarea americană W. Brown, examinează contradicția care se instaurează în regimurile democratice care, supuse unor ample mișcări de masă ce reclamă mai multe drepturi individuale și sociale, tind să-și însușească - înaintea marilor procese de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
civilizațională a zece state din Europa Centrală și de Est, situate între Marea Baltica, Marea Neagră și Marea Adriatică. Articolul lui Gheorghe Văduva aduce pentru prima dată, în cadrul acestui număr, conceptul de clivaj, care este atât de iubit de specialiștii în geopolitică. Pentru autor, cu toate ca dimensiunea Est-Vest a ontologiei spațiului euro-asiatic părea să iasă din conflictualitatea ei tradițională ameliorând vechile fălii, războiul a reânceput. Concluzia articolului este ca, în realitate, el nu a încetat niciodată, pentru că războiul Est-Vest, din păcate, este unul de tip
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
început, fără ieșiri și fără sfârșit. Continuarea logică a temelor prezentate de Văduva o regăsim în articolul lui Titel Iova ce ne propune o temă mult mai aplicată. Pornind de la analiza sumara a documentelor programatice ale securității unor state europene, autorul relevă prezența unor elemente noi ale mediului de securitate, numite riscuri asimetrice, riscuri neconvenționale sau riscuri de tip nou. De aceea, schimbarea reală a mediului de securitate și apariția noilor tipuri de riscuri, necesită dezvoltarea unor strategii de securitate care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Opinia coordonatorilor este că acest articol ar putea fi interpretat și prin prisma ideilor ce au rezultat din studiile prezentate de Ciascai, Văduva și Iova. În încheierea corpului tematic dedicat acestui număr recomandăm articolul semnat de Alexandru Muraru. Pe parcursul studiului, autorul și-a propus să aducă în atenția cititorilor raporturile regelui cu puterile Vestice și atitudinea față de parcursul României după 1989, soarta Basarabiei că o consecință directă a confruntării Est-Vest, precum și ponderea actului de la 23 August 1944 în reconfigurarea memoriala postrevoluționara
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
esercizio del potere. Era parte integrante non solo di quel sistema coercitivo, mă dell'ordine morale șu cui și fondava îl regime; una parte la cui migliore descrizione resta ancor oggi în quel verso che Büchner, îl più preveggente degli autori di teatro, mette în bocca a Robespierre (eroe prediletto di Pol Pot): ' La virtù è terrore, îl terrore virtù', parole che ben și prestano come epitaffio per îl ventesimo secolo", così Amitav Ghosh, Danzando în Cambogia, Linea d'ombra edizioni
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
connessi. Da una parte, esso può declinarsi infatti în una serie di problematiche di carattere teorico e storiografico, compendiabili în alcune elementari domande: și può fare una storia unitaria della letteratura europea, individuandone aspetti e tratti comuni, un Canone di autori e testi, un insieme unitario di pratiche e tradizioni? E ancoră, è necessario vincolare l'accezione di letteratura europea a una precisă localizzazione territoriale (la letteratura dell'Europa o nell'Europa), o și può invece estenderla a quella prodotta în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o nell'Europa), o și può invece estenderla a quella prodotta în continenți diverși, mă legată a generi e stilemi originariamente occidentali? Dall' altra, studiare l'identità europea sub specie letteraria può significare cercarne le tracce all'interno dei singoli autori e testi; prassi anch'essa non esențe da una serie di questioni problematiche: quali concreți segni, di tipo ideologico e linguistico, poter considerare come indicatori identitari? a partire da quale epoca e în che modo essa și manifestă în letteratura
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
letterari și manifestă la figură del 'non europeo', che funge în sostanza da sponda e limite per delineare lo stesso profilo identitario occidentale. Și tratta, com'è evidente, di una concezione di alterità che și appoggia alla riflessione filosofica di autori come Emmanuel Lévinas, în cui tale concetto assume îl valore di 'trascendenza dell'io' attraverso un dialogo con l'Altro (anzi con l'autrui, per dirla con l'autore)15; o Michel Foucault, la cui riflessione è tutta attraversata (segnatamente
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să che i motivi principali per i quali un libro era criticato e veniva tolto dalla circolazione - dalle librerie e dalle biblioteche - erano spesso inerenți al suo contenuto ideologico o alla posizione dell'autore. Normalmente questa misura era applicata per autori che erano riusciti a creare una loro individualità, nonostante le limitazioni imposte dal realismo socialistă.[...] Le opere proibite o criticate erano scritte da, per esempio, I. Kadare, D. Agolli, F. Arapi, Dh. Xhuvani, P. Marko, K.Kosta ecc. [...] La loro
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
premeditată e dichiarata, che abbia îl carattere estetico e letterario del dissenso, fosse anche camuffato. Se avessero fatto ciò, loro [gli scrittori n.d.r] erano a conoscenza del prezzo che avrebbero dovuto pagare. Gli esempi non mancavano. În effetti, gli autori di opere simili non subirono condanne pesanti, come avvenne con i dissidenti. Inoltre loro hanno fatto autocritica davanti all'Unione degli scrittori o nelle organizzazioni del partito. Per sopravvivere come individui e scrittori, avevano bisogno di essere visti di buon
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și Vlad Plahotniuc au mers împreună la Institutul Mamei și Copilului pentru a înmâna conducerii maternității certificatul cu suma colectată duminică - 1 milion de euro pentru lucrările de modernizare și dotare cu tehnică medicală. Intuim că acesta a fost obiectivul autorului proiectului. Or, pentru rotunjirea sumei evocate, 500 de mii de euro, au fost oferite de V.Plahotniuc 12. "Așa vom crește Moldova, cu fapte concrete, cu beneficii directe pentru oameni, nu cu discursuri și promisiuni!". Acesta a fost mesajul lansat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
suntem în fața celei mai importante alegeri de la independență încoace. Acum e momentul să răspundem și noi la întrebare - încotro mergem? Pășim cu încredere în viitor sau ne întoarcem în trecut? Un trecut care era gata să împuște în copiii noștri. Autorul folosește aluzia ca instrument de persuasiune a alegătorului. Este o referință la avertizarea făcută de Zinaida Greceanâi (premierul moldovean în perioada guvernării comuniste) în timpul evenimentelor din 5-7 aprilie 2009, adresată părinților de a nu le permite copiilor să iasă în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
tatălui său, își face studiile în Anglia, la fel ca mulți alții) nu sunt străine de tradiția politică anglo-saxonă, drept care aduc mereu în discuție modelul britanic. Apoi, grupări precum Juna Dreapta, Junimea, Liberalii Sinceri etc. sunt inițiați în principiile unor autori politici precum Edmund Burke, Benjamin Disraeli, William Ewart Gladstone, Thomas Babington Macauley, Thomas Hâre sau Henry Wheaton sau în ideile "doctrinarilor" francezi care preluau, la rândul lor, calea "bunului-simț" (common sense devine le juste milleu) provenită din lucrările unor filosofi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
common sense devine le juste milleu) provenită din lucrările unor filosofi pragmatici, precum Thomas Reid, Dugald Stewart sau David Hume. Putem observa, de asemenea, ca și din filosofia politică franceză, oratorii români aleg cel mai adesea citate de autoritate din autori recunoscuți pentru admirația lor față de orânduirea din Regatul Unit sau SUA: Montesquieu, Voltaire, Pierre Beaumarchais, Alexis de Tocqueville, François Guizot, Victor de Broglie, Théodore Simon de Jouffroy și Pierre-Paul Royer-Collard ș.a. S-a observat că unii politicieni români - I.C. Brătianu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
după al Doilea Război Mondial, desi Kogălniceanu vorbește despre "comuniști" încă din anul 1861, iar Take Ionescu, Titu Maiorescu, Nicolae Filipescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea ș.a. nu sunt străini de lucrările ce nutresc mișcările socialiste din întreaga Europa a veacului lor. Autori esențiali precum Jeremy Bentham sau Thomas Hobbes circulau în original și în traducere franceză 29, precum o dovedește fondul BCU "Mihai Eminescu" Iași. Precizam că în același fond de carte am putut descoperi trei române semnate de Benjamin Disraeli în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
îngrijita, prefață, note și bibliografie de D. Vatamaniuc, Introducere de Eugen Simion, Fundația Națională pentru Știință și Artă-Univers Enciclopedic, București, 2006, pp. 930-945. 20 Oratorie politică românească (1847-1899), ediție îngrijita de Roxana Patraș, selecția textelor, nota asupra ediției, comentarii, prezentarea autorilor, indice de nume și bibliografia generală a temei de Roxana Patraș, în curs de apariție la Editură Universității "Alexandru Ioan Cuza". 21 Radu Rosetti, op. cît., p. 396: Voi observa că partidul liberal muntean, pe cât îi era cu putință, se
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
său, este totuși dependența de intelect și astfel de experiență, în absența cărora ajunge la contradicții insurmontabile, numite de Kant "antinomii ale rațiunii", si se autosubminează 4. Posibilitatea oricărei experiențe este condiționată de elemente care nu aparțin experienței, susține Kant. Autorul Criticii rațiunii pure identifica, pe lângă senzații, care sunt exclusiv empirice, două "intuiții pure apriorice", adică nerezultând din experiența: spațiul și timpul. Spațiul și timpul nu există necondiționat, obiectiv, ci reprezintă forme ale intuiției noastre, forme prin care ne raportăm și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Cu alte cuvinte, facultatea de judecare teleologica trece dincolo de simplă diferențiere între frumos și urât și funcționează că discernământ, unificând și punând în perspectiva experiență intelectului și ajugând astfel să furnizeze material indispensabil pentru funcționarea rațiunii practice 21. În cuvintele autorului, "dacă intelectul este facultatea regulilor, facultatea de judecare este facultatea de a găsi particularul ce reprezintă un caz la care se aplică această regulă, iar rațiunea este facultatea prin care din universal este dedus particularul, cel din ·urmă fiind și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ceea ce îl privește, între chestiunile secundare și cele primare. La fel ca intelectul kantian, intelectul hegelian este condiționat de spațiu și timp. Numai că Hegel se desparte de Kant prin înțelegerea pe care o oferă acestor doi termeni. Spațiul, pentru autorul Științei Logicii, nu reprezintă, ca pentru Kant, o experineță subiectivă, o intuiție, ci "abstracția exteriorității nemijlocite"28. Timpul, măsura a finitudinii lucrurilor, este un proces al realității la rândul său obiectiv, nu "oarecum un recipient în care se află situat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în accepțiune hegeliana Rațiunea este conceptul obiectiv al întregii realități; procesul revenirii acesteia la sine după ce s-a înstrăinat de sine prin concept este numit de Hegel spirit. "Lupta rațiunii este efortul de a înfrânge ceea ce intelectul a fixat"64. Autorul Științei Logicii insistă asupra transformării conceptului, legat inextricabil de intelect, în Idee, adică în rațiune, gândirea aflată în și pentru realitate și care încorporează insurmontabila să individualitate, finitudine, într-un proiect nou, bazat pe interdependenta comunicativa și practica și astfel
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nu are nicio acoperire în realitate 76. Mai grav, lucrul în sine îi sugerează lui Kant failibilitatea cunoașterii umane și deci a rațiunii, care ar trebui deci condiționată în activitatea ei de către intelect. Deranjat de reducționismul kantian și de neîncrederea autorului Criticii rațiunii pure în posibilitățile de cunoaștere de sine și pentru sine integrale ale umanității, Hegel îl consideră pe mentorul sau un moralist subiectiv: nu este suficient că binele, scopul suprem al rațiunii care ghidează umanitatea, să fie obținut pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
viitoare). Note 1 Articolul de față reprezintă doar opinia personală a autoarei și nu implică în niciun fel o altă persoană fizică sau vreo persoană juridică. Toate drepturile asupra prezentului text, rezervate. Citările din prezentul text se fac cu precizarea autorului și a sursei complete. 2 Hans Selye, The Nature of Stress, Internațional Institute of Stress, University of Montreal, Quebec, Canada, http://www.icnr.com/articles/the-nature-of-stress.html, accesat la data de 5 aprilie 2015. 3 http://ro.wikipedia.org/wiki
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Constantinescu, op. cît., pp.95-106. 13 Irina Moroianu Zlătescu, Octavian Popescu, Mediul și sănătatea, IRDO, București, 2008, pp. 19-102. 14 A se vedea, sub raportul civilizație-riscul de poluare, Irina Moroianu Zlătescu, Octavian Popescu, Mediul și sănătatea, op. cît., pp. 9-11, autorii menționând conceptul de "boli ale civilizației". 15 Deoarece există și un stres pozitiv însă ceea ce se cere reglementat prin legislație adecvată este, în opinia noastră, doar stresul negativ excesiv (în opinia doctrinei, combaterea în totalitate a stresului fiind imposibilă, la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
relations internationales, Dalloz, Paris, 2006, pp. 124-125. 22 Idem, p. 125. 23 Idem, p. 125. 24 Emil Străinu, Războiul geofizic. Tehnici de modificare a mediului înconjurător în scopuri militare, ed. a II-a, Editura Solaris Prinț, București, 2009, pp. 34-35. Autorul atrăgând atenția asupra necesității stringențe de prohibire prin norme internaționale adecvate și mecanisme de control eficace a tehnicilor de modificare a mediului în scopuri militare, fiind propus și conceptul novator de crimă de ecocid, în dezvoltarea dreptului internațional al sec
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]