318 matches
-
ca medie pătratică a erorilor, astfel încât valorile pozitive reflectă niveluri ridicate de eroare. Observăm că nu există corelații semnificative între dimensiuni ale autorealizării și performanțele decizionale post-schimbare. Astfel, relația dintre conștiinciozitate și eficiența decizională poate fi atribuită ordinii, și nu autorealizării, deoarece observăm că indivizii care prezintă niveluri ridicate de autorealizare tind să aibă performanțe decizionale post-schimbare mai bune. În privința dimensiunilor deschiderii spre nou, observăm că există corelații semnificative între performanțele decizionale după prima sau a doua schimbare și acțiuni (r
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ridicate de eroare. Observăm că nu există corelații semnificative între dimensiuni ale autorealizării și performanțele decizionale post-schimbare. Astfel, relația dintre conștiinciozitate și eficiența decizională poate fi atribuită ordinii, și nu autorealizării, deoarece observăm că indivizii care prezintă niveluri ridicate de autorealizare tind să aibă performanțe decizionale post-schimbare mai bune. În privința dimensiunilor deschiderii spre nou, observăm că există corelații semnificative între performanțele decizionale după prima sau a doua schimbare și acțiuni (r = -.31, r = -.30, p<.05) și idei (r = -.33, r
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
consistent cu opinia că nu întotdeauna (și mai ales în condiții de schimbare organizațională) conștiinciozitatea este un lucru bun (Feist, 1998; Tett, 1998). Analizele suplimentare arată că aspectele legate de ordine (prevedere, responsabilitate și ordine), și nu cele de voință (autorealizare, eficiență, disciplină), duc la o relație negativă cu adaptabilitate. Pe baza rezultatelor acestui studiu, putem considera că abilitățile cognitive generale, deschiderea spre nou și chiar conștiinciozitatea pot fi utilizate ca predictori ai adaptabilității. De fapt, sunt predictori mai puternici ai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în afara acestor strategii de activare a studenților, pot fi concepute și altele. Strategiile activării „mecanice” și activării „forțate” ridică unele controverse. Ele par a desconspira atitudini educaționale învechite. Pe de altă parte, par a nu corespunde cu respectarea nevoilor de autorealizare ale fiecărui pretendent la reușită. Este surprinzător faptul că aceste strategii n-au fost sugerate chiar de studenți. Iată despre ce este vorba: la sfârșitul ultimului seminar de psihologia educației și, mai recent, la finalul seminarului de psihologie managerială am
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
specifică lumii animale. Când individul întâmpină un obstacol sau o obstrucție, mai mult sau mai puțin de nedepăsit, în calea ce-l conduce spre satisfacerea deplină a unor trebuințe, tendințe secundare (ex. nevoia, de recunoaștere a realizărilor noastre, dorința de autorealizare profesională, de a fi stimat și respectat de semeni etc.), vorbim de frustrația secundară, caracteristică, lumii umane. „Reacția subiectului la situația frustrantă constituie răspunsul la frustrare. Trebuie arătat ca situația frustrantă influențează în mod diferit organismele supuse privării, deoarece subiecții
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de incapacitate deprimantă, care se poate prelungi prin dezvoltarea unei reacții de retragere exagerată în sine și de abandon a proiectelor existențiale. În alte cazuri, dimpotrivă, acest sentiment poate determina acțiuni energice de depășire a deficienței în cauză, sau de autorealizare într-un alt domeniu de activitate. Existența acestor două situații extreme ne obligă, prin urmare, să luăm în considerație, în înțelegerea corectă a problematicii sentimentului de inferioritate, pe lângă condiționările negative exterioare, și importanța unor particularități psihologice și nervoase individuale, de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
american și un francez, un american și un italian, un american și un suedez etc. va avea configurații diferite (vezi capitolul IV). 3.6. Scopul Când comunică, oamenii au trei scopuri fundamentale: personale (dezvoltare intelectuală, fericire personală, siguranță personală, destindere, autorealizare etc.), familiale (dragoste, căsătorie, creșterea copiilor, desfășurarea unor activități casnice etc.), sociale (căutarea prieteniei unor persoane, cooperare, competiție, obținerea respectului celorlalți, afiliere la anumite grupuri etc.). Aceste scopuri generale își subordonează scopuri particulare, a căror diversitate poate fi redusă la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
competiția și independența individului față de grup: independența de acțiune orientată spre rezolvarea problemelor, de gândire și decizie, asumarea răspunderii individuale, exprimarea punctului de vedere, detașarea individului de grup prin unicitate și originalitate. Individul este interesat de satisfacerea nevoilor personale, de autorealizare; primează scopurile personale în fața scopurilor de grup. Inegalitatea dintre membrii grupului este acceptată. În culturile colectiviste accentul cade asupra grupului, asupra colectivului noi. Sistemul relațiilor sociale este relativ rigid: are o organizare internă clară, bine precizată, relațiile dintre membrii societății
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
simt sprijiniți de superiorul lor direct și de către departamentul de resurse umane și care văd în comportamentul superiorului și în politicile de resurse umane o preocupare constantă pentru asigurarea stării lor de bine și pentru satisfacerea nevoilor socioemoționale sau de autorealizare, generalizează la nivelul organizației aceste atitudini pozitive, care se asociază cu intenții reduse de a o părăsi. În caz contrar, atunci când angajații nu se simt valorizați că persoane de șefi orienți excesiv pe productivitate de exemplu, pe sarcina și mai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
avea sprijinul acesteia. Persoanele care manifestă această schemă sunt persoane fără un scop, care nu știu pentru ce trăiesc. Eșec (FA) - blamarea de sine, convingerea că nu este capabil să facă ceva bine, că inevitabil va greși, va eșua în autorealizare (școală, carieră, sport), că e prost, cu un statut social scăzut, mai puțin de succes decât cei de aceeași vârstă. Al treilea domeniu conține scheme cu privire la limite defectuoase și constă în incapacitatea sau stabilirea deficitară a limitelor interne, a responsabilităților
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
următoarele cinci grupe de nevoi (trebuințe) a căror satisfacere trebuie asigurată în ordinea: nevoi fiziologice elementare (hrană, adăpost, îmbrăcăminte) → nevoi de securitate și siguranță → nevoi de contacte umane și afiliere la grup → nevoi de statut social și stimă → nevoi de autorealizare. Orice proces de management, asociat unui ciclu managerial, se finalizează prin intermediul funcției de control-evaluare. Deși i se acordă o atenție mai redusă, importanța ei în economia proceselor manageriale nu trebuie diminuată. Această funcție presupune evaluarea rezultatelor, compararea lor cu obiectivele
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
a născut prin „regândirea, reluarea și adâncirea unor studii anterioare”, situație în care se găsește și această concepție despre personalitate ca ideal al educației: prin educația națională, realizată de stat, individul se afirmă și dezvoltă ca personalitate competentă, capabilă de autorealizare. Personalitatea, avea convingerea Narly (1928), constituie o finalitate și un „ideal al educației eminamente democratic și moral”: toate talentele, toate vocațiile, toate individualitățile, „privite prin prisma socială a profesiei”, se pot valorifica pe deplin. Vocația demersului pedagogic constă în „tensiunea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
guverna mentalitatea sa au creat istoria politică modernă a instituțiilor și a practicilor sociale. Libertatea individului modern a devenit o problemă, o mare temă a dezbaterii filosofice moderne doar atunci când formarea omului (culturală, socio-profesională, mentală) ca individ cu pretenții de autorealizare și de emancipare în gândire a fost pusă în discuție, lăsată în suspensie de către mașina Politikului, care și-a sporit mecanismele de control și, implicit, puterea în detrimentul puterii civililor. Instrumentele "lucrează", dar lucrează ticălos și, de regulă, în detrimentul dezvoltării societății
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
caz și în celălalt, autoarele centrează dinamismul învățării școlare pe trebuința de succes în rezolvarea situațiilor - problemă. Cadrele didactice interesate de valențele stimulative ale motivației elevului vor regăsi în concluziile studiului propus de autoarele cărții importante corelații între trebuințele de autorealizare a personalității elevilor și virtuțile activatoare ale situațiilor de învățare. Ipoteza pe care o confirmă studiul propus vizează relația intimă evidenta dintre factorii dinamogeni ai motivației învățării școlare și nivelul de realizare 2 a scopurilor învățării, respectiv nivelul de atingere
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
mod deductiv date asupra diferitelor procese și însușiri psihice. Astfel, având în vedere calitatea execuției, conștiinciozitatea în realizare, persistența în activitate, dorința de a desăvârși lucrarea am dedus nivelul de dezvoltare al intereselor, aptitudinilor speciale, al aspirațiilor profesionale, dorința de autorealizare care constituie motive însemnate ale învățării școlare. Dintre produsele activității compunerea pe o temă dată am considerat-o o cale însemnată de autoanaliză prin care elevii caută să-și conștientizeze ceea ce îi determină să învețe. Datele obținute prin această metodă
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
gradul perceperii și înțelegerii de către elev a semnificației de a fi în același timp obiect și subiect al educației; ș potențialul cognitiv și structurile operatorii specifice acestuia (de exemplu, competența, stil intelectual, ritm de lucru ș.a.); ș nivelul aspirației la autorealizare orientat pe direcția aspirației - ideal social și profesional. 1.c. Studiul longitudinal întreprins asupra dinamicii și variabilității conduitelor școlare ne permite să facem câteva mențiuni și predicții asupra particularităților factorilor motivaționali ai învățării: ș s-a sesizat la unii elevi
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
puteri ale vieții dincolo de perimetrul strimt al conștiinței, drumuri și posibilități de care conștiința În unilateralitatea ei nu știe și o totalitate care include adîncurile naturii. El reprezintă avîntul cel mai puternic și inevitabil al ființei, și anume cel al autorealizării. Este un erou Înzestrat cu toate puterile instinctuale naturale În timp ce conștiința este prinsă constant Într-un presupus se poate altfel. Impulsul și compulsiunea autorealizării este legitate a naturii și de aceea are o putere de neînfrînt, chiar dacă Începutul este improbabil
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
adîncurile naturii. El reprezintă avîntul cel mai puternic și inevitabil al ființei, și anume cel al autorealizării. Este un erou Înzestrat cu toate puterile instinctuale naturale În timp ce conștiința este prinsă constant Într-un presupus se poate altfel. Impulsul și compulsiunea autorealizării este legitate a naturii și de aceea are o putere de neînfrînt, chiar dacă Începutul este improbabil. Puterea se exteriorizează În minunile copilului erou, mai tîrziu În athla, În lucrările figurii sclavului (tipul Hercule) În care eroul a depășit inconștiența copilului
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
că societatea civilă modernă (bürgerliche Gesellschaft) cuprinde mai mult decît producția și schimbul de mărfuri, adică este atît civilă (termenul nu este bine definit de el), cît și "esențial burgheză" este o sferă stimulată de idealul indivizilor atomizați, care urmăresc autorealizarea, precum și de realitatea conflictelor dintre munca salariată și capital. Această calitate "esențial burgheză" a societății civile moderne este aceea care explică de ce este istoric specifică și de ce abolirea ei viitoare poate fi gîndită și dorită din punct de vedere politic
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
creatoare. Libertatea, pentru Marx, nu consta în maximizarea independenței subiecților care se autoguvernează în cadrul unei societăți civile conturate prin instituții politico-juridice. Libertatea consta, mai ales, în dărîmarea barierelor dintre sferele socială și politică, maximizînd în felul acesta unitatea, armonia și autorealizarea personală a indivizilor pe deplin conștienți și autodeterminați social. Marx (ca și Neocleous) a presupus că aparatul de stat putea și trebuia abolit și înlocuit de simple organisme administrative. Toți comuniștii aveau să ia decizii în toate problemele publice, oricît
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de afirmare (relative la eu - stimă față de propria persoană, reputație, prestigiu, statut, participare la decizii); trebuințe cognitive (necesitatea de a ști, de a înțelege, de a descoperi, de a inventa); trebuințe estetice (orientarea spre frumos, ordine, simetrie, puritate); trebuințe de autorealizare (nevoia de a realiza o concordanță între cunoaștere, simțire și acțiune, în vederea dezvoltării armonioase a propriei personalități). Este demn de remarcat faptul că, trecerea la un alt nivel motivațional nu se poate face de obicei, fără satisfacerea trebuințelor nivelului inferior
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
în C. Seligman, J. M. Olson, și M. P. Zanna (eds.), The Psychology of Values: The Ontario Symposium, vol. 8. Mahwah, N. J.: Erlbaum, 1996, p. 87. În orice cultură, valorile individuale primesc valori distribuite pe o scală care pornește de la "autorealizare" și merge până la "transcendere de sine". Această dimensiune face distincție între valorile orientate către dobândirea și urmărirea interesului personal și cele legate de preocuparea pentru bunăstarea celorlalți. A doua dimensiune pune în opoziție "deschiderea către schimbare" și "conservatorismul". În felul
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
cît și de cele structurale proprii familiei; 4. la nivelul celor avînd același status social (categorie socio-profesională, nivel de studii), performanța școlară este semnificativ mai bună dacă părinții pun accent în mai mică măsură pe conformare, obediență și insistă pe autorealizarea sinelui. Obiectivele urmărite în ansamblul cercetării sînt: a. descrierea, pentru a furniza detalii bogate despre cunoștințele, credințele, atitudinile și comportamentele actorilor sociali implicați în relațiile școală, familie și comunitate; b. înțelegerea, să identificăm rațiunile acțiunilor oamenilor implicați prin derivarea lor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cuprinde totalitatea mobilurilor ce declanșează, susțin energetic și direcționează activitatea de învățare. Motivația cuprinde interese, satisfacții, aspirații, care determină gradul de angajare a elevului în învățare. La baza motivației învățării stau anumite trebuințe ale elevului (fiziologie, de securitate, sociale, de autorealizare, cognitive, estetice, de concordanță între cunoaștere simțire-acțiune) și care se traduc prin următoarele motive: teama de pedeapsă, recompensa socială a premierii și aprecierii, dorința de autoafirmare și autorealizare profesională și socială, dorința de succes școlar, dorința de a cunoaște și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
motivației învățării stau anumite trebuințe ale elevului (fiziologie, de securitate, sociale, de autorealizare, cognitive, estetice, de concordanță între cunoaștere simțire-acțiune) și care se traduc prin următoarele motive: teama de pedeapsă, recompensa socială a premierii și aprecierii, dorința de autoafirmare și autorealizare profesională și socială, dorința de succes școlar, dorința de a cunoaște și a crea. În general, motivația învățării este complexă, acțiunea fiind plurimotivată. Motivația determină o anumită prestație de învățare. Se constată că performanțele superioare se obțin prin motivația intrinsecă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]