811 matches
-
1 (ian., 2004), p. 121.</ref>. Un alt fenomen important a fost dat de noile tendințe migratorii. Având în vedere maniera forțată în care s-a realizat migrația rural urban în perioada comunistă, după 1989 s-au manifestat tendințe de autoreglare, dublate de un nou pattern migrator: remigrare emigrare, determinat în principal de dificultăți economice. De asemenea, în aria locuințelor sociale, după 1990 a avut loc un colaps major, ca urmare a decăderii statului din poziția de furnizor de locuințe sociale
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
urbane către care se îndrepta atenția celor care doreau să plece din Iași. Interpretarea datelor din monitorizarea de presă va oferi concluzii preliminare privind migrația internă pentru perioada de analiză selectată. Odată ce au dispărut constrângerile regimului, tendința a fost de autoreglare a fluxurilor migratorii. Având în atenție principiul orașelor comunicante, observarea mișcării migratorii interurbane dezvăluie trăsături specifice prin analiza anunțurilor de mică publicitate din cotidianul regional Evenimentul de Iași, publicate în perioada iunie 1991 - septembrie 1993. Din punct de vedere numeric
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de același tip, dar o inversare a valorilor migrației dintre medii de rezidență diferite (o creștere a migrației urban rural și o scădere a fluxului migratoriu rural urban); * în debutul perioadei post-decembriste migrația internă este determinată de un principiu de autoreglare - principiul orașelor comunicante. Maniera haotică și nenaturală în care comuniștii au generat, au condus și au controlat fluxurile migratorii în România a provocat o serie cuprinzătoare de disfuncții la nivel social. în absența preexistenței unor structuri comunitare puternice, capabile să
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
realizează printr-o asociere Între modul verbal motric (prin palpare laringeală) cu modelul labiovizual și conținutul semantic al mesajului ; În cazul protezării timpurii se adaugă și anumite semnale acustice În raport cu potențialul auditiv rezidual specific fiecărui copil. Așadar, la surzi, procesul autoreglării pronunției se realizează inițial prin palparea organelor fonatorii și intuirea vizuală a mișcării buzelor, cu aprecierea verbală sau gestuală a Învățătorului / profesorului . Demutizarea este o activitate complexă de Înlăturare a mutității care vizează Însușirea articulației și a celor trei laturi
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pe baza legii unității și interacțiunii unui sistem În vederea echilibrării funcționale a organismului și adaptării la cerințele mediului natural și social. J. Piaget remarcă faptul că dezvoltarea ființelor a dus la apariția unor organe specializate având funcția de reglare și autoreglare - cel mai important fiind sistemul nervos central. Fenomenul complex al compensării a constituit obiectul cercetărilor a numeroși oameni de știință : I. P. Pavlov, P. Janet, S. Freud, A. Adler, E. A. Astratian, A. B. Luria, T. Ruch și J. Fulton etc. La
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și evaluării activității; colaborării dintre antrenor, sportiv și echipa de asistență științifică; principii privind conținutul antrenamentului: interdisciplinarității; raționalizării; operaționalizării; principii metodico - strategice: individualizării; conștientizării; motivației și efortului voluntar; accesibilității; interacțiunii mijloacelor verbale cu cele non - verbale; modelării; stimulării; supraînvățarii; specializării; autoreglării sportivului. R. Manno citat de A. Dragnea clasifică principiile în două categorii: generale: conștiinței de sine (motivației); realității (imitarea unor acțiuni din realitate); accesibilității și rezolvării cu succes a sarcinilor; de dirijare a efortului: continuitatea antrenamentului (efort tot anul); progresivitatea
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
putem obține următoarea reprezentare tridimensională: Fig. I.7 Relația preț venit risc pentru o acțiune de capital Se asociază cazului >1 un preț sub medie (p1 <pm) și cazului <1, un preț de achiziție peste medie (p2 >pm). Mecanismul de autoreglare a pieței financiare poate fi sintetizat astfel: Fig. I.8 Mecanismul de autoechilibrare a pieței de capital Operațiunile schematizate se numesc operațiuni de arbitraj și au rolul de a aduce prețul titlului financiar respectiv, la nivelul prețului de echilibru al
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
investitorilor financiari. Aceștia, ignorând ipoteza pieței eficiente, caută să obțină venituri (profit) peste medie și folosesc pe deplin informația. O piață dezvoltată este caracterizată prin faptul că decalajele dintre cursurile acțiunilor și valorile lor intrinseci sunt nivelate prin mecanismul de autoreglare al pieței. 1.4. EVALUAREA PIEȚEI ROMÂNEȘTI DE CAPITAL Cuvinte cheie: * investitori instituționali. O evaluare științifică a pieței de capital ar trebui să parcurgă următoarea problematică: a) Un istoric al începuturilor piețelor bursiere în România (după 1850), însoțit de prevederile
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
oferită de investitor pentru riscul sistematic. Deci, rentabilitatea unui activ de risc este suma dintre rata de rentabilitate fără risc, și produsul dintre prețul de risc al pieței și riscul pieței activului. Operațiunile de arbitraj se referă la mecanismul de autoreglare a pieței de capital eficiente și vizează alinierea prețului activului financiar la valoarea sa de echilibru (ajustarea rentabilității activului la nivelul prevăzut de dreapta pieței). Teoretic, în urma operațiunilor de arbitraj se obține un portofoliu complet diversificabil. Aceasta înseamnă că 2
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
asemenea, în mod evident, relația de cauzalitate nu este liniară, ci mult mai complexă, dar, pentru tema tratată, este suficientă recunoașterea unei duble implicații (cauzalitate circulară), a unor răspunsuri de tip feed-back. Dacă piețele sunt eficiente și dacă mecanismul de autoreglare a pieței este infailibil, rezultatele diferite obținute de investitori arată că aceștia sunt o parte ineficienți. Comportamentul uman este răspunsul la faptul că există investitori de succes și perdanți. Din perspectivă psihologică, teoriile comportamentale se divid în două mari categorii
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
procesul evaluării și în felul acesta să conștientizeze criteriile specifice de evaluare, ceea ce îl face să înțeleagă și să aprecieze eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor, să înțeleagă semnificația calificativelor acordate de învățător; încurajează elevul să-și dezvolte procesele metacognitive, de autoreglare a proceselor de construire a propriilor cunoștințe; contribuie la formarea reflexivității asupra propriei activități, la conștientizarea conduitei și a gradului de adaptare a acesteia la cerințele învățării și activității școlare; devine disponibilitate în raport cu învățarea, fiind privită ca un proces de
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
a proceselor de construire a propriilor cunoștințe; contribuie la formarea reflexivității asupra propriei activități, la conștientizarea conduitei și a gradului de adaptare a acesteia la cerințele învățării și activității școlare; devine disponibilitate în raport cu învățarea, fiind privită ca un proces de autoreglare care accelerează învățarea; dezvoltă o atitudine critică față de sine, ajutând elevul să-și dea seama singur de limitele sale, de pozi ția pe care se situează în raport cu colegii săi; dezvoltă capacitatea de identificare a propriilor progrese și de ameliorare a
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
modificare a posibilităților răspunsului. Condiționarea performanței de nivelul vigilenței și descoperirea semnalelor stau la baza formulării teoriilor performanței. Teoriile cibernetice sunt cele mai recente și, considerând subiectul învățării ca pe o mașină, susțin procesul de învățare pe ipoteza autocontrolului și autoreglării, formulând conceptul de feed-back în învățare. 3.1.3. Tipuri de învățare În ceea ce privește tipurile de învățare, literatura de specialitate psihopedagogică prezintă o tipologie diversificată. Astfel, enumerăm următoarele tipuri de învățare, fără să considerăm că am eludat problema tipologiei învățării: învățarea
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
că și în acest caz întâlnim un tip de comandă și de control, în același timp, al acesteia, cu misiunea de a supraveghea și regla mersul învățării, prin intermediul unei conexiuni inverse. Ca atare, și învățarea poate deveni un proces de autoreglare, iar activitatea de predare-învățare - un proces de reglare continuă. (Cerghit, I., 2006, pag. 286). După Skinner, B.F., (1974), a instrui nu este „... nimic altceva decât organizarea condițiilor de întărire în care vor învăța elevii”, iar a organiza relațiile de întărire
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
a le trata exhaustiv, apoi felul în care acestea ar putea constitui un suport explicativ pentru rezistența psihologică la insulină. TEORII EXPLICATIVE ÎN STUDIUL COGNIȚIILOR Cele mai populare modele teoretice, cu o susținere empirică considerabilă, sunt teoriile social-cognitive și modelele autoreglării. Teoriile social-cognitive sunt paradigme teoretice care au aceeași asumpție, că atitudinile și credințele sunt principalii determinanți ai comportamentului. Cele mai importante modele social-cognitive sunt: Modelul Convingerilor despre Sănătate (The Health Belief Model HBM) (25), Teoria Acțiunilor Raționale (The Theory of
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Conceptul de control comportamental este considerat a fi similar cu conceptul de auto-eficacitate introdus de Bandura (30). În TPB, atitudinile și normele subiective își exercită influența asupra comportamentului în mod indirect, prin intermediul efectului pe care-l au asupra intențiilor. Modelele autoreglării sunt: Modelul Auto-Reglării la Boală (The SelfRegulation Model of Illness), (24), Modelul Bunului Simț (Common Sense Model of Illness) (31). Acestea au ca și punct central conceptul de autoreglare care se referă la gânduri, sentimente, acțiuni auto-generate, care sunt planificate
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
mod indirect, prin intermediul efectului pe care-l au asupra intențiilor. Modelele autoreglării sunt: Modelul Auto-Reglării la Boală (The SelfRegulation Model of Illness), (24), Modelul Bunului Simț (Common Sense Model of Illness) (31). Acestea au ca și punct central conceptul de autoreglare care se referă la gânduri, sentimente, acțiuni auto-generate, care sunt planificate și adaptate atingerii scopurilor personale. Aceasta este o definiție procesuală, diferită de acelea care descriu o singură trăsătură, abilitate sau stadiu. O definiție procesuală poate explica de ce o persoană
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
model subliniază importanța experienței concrete cu diferitele simptome. Sugerează că aceste experiențe concrete sunt mai puternici determinanți ai comportamentelor decât ideile abstracte, aceasta fiind diferența majoră dintre acest model și cele social-cognitive prezentate anterior. Din punctul de vedere al perspectivei autoreglării, există 2 aspecte importante ale reprezentărilor: - conținutul reprezentării - structura reprezentării (organizarea cognitivă) bolii. Leventhal propune 5 domenii de reprezentare a bolii: identitatea acesteia, cauza, consecințele bolii, evoluția și tratamentul. Conținutul reprezentărilor cu privire la o anumită boală diferă de la o persoană la
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
și pot fi abordate cu un repertoriu clasic de tratamente, dar în cazul bolilor cronice, cum este diabetul, problemele cu care se confruntă pacientul sunt experiențiate atât ca fiind intruzive, cât și ca fiind de lungă durată. În aceste condiții autoreglarea poate presupune și modificarea, reorganizarea și reconstruirea reprezentărilor despre sine, și crearea de noi identități și sisteme procedurale. - Recunoașterea influenței mediului social asupra proceselor de adaptare la boală. Interacțiunea dintre persoana care suferă de o boală cronică și mediul său
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
diferite comportamente de auto-îngrijire. APLICAREA MODELELOR TEORETICE ÎN STUDIUL REZISTENȚEI PSIHOLOGICE LA INSULINĂ Cercetările asupra convingerilor și reprezentărilor persoanelor cu diabet cu privire la boala lor au fost conduse sub diferite accepțiuni teoretice, majoritatea putând fi cuprinse în modelul lui Leventhal de autoreglare la boală. Din aceste motive prezentarea ce urmează va fi organizată în abordarea celor 5 dimensiuni ale reprezentării bolii, respectiv modul în care pacienții își reprezintă identitatea bolii/simptomelor specifice, cauza acestora, evoluția în timp a bolii, tratamentul și consecințele
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
unei boli (ex: durere, inabilități specifice). În cele mai multe din cazurile în care este necesară trecerea unei persoane de la terapia orală la insulinoterapie, pacientul nu resimte anumite simptome specifice ale creșterii glicemiei. În cazul în care luăm în considerare modelul de autoreglare la boală, propus de Leventhal, în care un factor determinant major al comportamentelor în boală este experiențierea unor simptome, atunci rezistența psihologică la insulină ar putea fi explicată tocmai prin lipsa acestor simptome. Există însă unii pacienți care resimt în
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
zaharat este un factor predictiv pentru tipul I de deficit neurologic ceea ce se explică prin faptul că această categorie de pacienți au de obicei o limitare a fluxului sanguin cerebral secundară unei ateroscleroze difuze și o alterare a mecanismului de autoreglare vasomotorie (146). Asocierea folosirii balonului de contrapulsație intraaortică cu apariția accidentelor vasculare cerebrale se bazează pe riscul emboliei ateromatoase, dar și pe condițiile speciale care impun folosirea acestui sistem de asistare mecanică a circulației (sindrom de debit cardiac scăzut cu
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
antrenează, inițial, o creștere a debitului cardiac și a volemiei, cu rezistență periferică normală sau chiar scăzută, iar, ulterior, o creștere a rezistenței periferice, responsabilă de menținerea HTA. Această creștere a rezistenței periferice se poate explica prin următoarele mecanisme: Tulburarea autoreglării [Guyton, 1987]. Întrucât expansiunea volemică la pacienții cu sindrom nefrotic, de pildă, nu se însoțește întotdeauna cu HTA, este posibil ca hipervolemia la pacienții uremici hipertensivi să fie asociată cu perturbarea 235HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ LA PACIENTUL RENAL mecanismelor autoreglării vasculare. La
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
mecanisme: Tulburarea autoreglării [Guyton, 1987]. Întrucât expansiunea volemică la pacienții cu sindrom nefrotic, de pildă, nu se însoțește întotdeauna cu HTA, este posibil ca hipervolemia la pacienții uremici hipertensivi să fie asociată cu perturbarea 235HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ LA PACIENTUL RENAL mecanismelor autoreglării vasculare. La pacienții dializați, TA se corelează cu creșterea în greutate interdialitică la cei hipertensivi, dar nu și la cei normotensivi, ceea ce s-ar putea explica printr-un răspuns vasodilatator adaptativ la ultimii [Charra, 1999]. Hipersecreția unei substanțe ouabain-like, inhibitoare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
bazându-se pe propria-i axiomă: "Dumnezeu n-a abolit definitiv sistemul încifrat în structura corpului și a vieții omenești. Dar, spunea, acest sistem implică tinerețea și viața infinit prelungită; o implică pentru simplul motiv că este un sistem de autoreglare, dar și de autoregenerare... Păcatul originar n-a putut distruge mecanismul regenerării, ci numai l-a modificat în așa fel încât să nu mai poată fi recunoscut. Mai mult, l-a camuflat în niște procese fiziologice care, aparent, indică exact
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]