683 matches
-
se procedeze printr-o metodă procustiană, angajată ideologic, de forțare a asemănărilor. Acceptând, măcar ipotetic pentru început, tirania ca fiind „matricea” guvernărilor rele și, respectiv, ca fiind cea care se ascunde sub toate denumirile de forme politice decăzute (absolutism, autocrație, autoritarism, cezarism, rațiune de stat, despotism, dictatură, totalitarism etc.), aceasta ar deveni o categorie istoriografică, un modul de cercetare, formă de bază a guvernărilor contemporane privatoare de libertate, iar secolul XX ar deveni astfel caracterizat de tirania totalitară. În „vulgata” teoriei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
baza semnificației care se acordă școlii și organizării ei, de felul în care profesorul își înțelege misiunea, de totalitatea sarcinilor cuprinse în funcția de profesor și, nu în ultimul rând, de atitudinile părinților. Funcția de educator a elevilor exclude însă autoritarismul și dirijismul, etichetarea represivă și manipulantă a elevilor, tendința de a le induce un comportament adaptativ și conformist. Este și o alternativă la excesele de „știință...” a procesului de învățământ, îndeosebi la disciplinele fundamentale, ignorându-se toate principiile învățării. Condițiile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
poziție neconcordantă cu mișcările eugeniste din Statele Unite, Anglia sau Franța, țări În care discursurile individualiste antiautoritare formau o componentă importantă a culturii politice. În Germania, componenta de „stat al bunăstării” Își pierduse susținerea de la sfârșitul anilor ’20, deschizând calea către autoritarism. În România, pe de altă parte, cei mai mulți eugeniști au susținut că se poate imagina o „a treia cale” - un echilibru Între controlul statului asupra indivizilor și grija aceluiași stat față de aceștia, În calitate de membri ai unei entități mai mari, națiunea. Această
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
condiționată de acțiunea ambelor părți în conformitate cu această recunoaștere (Williams, 2001, pp. 525-553). Concluzii Prima concluzie cu care am putea încheia se referă la cauzele războiului. Dacă într-adevăr natura regimului politic intern are consecințe în direcția reducerii (democrație) sau accentuării (autoritarism, dacă nu totalitarism) propensiunii către inițierea războiului, atunci este foarte posibil ca una dintre principalele cauze ale războiului - incertitudinea derivând din situația de anarhie - să fie șubrezită. Cu alte cuvinte, perspectiva păcii democratice este de așteptat să dezactiveze una dintre
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
voastră? Temerea intervievatorului: Candidatul are unele slăbiciuni care-i vor afecta puterea de muncă. Soluție: Transformarea punctului slab în punct forte, în funcție de postul pentru care candidează. De exemplu, pentru un post în vânzări, candidatul ar putea afirma „Nu-mi place autoritarismul pentru că am un spirit dezvoltat de inițiativă ce mă ajută să devin eficient în muncă”. 5.1.5. Focus-grupul O altă metodă de investigare psihologică este focus-grupul. Ea are scopul de a conduce la o mai profundă înțelegere a temei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
simțurile unora s-au specializat În observarea mai ales a aspectelor urâte ale existenței? Nu este, desigur, robie mai puternică decât o gândire Înlănțuită În propriile resentimente sau prejudecăți. Μ Este mai ușor să recurgi În relațiile cu oamenii la autoritarism, decât la măsură: bunul-simț provine, de fapt, dintr-un accentuat simț al măsurii pe care-l are persoana În cauză. Μ Poetul, ca și filosoful, spiritualizează materia, dar o face În ritmuri lirice. Μ Fiecare vârstă a omului Își are
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ignorate sau exersate tacit ca daturi ale Învățămîntului nostru, poate surprinde neplăcut mulți lectori nepregătiți. Mihaela Miroiu concentrează În două capitole tarele neasumate ale școlii românești, glosînd mai ales despre autoconcentrare și autosuficiență, elitism, excepționalism și intelectualism, segregare și asocialitate, autoritarism, hiperierarhizare și hipercentralizare, depersonalizare și antihedonism, respectiv discriminări etnice, sociale și de gen. Toate aceste aspecte pot fi așezate conclusiv sub semnul conservatorismului și al subdezvoltării (ceea ce a și reluat Într-un capitol distinct al lucrării sale Societatea retro, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
prin birocrații corupte fondate pe legături clientelare sau personale și pe folosirea represiunii În scopul menținerii păcii sociale; regimurile „national accomodative”, caracterizate de o birocrație weberiană și de o atitudine de cooptare față de societate (Polonia și Ungaria); și, În sfîrșit, autoritarismul birocratic, un amestec Între cele două dinainte: statul rațional se combină cu instrumentele represive de control. Acest tip se aplică Cehoslovaciei și Germaniei de Est. Pe aceeași bază se poate face distincția și Între diferitele niveluri de dezvoltare a societății
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sale și pentru a se pune pe el la adăpost este, probabil, elementul-cheie al modernismului extrem, În parte deoarece reușita multora dintre aceste planuri mărețe era deja evidentă. Se văd din nou clar implicațiile pe care le are această viziune: autoritarism și centralizare. Chiar și numai scara acestor proiecte arăta, cu câteva excepții (cum ar fi primele canale), că ele necesitau investirea unor sume enorme, provenite din impozite sau credite. Chiar dacă, În contextul unei economii capitaliste, se putea lua În calcul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
viziunea majorității celor de stânga, productivismul făgăduia Înlocuirea capitalistului cu inginerul sau cu specialistul ori funcționarul statului și propunea o singură soluție optimă sau „cea mai bună practică” pentru orice problemă legată de organizarea muncii. Rezultatul logic a fost un autoritarism rigid, așa-zis În interesul tuturor. Combinația dintre pregătirea intensivă În domeniul filosofiei și economiei, experiența căpătată În timpul războiului În materie de planificare și concluziile de ordin social pe care le considera inerente preciziei, amplorii și transformării potențialului electricității i-
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cucerire a timpului și spațiului (telefoane, telegrafe, posturi de radio), băncile, instituțiile comerciale și organele decizionale ale fabricilor, adică departamentele de finanțe, tehnologie, comerț”. Centrul de afaceri emite comenzi; nu sugerează și, cu atât mai mult, nu consultă. Programul de autoritarism extrem-modernist care apare aici derivă parțial din admirația lui Le Corbusier pentru ordinea din fabrică. Atunci când condamnă „putreziciunea” (la pourriture) orașului existent, a caselor și străzilor acestuia, el indică fabrica drept unică excepție, deoarece, În cadrul acesteia, modul de organizare și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fi insuficiente pentru a face față evenimentelor neprevăzute pe care ni le rezervă viitorul”. În această privință și În nici o alta, există o unanimitate ciudată Între criticii de dreapta ai economiei centralizate (precum Friedrich Hayek) și criticii de stânga ai autoritarismului comunist (precum prințul Piotr Kropotkin), care declara: „este imposibil să faci legi pentru viitor”. Amândoi aveau un deosebit respect pentru diversitatea acțiunilor umane și pentru dificultățile insurmontabile pe care le presupune coordonarea reușită a milioane de tranzacții. Într-o critică
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Hobson și Lenin. Argumentul trece cu vederea esențialul. Respingând teoria, nu vreau s) argumentez c) nu exist) nici o leg)tur) între capitalism și imperialismul britanic său francez. Pentru c), f)când asta, ar fi la fel de ridicol ca si cum aș spune c) autoritarismul nu a avut nici o leg)tur) cu imperialismul rusesc și japonez. Actele particulare au cauze particulare, care conteaz) pentru anumite aspecte ale rezultatelor ce prezint) interes pentru noi. Totuși, operând cu cauze particulare, ne confrunt)m cu chestiuni care sunt
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
serii de articole și studii publicate de teologul Dumitru Stăniloae în „Gândirea“ și „Telegraful român“ în plin regim autoritar monarhic. Astfel contextualizată, istoric și politic, cartea venea în întâmpinarea doctrinei vagi de renaștere națională promovată de regimul monarhic în anii autoritarismului. Ea nu rămâne o simplă carte de teologie, ci se transformă într-un manifest al timpului care face parte din politica culturală a Bisericii ortodoxe române de susținere a regimului autoritar carlist. De altfel, același mitropolit Nicolae al Ardealului, care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la Universitatea din Jena, dar fără vreo urmare notabilă în orizontul excelenței academice. Întrucât prestația lui nu fusese prețuită cum se cuvine, pregătea o ripostă care să îl reabiliteze, în primul rând față de sine. Extremismul filosofiei sale dădea măsura unui autoritarism nativ, lipsit însă de un câmp propice deplinei afirmări. Mecenatul funcționase, în secolul XVIII, ca principiu de bază al vieții intelectuale, făcând puțin probabilă o piață a valorilor. În veacul următor însă, cererea și oferta încep să se facă simțite
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la fracturile din interiorul său. Un eșec prea costisitor. Un eșec pe de altă parte bine Întreținut, atât timp cât a existat violența. Ruxandra Cesereanu: În ceea ce a cristalizat, comunismul a Încercat să impună un model unic. De aici s-au născut autoritarismul și dictatura. Or, ceea ce propun eu prin contra-reeducare nu este Înlocuirea creierului rău, confecționat, modelat de comunism prin reacții pavloviene, cu un creier bun, la fel de artificial, ci doar deconstruirea acelui creier rău pentru a se vedea care sunt mecanismele prin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
intelectualului, de la Socrate Începând. Marius Jucan: Rezistența față de ce? Doru Pop: După definiția mea, rezistența În literatură e rezistența față de discursul oficial, indiferent cum Îi spunem, că este el discurs oficial comunist, că este discurs oficial nazist, că este discursul autoritarismului În general. Este o formă de rezistență pentru că intelectualul, iarăși după definiția mea - și asta mi-a plăcut În textul Sandei -, nu este intelectualul sau scriitorul acela, În sensul mare. Sanda a identificat manifestările acestui tip de intelectual În afara mainstream-ului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de scrupule, uneori brutalitatea lui Chiril l-au ajutat să triumfe la Efes, însă nu va putea fi uitat faptul că el și gărzile sale de corp (paralabani) au fost protagoniștii unor acte de violență și ai unor manifestări de autoritarism față de necreștini și față de „eretici”. De altfel, el continua astfel o tradiție a gestiunii puterii instaurate deja de unchiul său, patriarhul Teofil, care o practicase cu multă abilitate. Responsabilitatea lui Chiril în cazul odiosului linșaj al Hypathiei nu trebuie uitată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Căci atunci când Milton Friedman și colegii săi ajung la concluzia că marea criză a anilor ’30 a fost rezultatul unei practici abuzive a Trezoreriei americane, care nu a asigurat masa monetară necesară pieței, ei nu fac altceva decât să opună autoritarismul statului în materie de politică monetară cerinței de democrație existente în societate. Și, departe de a fi un simplu mecanism de „egalizare” a puterii politice - căci tocmai asta nu este -, democrația este ansamblul instituțiilor care asigură condiția necesară funcționării societății
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
postcomunistă a fost însă nevoită să nege democrația. Nu pentru că fosta „nomenklatură” nu dorea democrația politică care ar fi permis accesul noilor elite la putere. Nici pentru că populația, „fermecată” de avantajele materiale pe care le putea asigura „statul paternalist” asociat autoritarismului (Chelcea, 2001), refuza asumarea de riscuri și responsabilități personale. Ci pentru simplul motiv că nu putea lua în considerare funcția fundamentală a democrației în societatea dezvoltată, anume aceea de a coordona tranziția către prosperitatea populației. Dimpotrivă, atingerea obiectivelor tranziției postcomuniste
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
atare. Mai târziu, când s-a observat empiric, inclusiv la nivelul vieții cotidiene că românii adoptă cu precădere comportamente diferite de cele descrise în manualul de liceu cu privire la capitaliști, aceste „deviații” au fost puse pe seama educației comuniste, a nostalgiilor după autoritarismul protector specific comunismului sau chiar al unor mai îndelungate tradiții „balcanice”, adică „grecești-bizantine”, deci pe seama diferențelor dintre civilizația greco-ortodoxă și cea europeano-catolică, de tipul celor identificate „empiric” de Max Weber și popularizate de Fernand Braudel, Samuel Huntington și alții. Evident
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Zamfir (2004). Actualul PSD. Actualii PD, PNL și PRM. Timpul liber nu există în cazul subzistenței. O trecere în revistă a încercărilor de modernizare a României, din altă perspectivă, în Roth, Andrei, 2002, Modernitate și modernizare socială, Polirom, Iași În comparație cu autoritarismul comunist care va urma. În 1939, ultimul an în care și-a păstrat integritatea teritorială, România număra X muncitori industriali, ????? O discuție detaliată a transformării tranziției într-o etapă a modernizării României, în Vlăsceanu (2001). În mod nejustificat, românii consideră
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Tradiția paretiană s-a impus În perioada socialistă, mai ales datorită secretului care Înconjura procesul de luare a deciziilor politice. Intensificarea luptelor și renegocierea pozițiilor dominante au fost la originea „politizării elitelor”, deosebit de intensă În cele două faze ale transformării autoritarismului socialist și a economiei centralizat-distributive Într-o democrație și o economie „libere” de piață. În perioada de criză, luările de poziție sunt implicit sau explicit politice, tinzându-se apoi din nou către autonomie. „Elită consensuala” Întemeiata pe compromisul istoric realizat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
adorniană, comportamentul discriminatoriu față de alte etnii și grupuri sociale, în particular antisemitismul, este susținut de o ideologie complexă, nucleul dur al ei este afectiv-emoționalul dobândit în copilărie. M. Rokeach (1960) mută accentul pe aspectul cognitiv, susținând că orice formă de autoritarism (nu doar cel conservator de dreapta, asupra căruia s-a oprit Th. Adorno) se caracterizează printr-un stil de gândire schematic și rigid, opac la argumentele ce susțin idei contrare. Articulate într-o coerență insensibilă la schimbări, ideile, valorile și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de variabile care influențează conformarea la normele grupului: - caracteristicile personale ale membrilor grupului; - stimulii care evocă conformismul; - factorii situaționali; - relaționările intragrup. Printre caracteristicile personale ale membrilor grupului care influențează preponderența acțiunilor într-un mod conformist sunt: inteligența, vârsta, culpabilizarea și autoritarismul. La acestea patru vom adăuga o a cincea, care ține mai degrabă de un răspuns internalizat al factorilor de personalitate la cei de mediu, și anume experiența de conformare a persoanei respective. Într-adevăr, persoanele ce au interiorizat conformarea drept
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]