884,171 matches
-
puțin a avut o excelentă carieră literară și încă este un nume mare în literatura universală: "A vorbi despre geniul lui Iisus înseamnă a vorbi despre spusele ce-i sunt atribuite, iar unele dintre ele manifestă în mod autentic o autoritate, memorabilitate și individualitate care sunt, toate, însemnele geniului." De fapt, Bloom sfârșește prin a recunoaște candid superioritatea absolută a literaturii asupra tuturor lucrurilor, fie ele pământești sau cerești: "Ar trebui să observ, cu difidență, că Dumnezeu și zeii sunt în
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
Ne-am făcut și noi o idee de importanța și calitatea informațiilor furnizate de ei. Dacă am înțeles bine, au transmis prin intermediul unui car de televiziune spaniol. Cel puțin la început, lui Adelin i-a fost sigilat telefonul mobil de către autoritățile irakiene, așa că trebuia să fie sunat din țară, la hotel, liniile telefonice fiind, evident, supraîncărcate. Se putea și mai rău. CNN s-a trezit alungat și a trebuit să recurgă la Al Jazeera spre a prinde imagini. Dialogul dintre studioul
Prea mici pentru un război atît de mare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14096_a_15421]
-
problematica culturală face, în mod substanțial, obiectul atenției oamenilor politici. În același sens, legiuitorul constituțional din multe din țările democratice n-a scăpat din vedere problematica culturală. Iată doar câteva exemple: Art. 44 al Constituției spaniole de la 1992 prevede că: "Autoritățile publice vor promova și vor ocroti accesul la cultură la care toți au dreptul." Art. 9 al Constituției italiene de la 1947 prevede că: "Republica va promova dezvoltarea culturii, științei și cercetării științifice și tehnice. Se vor proteja frumusețile naturale și
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
Secțiunea 29 - Cultura - din sistemul legal al Marii Britanii prevede că " Fiecare are dreptul de a participa liber la viața culturală a comunității, de a se bucura de arte, de a împărți avantajele științei și beneficiile ei." și că "Guvernul și autoritățile locale dau suport financiar artelor." De asemenea, se prevede: "Conservarea moștenirii artistice este încurajată prin scutirea de taxe și alte măsuri." și că "Consiliul Artelor alocă fonduri pentru operele de valoare, asociațiile de teatru și dans, orchestrele simfonice, micile teatre
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
și lăsîndu-mă să trec. Acu' poți să intri, piciule! În timp ce înaintam în grădina părăginită unde tufele de leandri lîncezeau la umbra salciei iar irișii putrezeau prin colțuri jilave în lipsa soarelui, mă întrebam cum de izbutiseră înfometații charnegos să capete strania autoritate de a sta de vorbă cu ofticoasa. Și m-am gîndit iar că, deși trecuseră doar patru luni de cînd se scurgea gazul și ne întîlneam cu toții în barul Comulada și-n sălile de biliard din locaul Juventud, parcă trecuseră
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
26 și 29 martie, forumul este structurat în conferințe pe diversele teme de actualitate ce privesc francofonia. Manifestarea va debuta miercuri, 26 martie 2003, orele 17.45, în aula Eminescu a Universității "Al.I. Cuza", prin deschiderea forumului în prezența autorităților locale și sub patronajul Ministerului Educației și Cercetării din România. Prima zi se va încheia printr-o conferință ce evidențiază rolul și strategia Agenției Universitare Francofone, prin relevarea Noilor instrumente AUF pentru cooperarea multilaterală și Departamentelor universitare de franceză în
Zilele francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14154_a_15479]
-
Mafia sau Paraziții scot la lumină mizeria din adîncuri a unei realități care nu apare decît în statisticile Poliției.[...] Hip-hopul românesc este un protest împotriva unei societăți inechitabile, surde, care condamnă înainte de a judeca, și este luat în seamă de autorități numai pentru că a avut acces în spațiul audiovizual și numai pentru a fi supus restricțiilor. A trimite hip-hopul în semilegalitate este soluția pentru a legitima ceea ce spun băieții de cartier și pentru a mări numărul celor care cred că o
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
câte mi-a fost dat să aud, să văd...și mă fac o țâră că nu văd nici aud (deși nu-s surd decât pe jumătate)... - Puteți afirma că ați cunoscut fericirea? - Sigur că da. Firește, intermitent. - Pentru că aveți și autoritatea morală și experiența, ce sfat le-ați da oamenilor tineri? - Să fugă de anturaje ticăloase ori de mreje mincinoase și să trăiască o viață curată; demnă de țara noastră care merită un alt destin decât cel pe care l-a
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
bună, pentru că nu există alta. F.J.: Dar cum ați abordat această bibliografie unică în lume? Al.C.: Ei bine, e rezultatul unui efort colosal. Am fost ajutat de autorităti, în sensul că dacă îmi lipsea o carte o ceream de la autoritățile culturale franceze și o primeam în insulele Canare unde locuiesc. Recunosc că am muncit foarte mult. A trebuit să mă ocup de 60 000 de scriitori, ceea ce la prima vedere poate părea destul de extravagant. Nu aș fi putut să termin
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
minori la București. Vă închipuiți în ce situație mă aflam. Iar în România au început împotriva mea și a soției mele tot felul de presiuni ca să vin acasă. F.J.: În ce an? Al.C.: În 1946. Atunci am înțeles că autoritățile românești aveau un zălog, pe copiii mei, și am făcut tot posibilul ca să plec cât mai departe de centrul Europei. Am plecat la Paris, pe urmă am căutat un loc pentru a mă stabili. Astfel am ales insulele Canare, un
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
centrul Europei. Am plecat la Paris, pe urmă am căutat un loc pentru a mă stabili. Astfel am ales insulele Canare, un loc pe atunci foarte îndepărtat și uitat de Dumnezeu, într-un sens. Asta a durat o vreme, dar autoritățile au continuat să-mi țină copiii prizonieri. Între timp, numeroasele demersuri și intervenții ale diplomației franceze au dat greș. Imaginați-vă că cererea mea a fost refuzată până în anul... 1964. Am fost despărțit de copii mai mult de 20 de
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
vehicula bani murdari ai mafiei drogurilor. Aici Cronicarul se îndoiește. Dacă Ovidiu Tender ar fi avut o asemenea informație, n-ar fi avut curajul să intre în relații de afaceri cu olandezul de la NATO, ci mai degrabă ar fi prevenit autoritățile să nu se încurce cu el. Orice om cu scaun la cap nu se întinde la afaceri pe termen lung cu un spălător de bani, dacă acesta lucrează și pentru NATO. l Mai mult bolnav și internat prin spitale, pentru
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
26 și 29 martie, forumul este structurat în conferințe pe diversele teme de actualitate ce privesc francofonia. Manifestarea va debuta miercuri, 26 martie 2003, orele 17.45, în aula Eminescu a Universității „Al.I. Cuza", prin deschiderea forumului în prezența autorităților locale și sub patronajul Ministerului Educației și Cercetării din România. Prima zi se va încheia printr-o conferință ce evidențiază rolul și strategia Agenției Universitare Francofone, prin relevarea Noilor instrumente AUF pentru cooperarea multilaterală și Departamentelor universitare de franceză în
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
al XX-lea și a constatat că la noi sînt puține polemici de idei, în timp ce abundă atacurile la persoană. Cine cîștigă, à la longue, într-o polemică? Ipoteza vorbitoarei este că întotdeauna cîștigă omul care are o operă, care are autoritate. Într-adevăr, a subliniat amfitrionul, în democrație există polemici, în regimurile totalitare campanii. Savuros ca întotdeauna, dl Mihai Zamfir a cules și acum zîmbete și rîsete la scenă deschisă cu digresiunea pe care a făcut-o relativ la limbajul disputelor și
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
altă parte se știe că Rusia nu e altceva decît un haos monumental și toată lumea dorește un om tare care să împiedice extinderea acestui haos ieșit din 70 de ani de comunism. D.A.: Toată lumea, cine e toată lumea? A.G.: Vorbesc de autoritățile democratice din Europa și din Statele Unite. D.A.: Nu credeți că iminentă războiului din Irak a putut juca un rol aici, oferindu-i Rusiei o nouă respectabilitate? A.G.: Mă rog, ca pretext poate, pentru că Rusia obținuse deja această respectabilitate, atît din partea
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
sau mai degrabă să-și ia tălpășița din România - nu ni se pare cea mai bună metodă de a-i ajuta pe cei care n-au. * Venit la București într-o vizită fulger, secretarul NATO, lordul George Robertson, a avertizat autoritățile să se ocupe serios de corupție și să aibă grijă pe mîna cui încap informațiile clasificate ale Alianței Nord-Atlantice, în țara noastră. Deși în discursul pe care l-a ținut în Parlament, Robertson a spus în românește "Bine ați venit
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
ca pe o formalitate. Oricum, ZIUA titrează dramatic pe prima pagină: "NATO ne cere să oprim corupția". N-ar fi prima oară, dar împrejurarea delicată politic în care lordul Robertson a repetat acest lucru ar trebui să dea de gîndit autorităților. * De-abia au încăput zerourile într-un titlu din pagina întîi a EVENIMENTULUI ZILEI: "PNA a calculat totalul sumelor de pe filele CEC emise de PECO-Arad pentru baronul PSD de Arad arestat: 2.000.000.000.000 comoara lui Medințu " Aproape
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
pe cât de străvezie, pe atât de nocivă. Care este locul muzicii savante (nu a celei de divertisment) pe plaja presei românești? - în nici un caz unul care să-i permită să se dezbrace și să se expună la soare. Cum gestionează autoritățile culturale burdușita ladă de zestre a muzicii românești, o creație care în chip de domnișoară poate avea vrednici pețitori oriunde și oricând? De două decenii, de când pribegesc prin lume, nu m-am ciocnit de nici un proiect coerent, capabil să acrediteze
Soția prietenului meu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14233_a_15558]
-
8 iunie 1930 și preluarea de către el a conducerii a însemnat, pentru țara noastră, o adevărată șansă. Care ar fi fost alternativa - pentru că nu exista decît una singură? O Regență neputincioasă, unde fiecare ar fi tras în altă parte, iar autoritatea statală s-ar fi diminuat pînă la dispariție. Departe de a fi guvernat ca un dictator, Regele a condus țara democratic, numind guvernele doar cu sprijinul Parlamentului; alegerile s-au desfășurat regulat și au fost libere. Regele a detestat extremismul
Scrisori portugheze - Carol II by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14239_a_15564]
-
unor tipare prestabilite, Dinu Ianculescu oferă exemplul mai rar al declamatorului și autorului de poezie totodată, în dubla-i calitate de actor și poet, stăpânită de el de mai bine de șase decenii. Timp în care s-a impus cu autoritate în rolurile de pe scenă, pe măsură ce i se făcea remarcată vocea, probabil cea mai amplă, de mai gravă rezonanță, de mai particulară factură și mai plăcută vibrație - și, fără grabă, în lumea creației poetice, dacă este să ținem seama că publica
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
în formarea mea. Și poate într-un fel, unde firea mamei se deosebea net de firea tatei, nu am fost influențat în măsura în care devii o copie la scară redusă cu pantograful a părintelui, adică n-am fost copleșit de prezența și autoritatea părintească, cu atât mai mult cu cât, nici în adolescență, nici mai târziu tata nu mi-a făcut poliție; era profesor la școala unde învățam și nu se ducea niciodată să-mi vadă notele. - Oare nu se ducea fără să
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
instaurat comunismul. Noi rămăsesem, din toată casa, cu două camere. Într-o cameră la parter, două la etaj și una în pod erau alte familii. Toți cu o singură bucătărie și o singură baie. Toată lumea stătea, ca să zic așa, sub autoritatea mamei. Familiile respective nu erau formate din oameni răi sau imposibili; dar era incomod. Ei bine, la tata veneau fel de fel de prieteni, mulți citeau "memorii". Se făcea un fum nemaipomenit de "Naționale", de "Plugar", de "Mărășești". Se retrăgeau
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
întâlnește mai degrabă exemplul opus: al celui care se pricepe la toate, care are opinii ferme despre orice. Și nu e vorba, din păcate, de niște personalități de tip renascentist, gâlgâind aici, în Sud-Estul Europei, ci, hè las!, de niște "autorități" fără fundament: simple suprafețe, fixate pe alte suprafețe, de hârtie sau de sticlă. Trecând acum la cele două noi întrebări, nici că puteai găsi un moment mai bun ca să le pui. Fragmentele din dialogul cu Ileana Mălăncioiu apărute în "Adevărul
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
spus, fără această revistă m-aș fi aflat, acum, cam la un sfert din drumul parcurs cu sprijinul ei. - În Epistolar, Gabriel Liiceanu face câteva reflecții asupra criticii: "Critica literară (...), foarte adesea, nu pune în joc decât un model de autoritate exterioară (...)". În altă parte: "(...) eu nu cred în reușita criticii ca specie a teoreticului...". Sau: "(...) critica este o față a adevărului, o specie și nu adevărul însuși...". Sigur că m-ai putea acuza că scot din context, dar nu cred
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
literară mare, și se dă ca exemplu strălucita Istorie a lui G. Călinescu. Prima "judecată" pe care o citezi se referă la o anumită specie a criticii: la cea curentă, de întâmpinare. Vizați sunt mai degrabă cronicarii literari, a căror autoritate în anii '80, la noi, putea într-adevăr să-l irite pe orgoliosul discipol al lui Noica. Celelalte două judecăți sunt mai "largi" și se poate discuta mult și bine pe marginea lor. Rezumativ: de ce ar trebui să fie critica
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]