247 matches
-
la licheni, pentru că ei au constituit o experiență reușită a naturii, care suportă proba timpului de mai bine de 500 de milioane de ani. Anume, celulele heterotrofe ale lichenului au rolul principal de asigurare a apei și sărurilor, iar celulele autotrofe de fotosinteză. Această specializare, celulară, a fost perfecționată de plantele superioare, care specializează organe și unde rădăcina este tot heterotrofă, iar frunza autotrofă. Și acum, putem explica de ce simbioza unei plante cu bacteriile fixatoare de azot se face Întotdeauna la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ani. Anume, celulele heterotrofe ale lichenului au rolul principal de asigurare a apei și sărurilor, iar celulele autotrofe de fotosinteză. Această specializare, celulară, a fost perfecționată de plantele superioare, care specializează organe și unde rădăcina este tot heterotrofă, iar frunza autotrofă. Și acum, putem explica de ce simbioza unei plante cu bacteriile fixatoare de azot se face Întotdeauna la nivelul rădăcinii. În fond, bacteria transformă azotul atmosferic În azot aminic pe care-l oferă plantei, iar planta Îi oferă În schimb hidrații
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
absența unui deșeu propriu-zis. În concret, organismele ce alcătuiesc o biocenoză, indiferent de nivelul ierarhic, inclusiv biosfera, se rânduiesc Într’un cerc; deși pe un cerc nu poate exista o origine, deci o poziție privilegiată, putem ple-ca de la un organism autotrof, o plantă, care utilizând forme minerale ale elementelor amintite va forma substanțele organice reducătoare amintite mai Înainte. Ele, plantele, produc și un așa-zis deșeu, oxigenul, care Împreună cu plantele Însăși constituie hrana următoarelor organisme, de acum Înainte heterotrofe, de pe cerc
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tot heterotrofe, acoperă restul cercului, până la plante. Acestea, plantele, se vor hrăni exact cu deșeurile rezultate: substanțele minerale și bioxidul de carbon. De reținut Însă că Viața, adică rotirea cercului, necesită sau Înseamnă energie. Aceasta e preluată de la Soare, de către autotrofe. Paranteză: În tot ciclul discutat, unde există Întotdeauna mai mult de două heterotrofe consumatoare, adică măcar un ierbivor și un carnivor, și mai mult de două heterotrofe descompunătoare, adică un saprofit, care se hrănește cu cadavre și un mineralizant ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai mult de două heterotrofe consumatoare, adică măcar un ierbivor și un carnivor, și mai mult de două heterotrofe descompunătoare, adică un saprofit, care se hrănește cu cadavre și un mineralizant ce-i continuă opera, nu există decât un singur autotrof. Și, cu asta, am dat o explicație, Între multe altele, pentru supremația numerică a speciilor heterotrofe față de cele autotrofe. Spre deosebire de ciclul substanței În natură, tehnologia folosește Întotdeauna o succesiune deschisă. De la resurse, prin prelucrări succesive, se ajunge la produse, ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
descompunătoare, adică un saprofit, care se hrănește cu cadavre și un mineralizant ce-i continuă opera, nu există decât un singur autotrof. Și, cu asta, am dat o explicație, Între multe altele, pentru supremația numerică a speciilor heterotrofe față de cele autotrofe. Spre deosebire de ciclul substanței În natură, tehnologia folosește Întotdeauna o succesiune deschisă. De la resurse, prin prelucrări succesive, se ajunge la produse, ce sunt apoi consumate, adică transformate În deșeuri, dar Îndeplinind scopul pentru care au fost produse, indiferent dacă e vorba
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
toate aceste substanțe, Împreună cu bioxidul de carbon, constituiau deșeuri ce se acumulau În mediu. Era, poate, prima formă de poluare a mediului, și avea același caracter ca mereu de aici Încolo, anume acela oxidativ. Exista și un partener, În ghilimele autotrof, numai că el nu era un organism, astfel Încât să se poată vorbi și de o biocenoză. Procesele reductive abiotice, de care am vorbit mai Înainte, puteau produce substanța reducătoare necesară acestor heterotrofe, dar nu puteau depolua, adică produce din deșeurile
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
circuit Închis al substanței, adică s’a creat o biocenoză. O biocenoză extrem de simplă, adică un cerc nu prea larg, dar cerc. Asta a permis supraviețuirea sau, mai bine zis, continuarea Vieții și deci a evoluției. Pentru că organismele fotosintetizante, adică autotrofe, realizează procese reductive Într’adevăr depoluante, adică pot produce substanță reducătoare nutritivă din deșeurile heterotrofelor. În fața Vieții stătea acum perfecționarea acestei achiziții evolutive, pentru a-i asigura o bună adaptabilitate. Și asta s’a făcut pe două căi. Prima cale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a fost lărgirea cercului: tot mai multe specii, În special heterotrofe, adică acelea ce se pot mânca, ca să mă exprim mai sugestiv, unele pe altele. Paranteză: acesta este un alt aspect care explică supremația numerică a speciilor heterotrofe față de cele autotrofe; pentru simplul motiv că plantele nu se mănâncă Între ele. A doua cale a fost stabilirea și a altor relații decât acelea de succesiune pe circumferința cercului: au apărut un fel de spițe, adică specii care puteau folosi mai multe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sinucigașe, auto- și heterotrofele, nu s’au rezumat doar la Înființarea unui circuit Închis al substanței, Într’un cerc și mai apoi o rețea biocenotică. Ea a Încercat relația biocenotică În cadrul aceluiași organism monocelular, capabil a funcționa alternativ atât ca autotrof cât și ca heterotrof, dacă vreți, o relație biocenotică punctiformă. Era o modalitate mai directă de abordare a problemei. Dacă coborâm pe firul evoluției, atât În regnul vegetal cât și În cel animal, vom găsi, la un moment dat, o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nimic În loc, substanța reducătoare rămasă din epoca prebiotică a planetei. Nu era vorba doar de epuizarea hranei, dar știm că heterotrofele au capacitatea de a oxida mediul de viață, ajungând la a și-l face impropriu. Fotosinteza, manifestată de organisme autotrofe, a rezolvat două probleme: autotrofele reduc mediul, deci remediază poluarea amintită și produc hrana pentru heterotrofe. E drept că unele heterotrofe, mai vechi, ce aveau nevoie de medii extrem reducătoare, au trebuit să dispară sau să se retragă În medii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din epoca prebiotică a planetei. Nu era vorba doar de epuizarea hranei, dar știm că heterotrofele au capacitatea de a oxida mediul de viață, ajungând la a și-l face impropriu. Fotosinteza, manifestată de organisme autotrofe, a rezolvat două probleme: autotrofele reduc mediul, deci remediază poluarea amintită și produc hrana pentru heterotrofe. E drept că unele heterotrofe, mai vechi, ce aveau nevoie de medii extrem reducătoare, au trebuit să dispară sau să se retragă În medii particulare, izolate, tocmai pentru că rezolvarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
puțin În primele sale faze, evoluția a mers din poluare În poluare, Încercând s’o rezolve pe cea precedentă; cam drumul pe care-l parcurge acum tehnologia. Menținerea sub control a ritmului evoluției a necesitat stabilirea unui echilibru Între producătorii (autotrofele) și consumatorii (heterotrofele) de oxigen. Cu alte cuvinte, a trebuit să apară biocenoza. Și, inerent, alte probleme. Mai ales pentru că biocenoza, oricât de benefică ar fi, este totuși bazată pe menținerea unui echilibru; iar orice echilibru e fragil, mai ales
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Înglobată de biocenoză nu este doar suma informațiilor partenerilor ci, Încă ceva. Acest ceva este punctul sensibil, ce poate genera dezechilibre, pentru că este sursa sau germenul unui eventual salt calitativ. De aceea, prudența evoluției a Încercat ca ambele componente biocenotice, autotrofă, respectiv heterotrofă, să fie Înglobate Într’un singur organism, Încă mai mult, unicelular. Astfel Încât, Euglena poate face, grație clorofilei, fotosinteză, evident dacă are lumină. Dar se poate hrăni cu alte organisme, bacterii sau protozoare, evident mai mici, În care scop
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Dar se poate hrăni cu alte organisme, bacterii sau protozoare, evident mai mici, În care scop e Înzestrată cu un fel de gură și cu posibilități de mișcare. Dar, ca alternativă la biocenoză, Euglena mai face ceva. Nu neapărat devine autotrofă atunci când are lumină, respectiv heterotrofă când e Întuneric. Dimpotrivă, ea poate fi heterotrofă chiar când are lumină. Intrarea ei Într’o stare ori alta e determinată de caracterul redox al mediului, ea Îndeplinind, pe rând, ambele funcții ale biocenozei - producția
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ca acelea din vara trecută la Podu Iloaei. Și, colac peste pupăză, puterea reducătoare, deci depoluantă, a algelor este extrem de redusă. Practic, o instalație de epurare orășenească contemporană Îndeplinește doar rolul descompunătorilor unei biocenoze. Ea trebuie completată măcar cu segmentul autotrof al biocenozei, adică cu organisme capabile a produce, din deșeurile mineralizate, substanță reducătoare, cu alte cuvinte a constitui o biocenoză anume pentru depoluare. Cum se poate realiza aceasta? Deversând apele uzate prelucrate de instalația de epurare nu direct În râu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu creșterea entropiei. În sfârșit, să vedem de ce sunt În stare organismele. Pe scurt, Întotdeauna ele vor păstra În interior o entropie mică, În dauna mediului pe care-l entropizează; exact ca În exemplul pajiștii. Asta o fac Întotdeauna heterotrofele. Autotrofele Însă, pentru că au acces la energia Soarelui, Își păstrează o entropie scăzută fără a degrada entropic mediul, dimpotrivă. Exact ce am spus mai demult cu alte cuvinte: plantele reduc, adică depoluează mediul. Și Încă ceva: Într’un mediu cu entropie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
energia Soarelui, Își păstrează o entropie scăzută fără a degrada entropic mediul, dimpotrivă. Exact ce am spus mai demult cu alte cuvinte: plantele reduc, adică depoluează mediul. Și Încă ceva: Într’un mediu cu entropie mare vor trăi preponderent plante autotrofe; animalele vor medii cu entropie mică. Cât Îl privește pe om, el trebuie să găsească sursa de energie care să-i permită scăderea ori barem menținerea constantă a entropiei mediului, folosind o tehnologie adecvată. Fără tehnologie n’o poate face
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
variat, e caracterizat de o entropie mică, față de un altul plat, uniform, care e caracterizat de o entropie mare. Reamintindu-ne de cele discutate În capitolul anterior, adică proporționalitatea dintre entropie și potențialul redox, dar mai ales faptul că doar autotrofele pot suporta entropia mare, iar heterotrofele pe cea mică, putem atribui un caracter heterotrof României cu un relief atât de variat, dar un caracter autotrof Basarabiei și celui de al treilea “organism”, cu relieful lor relativ plat. Singure, nici România
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
capitolul anterior, adică proporționalitatea dintre entropie și potențialul redox, dar mai ales faptul că doar autotrofele pot suporta entropia mare, iar heterotrofele pe cea mică, putem atribui un caracter heterotrof României cu un relief atât de variat, dar un caracter autotrof Basarabiei și celui de al treilea “organism”, cu relieful lor relativ plat. Singure, nici România, nici Basarabia și poate nici “celălalt” nu pot rezista à la longue; ele trebuie să stabilească o “biocenoză”. Dar, o biocenoză nu poate fi stabilită
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
organism”, cu relieful lor relativ plat. Singure, nici România, nici Basarabia și poate nici “celălalt” nu pot rezista à la longue; ele trebuie să stabilească o “biocenoză”. Dar, o biocenoză nu poate fi stabilită decât Între un heterotrof și un autotrof, nicidecum Între două autotrofe. Deci Basarabia autotrofă nu se poate atașa decât de România heterotrofă. Cum se va descurca “celălalt”, rămas singur, e treaba lui, nu a noastră. Și, dacă v’a plăcut analogia, să ieșim din domeniul speculației, chiar dacă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
relativ plat. Singure, nici România, nici Basarabia și poate nici “celălalt” nu pot rezista à la longue; ele trebuie să stabilească o “biocenoză”. Dar, o biocenoză nu poate fi stabilită decât Între un heterotrof și un autotrof, nicidecum Între două autotrofe. Deci Basarabia autotrofă nu se poate atașa decât de România heterotrofă. Cum se va descurca “celălalt”, rămas singur, e treaba lui, nu a noastră. Și, dacă v’a plăcut analogia, să ieșim din domeniul speculației, chiar dacă nu lipsită de temei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nici România, nici Basarabia și poate nici “celălalt” nu pot rezista à la longue; ele trebuie să stabilească o “biocenoză”. Dar, o biocenoză nu poate fi stabilită decât Între un heterotrof și un autotrof, nicidecum Între două autotrofe. Deci Basarabia autotrofă nu se poate atașa decât de România heterotrofă. Cum se va descurca “celălalt”, rămas singur, e treaba lui, nu a noastră. Și, dacă v’a plăcut analogia, să ieșim din domeniul speculației, chiar dacă nu lipsită de temei, specificînd că tot
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poate absorbi din atmosferă. Adică, licheni și mușchi, plante ale căror corpuri funcționează efectiv ca un burete. Lichenii nu sunt Întotdeauna apți a Îndeplini acest rol. De multe ori, poluarea locală Împiedică ca aceste prototipuri de biocenoză, asociații de celule autotrofe și heterotrofe, să se dezvolte. Am arătat mai demult că o biocenoză se poate adapta la modificările de mediu prin schimbarea compoziției sale calitative, adică a speciilor ce-o compun. Lichenii, deși prototipuri ale biocenozei, dar alcătuiți din doar două
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
evolutivă cu care natura a mai Îndeplinit cândva opera de cucerire a uscatului. Oare niciodată n’ați văzut, Într’un loc umbros și umed, un pietroi acoperit de mușchi? Aceștia, nefiind asimilabili cu o biocenoză, ci doar cu segmentul ei autotrof, permit adaptarea la modificarea mediului prin simpla Înlocuire a unei specii de mușchi cu o alta. Dacă, pentru a da un exemplu concret, ne uităm la soclul de piatră al gardului parcului Copou sau chiar la asfaltul umed, vom vedea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]