465 matches
-
celelalte componente ale scalei. Acest rezultat diferă de cel al elevilor auzitori, care tind să aibă scoruri ridicate la componenta competitivă (Grasha, 1996). Aceste constatări pot indica faptul că elevii deficienți de auz sunt mai puțin pregătiți decât colegii lor auzitori, pentru adaptarea la profesorii de liceu care abordează competiția la activitatea de la clasă. În compararea rezultatelor găsite În acest studiu de Lang la elevii deficienți de auz cu acelea ale elevilor auzitori din alte cercetări, se impun câteva observații: * Scalele
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
auz sunt mai puțin pregătiți decât colegii lor auzitori, pentru adaptarea la profesorii de liceu care abordează competiția la activitatea de la clasă. În compararea rezultatelor găsite În acest studiu de Lang la elevii deficienți de auz cu acelea ale elevilor auzitori din alte cercetări, se impun câteva observații: * Scalele administrate elevilor deficienți de auz au conținut mai puțini itemi, iar unele cuvinte au fost modificate În scopul unei mai bune comprehensiuni. * Rezultatele obținute de elevii auzitori și cei deficienți de auz
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
auz cu acelea ale elevilor auzitori din alte cercetări, se impun câteva observații: * Scalele administrate elevilor deficienți de auz au conținut mai puțini itemi, iar unele cuvinte au fost modificate În scopul unei mai bune comprehensiuni. * Rezultatele obținute de elevii auzitori și cei deficienți de auz nu pot fi direct comparabile. În analiza preferințelor mai mult sau mai puțin dominante ale elevilor deficienți de auz pentru un stil de Învățare, trebuie recunoscut potențialul acestora În flexibilitatea de a alege Între stiluri
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pot Îmbunătăți performanțele elevilor și se poate crește motivația acestora. Rezultatele obținute de Lang, cu elevii deficienți de auz, În privința stilului de Învățare prin participare activă, nu par să difere prea mult de modelele identificate În studiile efectuate cu elevi auzitori, raportate de Grasha (1996). Acesta din urmă a subliniat corelațiile dintre scorurile obținute la stilul de Învățare prin participare activă și performanță și interes ca fiind pozitive și moderate. În ceea ce privește stilul de Învățare prin evitare/sustragere acesta a fost asociat
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Învățare prin evitare/sustragere acesta a fost asociat de către Lang cu interesul scăzut al elevilor pentru activitatea instructiv-educativă și cu o mică sau nulă valoare acordată resurselor activității. Constatările autorului sunt verificate de asemenea de cercetări anterioare efectuate cu elevi auzitori (Grasha, 1996). În același mod, rezultatele găsite de Lang, constând Într-o corelație semnificativă Între stilul de Învățare prin colaborare și percepția colegilor ca fiind de ajutor, este similară cu modelul găsit În cercetările efectuate cu elevi auzitori (Andrews, 1981
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cu elevi auzitori (Grasha, 1996). În același mod, rezultatele găsite de Lang, constând Într-o corelație semnificativă Între stilul de Învățare prin colaborare și percepția colegilor ca fiind de ajutor, este similară cu modelul găsit În cercetările efectuate cu elevi auzitori (Andrews, 1981). Relația dintre stilul de Învățare prin participare activă și notele obținute la activitate indică o oarecare asociere Între stilul de Învățare și comportament, având În vedere că elevii trebuie să execute cu succes o serie de comportamente pentru
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
foame, sete sau când va dori să se joace. În continuare copilul surd, învață să comunice închegat prin gesturi, semnele folosite incorect vor fi corijate treptat, aproximativ la fel ca și în cazul corectării articulației și îmbogățirii comunicării oral-verbale de auzitorii de vârsta mică. Este de subliniat faptul că cea mai mare parte a copiilor surzi se nasc și trăiesc în familii de auzitori în care nu se cunoaște limbajul gestual. Desigur se vor crea anumite posibilități de comunicare prin gesturi
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
fi corijate treptat, aproximativ la fel ca și în cazul corectării articulației și îmbogățirii comunicării oral-verbale de auzitorii de vârsta mică. Este de subliniat faptul că cea mai mare parte a copiilor surzi se nasc și trăiesc în familii de auzitori în care nu se cunoaște limbajul gestual. Desigur se vor crea anumite posibilități de comunicare prin gesturi convenționale stabilite de părintii auzitori și copilul surd. Această comunicare este însă limitată, foarte săracă și cu consecințe negative asupra dezvoltării capacităților psihice
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
de subliniat faptul că cea mai mare parte a copiilor surzi se nasc și trăiesc în familii de auzitori în care nu se cunoaște limbajul gestual. Desigur se vor crea anumite posibilități de comunicare prin gesturi convenționale stabilite de părintii auzitori și copilul surd. Această comunicare este însă limitată, foarte săracă și cu consecințe negative asupra dezvoltării capacităților psihice ale copilului cu deficiență auditivă. Pentru însușirea limbajului și pentru prevenirea instalării handicapului psihic, încă de la cea mai fragedă vârstă, copilul poate
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
antibiotice. În primul an de viață s-a dezvoltat normal, primii pași i-a făcut în jurul vârstei de un an și jumătate. Bolile din timpul copilăriei: nu au fost semnalate boli semnificative în timpul copilăriei; Antecedente erediare: toți membrii familiei sunt auzitori; Starea actuală de sănătate: bună; Încadrare într-un grad de handicap: grav; Diagnostic medical principal: hipoacuzie neuro senzorială profundă congenitală bilaterală; Alte diagnostice medicale: întârziere accentuată în dezvoltarea limbajului; Stare generală de sănătate: bună; Subiectul este protezat auditiv bilateral. 3
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
o ceașcă de cafea, atunci când servesc masa, când călătoresc cu mașina etc. Ne ia ceva timp să ne orientăm atenția asupra altor persoane și să dezvoltăm conversații pe temele care ne interesează. Acelasi lucru se întâmplă și cu copiii noștri-copii auzitori. În toate momentele zilei suntem cu ei (sau cea mai mare parte a timpului), le direcționăm activitățile și avem conversații variate. Discutăm cu ei când îi ducem la culcare, când îi trezim din somn, când le facem baie, la masă
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
pentru a distinge cuvintele și a percepe mesajul corect. Deci, apare un schimb absolut inedit în sensul că limbajul trupului (ce include și limbajul mimico-gestual), folosit de deficienții de auz, este cel pe care-l urmăresc de această dată la auzitori pentru a-i înțelege. În plus, un element de luat în considerare, în stimularea individului deficient de auz de a- și dezvolta abilitatea de a se exprima și de a labiolectura, este un fapt constatat pe parcursul experienței acumulate și susținut
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
un deficient de auz pur și simplu pronunțând ceea ce înainte nu reușea. Pășind în lumea tăcerii, descoperi oameni exact ca toți ceilalți, inteligenți, talentați, sensibili, frumoși, doar că simțul lor auditiv nu-i servește la nivelul optim. Noi, ca și auzitori, îi învățăm să vorbească, iar ei, la rândul lor, ne învață să prețuim mai mult ceea ce avem și ceea ce știm! Bibliografie: Mititiuc I. (1999), Ghid practic pentru identificarea și terapia tulburărilor de limbaj, Ed. Cantes, Iași Stănică I.; Ungar E.
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
dificultăți în dobândirea sunetelor vorbirii, în discriminarea lor, slabe achiziții în domeniul ortografiei și citirii. Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale moderate prezintă imaturitate a vorbirii, nedezvoltare a vocabularului, sintaxei, conceptelor, utilizează în limbajul expresiv propoziții mai simple decât copiii auzitori. Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale severe întâmpină dificultăți în dezvoltarea proceselor instrumentale datorită lipsei unui limbaj interiorizat • Copiii cu deficiențe de auz profunde întâmpină dificultăți pe măsură ce încearcă să foloseacsă, să înțeleagă, să gândească în propoziții Însușirea citirii reprezintă pentru
Copilul deficient de auz ?i cartea by Chira Dorina [Corola-publishinghouse/Science/83928_a_85253]
-
auz este nestructurat, limitat și redus ca volum, folosind cuvinte clișee cu conținut semantic sărac, deficitar.Cuvântul este legat arbitrar și nu intră în vocabularul activ al surdului, deoarece organele fonatorii nu sunt folosite, stimulate frecvent că în cazul persoanelor auzitoare. Din punct de vedere al formării unei vorbiri corecte și inteligibile trebuie îndeplinite mai multe sarcini ortofonice: 1. Formarea și exersarea respirației verbale Abilitatea de a doză actul respirator se realizează în mod automat.Copiii cu deficiențe de auz nu
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
formal, dorim să stimulăm interesul pentru cunoaștere (cunoașterea de sine, cunoașterea celuilalt, cunoașterea lumii în care trăim și a transformărilor rapide cărora trebuie să le facă față), pentru comunicare verbală (principalul instrument care le facilitează relaționarea și integrarea în lumea auzitorilor), pentru adaptarea la cerințele vieții școlare, sociale, culturale și, mai târziu, profesionale. Pornind de la afirmația lui Jack Delors făcută în „Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul XXI”: „Educația trebuie organizată în jurul a patru tipuri
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
Ei devin conștienți de faptul că nu sunt singuri, că mai există copii/tineri asemeni lor, că au o cultură comună în care limbajul mimico- gestual reprezintă limba lor maternă. Însă școala trebuie să îi pregătească să trăiască în lumea auzitorilor, să le formeze acele capacități și competențe care să le permită un răspuns eficient și rapid la provocările lumii reale, o lume plină de contradicții și dezechilibre, compusă în proporție de 98% de auzitori... Dar și această lume, societatea post-
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
îi pregătească să trăiască în lumea auzitorilor, să le formeze acele capacități și competențe care să le permită un răspuns eficient și rapid la provocările lumii reale, o lume plină de contradicții și dezechilibre, compusă în proporție de 98% de auzitori... Dar și această lume, societatea post- modernă , trebuie să se deschidă, să îi accepte, să îi includă în rândurile ei pe cei care, din cauze independente de voința lor sunt diferiți, dar egali în drepturi cu toți ceilalți. Școala este
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
hipoacuzici nu aud sunetele dar percep vibrațiile puternice, deoarece sufletele noastre vibrează când intrăm în contact unii cu alții... deoarece noi suntem vibrații în Univers! Grupul nostru informal de tineri este format din elevi ai Școlii pentru Hipoacuzici și tineri auzitori care au în familie rude cu deficiență de auz (frați, surori, părinți) și care cunosc astfel probleme pe care le întâmpină aceștia în viața de zi cu zi. Am căutat apoi o fundație care să ne reprezinte legal și am
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
a realiza un studiu de fezabilitate pentru un viitor proiect internațional din cadrul programului „Tineret în acțiune”, Acțiunea 1.1- Schimb de tineri, proiect în care noi am dorit să fie implicați atât tineri cu deficiențe de auz cât și tineri auzitori din mai multe țări europene. Acest proiect- „Împreună într-o lume a tăcerii”- s-a dorit a fi punctul de plecare în inițierea și promovarea colaborării dintre tinerii cu deficiențe de auz și auzitori din România și Turcia, prin împărtășirea
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
deficiențe de auz cât și tineri auzitori din mai multe țări europene. Acest proiect- „Împreună într-o lume a tăcerii”- s-a dorit a fi punctul de plecare în inițierea și promovarea colaborării dintre tinerii cu deficiențe de auz și auzitori din România și Turcia, prin împărtășirea de experiențe, schimburi de bune practici, creșterea încrederii în sine, a stimei de sine a tinerilor. Liderul grupului LONCA a prezentat oportunitățile de integrare profesională a tinerilor cu deficiență de auz din Turcia și
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
câștigând finanțare. În luna octombrie 2008, între 13 și 23, s-a desfășurat întâlnirea de proiect. Prin acest proiect am intenționat să arătăm că tinerii cu deficiențe de auz sunt diferiți dar egali, că pot desfășura activități ca și tinerii auzitori, că se pot integra și pot participa la activitățile de grup. Am structurat construcția noastră pornind de la obiectivele principale ale tuturor activităților instructive, educative și recuperatorii care se desfășoară cu și pentru tinerii cu deficiență de auz: integrarea și incluziunea
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
și Polonia în vederea inițierii și desfășurării unor proiecte viitoare în cadrul programului Tineret În Acțiune. Mulțumită proiectului nostru alte grupuri de tineri și organizații au decis să realizeze proiecte pentru tineri. Am arătat că tinerii cu deficiență de auz și tinerii auzitori pot fi împreună și pot pregăti un proiect astfel încât orice tânăr poate fi încurajat să fie membru al unei organizații pentru tineret, crescând astfel încrederea în sine, în propriile capacități și forțe interne. Toate aceste eforturi ale profesorilor și tinerilor
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
carte de muncă? (da/nu) 6. Vă place ce faceți (meseria pe care o practicați)? (da/nu) 7. Salariul obținut este mulțumitor? (da/nu) 8. Sunteți căsătorit (ă)? (da/nu) 9. Aveți propria casă? (da/nu) 10. Cum comunicați cu auzitorii? (foarte bine/bine/greu) Monitorizarea inserției pe piața muncii a vizat absolvenți ai Grupului Școlar „Vasile Pavelcu” Iași promoțiile 2004, 2005 și 2006 (total 135 absolvenți). Acest studiu, în special aplicarea fișelor privind traseul socio - profesional al absolvenților, s-a
Traseul socio ? profesional al absolven?ilor by Leahu Daniela [Corola-publishinghouse/Science/84007_a_85332]
-
place meseria pe care o practică; - 63,15% din cei angajați nu sunt mulțumiți de salariul obținut; - 4,44% din cei chestionați sunt căsătoriți; - 97,77% din cei chestionați nu au propria casă; - 50% din cei chestionați comunică greu cu auzitorii. Se observă că aproximativ jumătate din cei chestionați au un loc de muncă, toți lucrând în sectorul privat. Un procent semnificativ din cei angajați lucrează în specialitatea de pe diplomă și au carte de muncă. Meseria pe care o practică le
Traseul socio ? profesional al absolven?ilor by Leahu Daniela [Corola-publishinghouse/Science/84007_a_85332]