267 matches
-
sumbri, vînt și piază rea, Pe fruntea lui va străluci cununa Și-n dreapta lui Ramida o să stea! Căci bezna stăruind în vechi coclauri Se spulberă în noul răsărit Și falnic sună trîmbițe de aur: Bine-ați venit! Aceste versuri avîntate și totodată mîngîietoare exprimă cum nu se poate mai plastic adînca dragoste a lui Hubert Hedriphin pentru figurile fabuloase ale vechilor basme și legende populare, în care el vedea întruchipîndu-se hiperbolic însușirile cele mai de preț ale oamenilor simpli și
Pagini regăsite - Hubert Hedriphin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10204_a_11529]
-
Se pare că nu și invers, de vreme ce, nu cu multă vreme în urmă, se înscria în corul celor care cereau amendarea mea exemplară pentru opinii exprimate în presă. Asta așa, între noi, ,democrații" și ,toleranții"!) Uzând de trucurile unei retorici avântate, afirmi - trecând cu grație peste lipsa dovezilor, acordând o greutate imprudent de mare propriilor percepții, prejudecăți și chiar vedenii - un neadevăr cât casa: și anume, că ,o reclam opiniei publice pe Mihaela Miroiu" pentru vina de a fi o ,rescapată
Scrisoare lui Gabriel Andreescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10715_a_12040]
-
Pe urmă... ...pe urmă au început cele patru spectacole cu Pyram și Thisbe 4 you, scenele cu meșteșugarii din Visul unei nopți de vară deWilliam Shakespeare. Primul: o limbă simplă, ușor arhaică și o lume de femei. Mame, gospodine mai avîntate sau mai așezate. Ele pun la cale prima în-scenare și emoționantă este aici chiar relația cu teatru ca nou concept. Ca un obiect ciudat, care intră brusc în viața cotidiană și pașnică a bietelor femei dintr-o comunitate rurală. Costumele
Homo ludens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6763_a_8088]
-
a fost fascinat de aplombul și verva fără egal a celor doi pianiști, care au dialogat într-o manieră firească, remarcabilă prin spectaculos și culoare. Elaborate sub formă de întrebare-răspuns, temele fermecătoare (cu caracter optimist și pregnant ritmic, ori cantabile, avântate) le-au prilejuit pianiștilor ocazia de a desfășura un diapazon extrem de variat din punctul de vedere al expresiei și al mijloacelor instrumentale. Asemănătoare ca stil cu divertismentele și serenadele mozartiene, muzica a captivat publicul, creând o stare de entuziasm și
Excelen?? pianistic? by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
terapeutica ingenuității, stilistic ne confruntăm cu un registru baroc. Poeta doctus, inclusiv în sensul apelului la un lexic adesea din specialitățile așa-zis apoetice, Ion Zubașcu e și un făcător rafinat de forme estetice propriu-zise. Ele impun prin bogăția lor avîntat tortuoasă, prin luxurianța lor esențial imaginativă. O violență sensibilă se întrupează în echivocul lor contemplativ-malițios. Imaginea muzicii, de pildă, se compune uluitor aluvionar din factori disparați, ce, înainte de-a urca spre finala "cupolă galactică" fac un ocol prin sugestiile
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
care pun în chestiune ideile curente, valorile acceptate. E o infuzie de viață, un lirism speculativ în aceste pagini cîteodată măcar aparent "disperate", debusolate, o vitalitate ce ia înfățișarea incredulității, angoasei. Un gest capital e cel al inadaptării în cheie avîntată ori depresivă, punct de referință al oricărui act creator. Arșavir Acterian își mărturisește alternanța dintre o frenezie paroxistică, maladivă și incapacitatea integrării în mediul social: "Veselia mea, cînd se isca, era o veselie bolnăvicioasă: tremuram, dănțuiam, chiuiam, pentru că tinerețea îmi
Un „trăirist” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7363_a_8688]
-
detaliu cu atît mai lăudabil cu cît cartea cade pe un fundal de evidentă oboseală promonarhică. Autorul e direct, fățiș, nu se încurcă în precauții. Și fiindcă nu se ține în penumbra protectoare a prudențelor, Fărcășanu aduce cu un lictor avîntat, care, croindu-și drum cu facla aprinsă, îi avertizează pe trecători că în spate va veni o procesiune de seamă: monarhia de drept divin, dreptul de primogenitură, ereditatea de sînge și toate variantele pe care monarhia le-a luat de-
Rex sacrorum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6819_a_8144]
-
capului că lentilele prin care se pot vedea aștrii și acelea care prind mișcările gîzelor nevăzute sînt deopotrivă de minunate", "pentru că această judecată contemporană nu pricepe că hohotul de rîs, sănătos și entuziast, e vrednic să stea alături de cel mai avîntat elan liric și că între acest rîs și maimuțărerile unui măscărici de bîlci e o adevărată prăpastie". N.V. Gogol, Suflete moarte. Teorie care s-a dovedit valabilă pentru orice artist trăitor într-un regim totalitar. Spectacolul lui Pintilie cu Revizorul
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
folclorului românesc, transfigurate în teme de colind sau de cântec lung; Adrian Pop (Sept Fragments de Tristan Tzara pentru mezzosoprană și pian) pune, ca și Dan Dediu, serioase probleme de construcție sonoră, probleme la care găsește soluții binevenite, uneori chiar avântate, iluminate; Felicia Donceanu (Décalcomanies d'apres Tristan Tzara pentru soprană, clavecin și două viole da gamba) se declară adepta teatrului instrumental, gen care o situează, probabil, în cea mai proximă vecinătate cu Tristan Tzara, fie și numai din punct de
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
nu înseamnă că fanfara nu are susținătorii ei. Antologia Laptele negru aduce o revelație importantă: autorul ei este un poet postmodern avant la lettre. Chiar dacă exemplele de până acum nu sugerează acest lucru (nimic nu pare mai depărtat de retorica avântată a lui Radu Ulmeanu decât banalul, starea de normalitate, discursul minimal al poeților generației '80) există elemente care susțin o astfel de ipoteză. În versurile lui Radu Ulmeanu este vizibil un întreg sistem de referințe culturale (aluzii, citate explicite, dialog
Intimism viforos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7644_a_8969]
-
izbândă lingvistică și artistică vădind virtuți contradictorii parcă: ținând să impună stilul dificil, niciodată întâlnit până atunci al originalului, și urmărindu-și îndărătnic scopul printr-o muncă fără răgaz sau odihnă până la victoria asupra cuvântului impropriu, Ș. Foarță zboară totodată avântat, sprințar dar lin, cu ușurința și forța unui vultur fără frică sau inhibiții, în țara visată a minunățiilor cuvântului trăznit, imaginativ, chiar aiurit, fantasmagoric, dar fără cusur, înmiit convingător, drag iubitorilor vorbirii cu șart. Jucăuș și provocator, traducătorul mai adaugă
E fără e ! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5835_a_7160]
-
La rândul ei, Ana Rareș, cu toată poezia numelui ei, se află în condiția unei neveste care își înșeală soțul, profesor de stiinte naturale la Universitatea din Iași. Este caraghios să-l vezi pe poetul care o slăvește în versuri avântate luându-și măsuri de precauție pentru a nu da de bănuit mangafalei de la Iași. Pe de altă parte, însuși limbajul ceremonios, cu pauze făcute pentru așteptarea aplauzelor asistenței, este inadecvat într-un român în care se rememorează evenimente dramatice din
Poezie povestită by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17639_a_18964]
-
closet public din Timișoara de pe vremuri, un distih (scris cu creionul, sub tavanul foarte înalt, căci «alte Zeit» ), cu numele de Epitafși următorul conținut: Aici zace îngropat/răposatul meu... produs". La polul opus, înregistrăm spiritul galic, salonard pînă la o avîntată prețiozitate. Spre a-și curăța spațiul textual de miasmele ce, în răstimpuri, îl inundă, cozeurul se dedă la subtilități verbale în care e neîntrecut (omonimii și omofonii, tautologii și tautofonii, dismorfologii ale vorbirii de tot soiul), care semnifică destinderile instantanee
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
șipci de lemn// Să beau cu el pân'la-nviere/ Oțet amestecat cu fiere." (Visez un muritor de rand) Libertățile pe care și le ia Cristian Bădilită față ortodoxism, departe de a fi ireverențioase, exprimă modul său de a iubi: avântat și nesupus și, uneori, extravagant (în stilul lui G. Călinescu). Din această atitudine rezultă, inevitabil, și câte un moment de superficialitate voioasa: "- Din doi fulgi de nea,/ imaculați,/ se poate obține/ foarte simplu/ un înger la eprubeta" (Mic tratat de
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
vară / sub vie / sub lămpi calde / și sulf / între cuvinte / mai bătrîne / ca oamenii // monstruoase ce / năpădesc visul // somnul de vară / moarte de mărunțișul / uitat prin buzunare" (Somnul). Deloc expansiv, cu toate că se percepe în discursul d-sale proiectul unui existențial avîntat, al unui zbucium ce și-ar accepta cu greu limitele, Victor Știr tinde spre concentrare ca spre o rețetă nu doar expresivă ci și de ordin moral. E o penitență, un gen de asceză. Aidoma tuturor creatorilor stăpîniți de luciditate
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
impune odată pentru totdeauna o definitivă renunțare. Știu că nu duce la nimic, că totul e dinainte sortit celui mai grotesc deznodămînt - și totuși de fiecare dată mă îmbarc în aceeași ridicolă farsă". Ajuns într-un astfel de punct al avîntatei confesiuni, cuceritorul nu se dă în lături a se condamna pe sine: "E greu să fii un om sfîrșit - și să accepți cu seriozitate acest fapt. Ce e de mai neiertat în cazul meu este că antrenez în situații atît
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
incontestabile ale celor doi interpreți, aflați într-o excelentă colaborare artistică. Pe parcursul celor trei mișcări ale sonatei, aceștia au evocat un caleidoscop cuceritor de imagini muzicale și de stări sufletești; publicul a fost fascinat de exuberanța, de strălucirea și lirismul avântat al temelor din Allegro assai, de cantabilitatea generoasă, eleganța și grația cu care a fost redat Tempo di Minuetto (unde pianistul a marcat cu umor accentele din bas, ce sugerează ritmul ternar al dansului), dar și de luminozitatea și verva
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
estetizante"? Oricît de seducător ar apărea gestul d-sale de arbitraj postfactual (deși sintagma "intoleranțe estetizante" e, să admitem, ea însăși nu tocmai tolerantă!), avem totuși impresia că E. Lovinescu a fost punctul de reper cel mai potrivit al demersului avîntat al cerchiștilor. Cu atît mai vîrtos cu cît tendenționismul advers structurilor estetice pe care-l aveau în vedere în timpul războiului avea să fie urmat de un tendenționism cu mult mai virulent care a prejudiciat în chip monstruos nu doar esteticul
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
cititor în situația de a se întreba mereu dacă ceea ce citește nu reprezintă cumva un vis ori delirul naratorului. Un lucru este cert: claritatea nu este "la qualité maîtresse" a acestui roman. Tot la capitolul reproșuri trebuie pusă retorica prea avântată a personajelor. De multe ori acestea declamă ca într-o piesă de teatru de Camil Petrescu, "văd idei", în loc să se exprime simplu, firesc la obiect. De multe ori dialogurile mi s-au părut lipsite de naturalețe, tonul este prea înalt
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7179_a_8504]
-
se poate mai mult, urmează scena în care eroul Siegfried descoperă ce înseamnă frica. Stefan Vinke nu a părut să își conserve energiile pe parcursul interpretării sale. A debutat în forță. A devenit pe rând naiv, ezitant, întrebător, furios, disprețuitor și avântat. Dar nu și-a cruțat nici o clipa glasul, care a acoperit toata gama de emoții existente. Calitatea vocii sale, extrem de bogată și viguroasă, cu accente excepționale de imponderabilitate, nu a avut de suferit în nici un sunet al acestei covârșitoare partituri
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
deznaționalizare; iar Dualismul i-a fost impus Austro-Ungariei "din afara"! În documentata să lucrare Evreii din România (1866-1919). De la excludere la emancipare (traducere C. Litman, Ed. Hasefer, București, 1996, pp. 240-241) Carol Iancu atrage atenția asupra broșurii, citând câteva segmente mai avântate: "Dacă prințul Bismarck are dreptul să expulzeze pe iezuiți și pe socialiști, Slavici se întreabă de ce li se refuză românilor aceeași atitudine față de evrei, care reprezintă ao conjurație contra societății moderneă. ăNoi nu-i persecutam pe socialiști fiindcă avem mai
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
nu te mai bălăci în băltoacele alea sentimentale. / mai lasă din basmele alea care prisosesc pînă și copiilor - în însoțirea căderii tu faci lucruri specifice acesteia și nu mai este nimeni sub frunze" (poate că aparții altui sfîrșit). În raport cu candoarea avîntată, cu dezarmantele frăgezimi ale congenerului d-sale Vasile Muste, Echim Vancea ilustrează polul opus al unei elaborări circumspecte, pigmentate de ironie. n Vasile Muste: Constelația copilăriei, Ed. Grinta, 2009, 68 pag. Vasile Muste: Proprietarul de distilerii, Ed. Galaxia Gutenberg, 2008
Poeți maramureșeni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6643_a_7968]
-
-n Uniunea Europeană. Dacă nu noi, măcar strănepoții noștri - dacă ar fi să ne luăm după discursul cam în doi peri al d-lui Schroeder, care a turnat o găleată cu apă peste tăciunii aprinși acum câteva luni de mult mai avântatul premier britanic, Blair. Cu ce zestre ne vom prezenta în fața mult mai bogaților spiritual colegi din vestul Europei? Cu niste troglodiți pe care-i trec apele când li se pretinde să articuleze o silaba că lumea într-o limbă străină
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
duiosul cântăreț al „patriarhalelor” și al melancolicelor „cântece”. El însuși, Șt. O. Iosif, se considera inapt pentru verbul poetic energic și înflăcărat. De aceea în poezia Scrisoare lui Goga spune într-o condițională poetică: „Și de scriam un vers mai avântat/ Aprins de-obida silei seculare..” Și totuși Iosif a scris acest„vers mai avântat” în anii Războiului pentru întregirea neamului. Este vorba despre imnul La arme! A apărut în revista „Flacăra”, 8 decembrie 1912 și George Călinescu caracteriza astfel poezia
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
considera inapt pentru verbul poetic energic și înflăcărat. De aceea în poezia Scrisoare lui Goga spune într-o condițională poetică: „Și de scriam un vers mai avântat/ Aprins de-obida silei seculare..” Și totuși Iosif a scris acest„vers mai avântat” în anii Războiului pentru întregirea neamului. Este vorba despre imnul La arme! A apărut în revista „Flacăra”, 8 decembrie 1912 și George Călinescu caracteriza astfel poezia lui Șt. O. Iosif: „Lui i se datorește acea strigare națională de vitejie La
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]