275 matches
-
următori, o echipă de la Speotelex Cluj Napoca descoperă pe o strâmtoare dintre bolovanii de pe podea, continuarea Avenului din Piatră Ceții. Pe o galerie verticală și îngustă reușesc să atingă cota de -86 m. Lungimea totală a galeriilor este de 120 m. Avenul din Piatră Ceții s-a dezvoltat prin dizolvare pe fracturi majore a calcarului de către apă de precolație. La intrare se prezintă că o dolina spartă, după care un puț larg, întrerupt de o treaptă la -30m, ajunge la -48m. Intrarea
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
curge pe ultimii metri unde apar și câteva speleoteme firave: stalactite, scurgeri parietale, mici gururi și scurgeri de montmilch. Mai multe legende au fost culese încă înainte de explorare. În una se povestește pățania unui câine ciobănesc care a alunecat în aven. Stăpânul renunța la el dar după câteva zile, câinele este găsit de câțiva copii în apă unui izvor carstic de pe Valea Gălzii la 6 km distanță, mai mult mort decât viu. O altă legendă povestește că în vremuri vechi, un
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
apă unui izvor carstic de pe Valea Gălzii la 6 km distanță, mai mult mort decât viu. O altă legendă povestește că în vremuri vechi, un aventurier de la oraș s-a lăsat coborât cu funii de un grup de tineri în fundul avenului. Înțelegerea era că atunci când va scutură de funie să fie tras afară. După o lungă așteptare în care funia rămâne nemișcata, flăcăii o trag sus. De aici povestea are două variate. În primă, la capătul funiei au găsit un om
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
groază întipărita pe față. Cât a mai trăit acesta, cu mintea rătăcita nu a mai scos o vorbă. A doua variantă spune că la capătul funiei a ajuns sus numai pălăria curajosului aventurier. Explicația la amândouă variante e aceeași: în aven își au sălaș solomonarii cu balaurii lor călători prin nori și aducători de ploi. În Avenul din Piatră Ceții nu au fost făcute încă cercetări biospeologice dar au fost identificate exemplare de Myotis myotis, Triphosa dubitată și Limonia nubeculoasa. Avenul
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
o vorbă. A doua variantă spune că la capătul funiei a ajuns sus numai pălăria curajosului aventurier. Explicația la amândouă variante e aceeași: în aven își au sălaș solomonarii cu balaurii lor călători prin nori și aducători de ploi. În Avenul din Piatră Ceții nu au fost făcute încă cercetări biospeologice dar au fost identificate exemplare de Myotis myotis, Triphosa dubitată și Limonia nubeculoasa. Avenul Piatră Ceții este greu de parcurs. O pot face echipe bine antrenate, echipate cu tehnică de
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
aven își au sălaș solomonarii cu balaurii lor călători prin nori și aducători de ploi. În Avenul din Piatră Ceții nu au fost făcute încă cercetări biospeologice dar au fost identificate exemplare de Myotis myotis, Triphosa dubitată și Limonia nubeculoasa. Avenul Piatră Ceții este greu de parcurs. O pot face echipe bine antrenate, echipate cu tehnică de escalada și surse multiple de iluminat.
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
Printre aceste văi se remarcă: valea Cohuri-Ponor, valea Ponoraș și valea Recea. Cea mai semnificativă, ca debit și lungime, este valea Pampăr, care vine de la Călugări, trece prin Izbuc, apoi se pierde într-o uriașă gură de peșteră numită Cîmpeneasca (avenul are 35 m adâncime). După aproximativ 3 km de la gura peșterii, drum străbătut subteran de Pampăr, apa iese la suprafață la Vașcău, într-un punct numit izvorul din Boiu. Pe marginea Platoului Vașcău sunt 2 izbucuri deosebite: unul în valea
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
inuman al ocupantului. O altă minunată pesteră, este „peștera cu biluțe”, fiind situată în bazinul superor al Văii Bolzului, ascunsă în pădurea de fag și cunoscută de puțini vizitatori; comunică cu suprafața prin două intrări: gura peșterii și un mic aven. Prezența pe vatra peșterii, a mii de bile sferice, de dimensiuni diferite, conferă acestei peșteri o particularitate specifică , unică în felul ei - tocmai prin această zestre ce-i aparține. La fel ca și alte formațiuni calcaroase specifice în general peșterilor
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
poate circula numai călcând pe bile care astfel cu timpul se distrug. Precizăm de asemenea, că peștera este foarte joasă, cu înalțime mică, accesul în ea fiind dificil; are două ramificații și o lungime de cca.1km. Merită menționat și avenul din Săcătură, care se dezvoltă în aceiași zona de relief carstic, din extremitatea sudică a vârfului Prislop. Până în prezent, nu s-a putut stabili lungimea exactă a acestuia, explorarea avenului fiind îngreunată de numeroasele galerii și cascade subterane. Localitatea Fânațe
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
ramificații și o lungime de cca.1km. Merită menționat și avenul din Săcătură, care se dezvoltă în aceiași zona de relief carstic, din extremitatea sudică a vârfului Prislop. Până în prezent, nu s-a putut stabili lungimea exactă a acestuia, explorarea avenului fiind îngreunată de numeroasele galerii și cascade subterane. Localitatea Fânațe este situată într-un areal apreciat nu numai pentru frumusețile și bogățiile de la suprafață, ci și pentru valorasele bogății subterane. Din subsolul acestor regiuni, oamenii au valorificat de-a lungul
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
conform teoremei lui Liouville. Colecția simplectomorfismelor indusă de fluxul Hamiltonian este numită mecanica Hamiltoniană a unui sistem Hamiltonian. Structura simplectică induce o paranteză Poisson, iar paranteza Poisson dă spațiul funcțiilor pe structura mulțimii unei algebre Lie. Fiind dată funcția "f", aven: Dacă avem o probabilitate de distribuție ρ, deoarece viteza din spațiul fazelor (formula 33) are divergența egală cu zero și probabilitatea se conservă, derivata ei convectivă este zero și putem scrie: Aceasta se numește teorema lui Liouville: Fiecare funcție netedă "G
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
descoperă și explorează cea mai frumoasă galerie a peșterii ("Galeria Polaris"). Se recartează întreaga peșteră. Pojarul Poliței este o peșteră fosilă formată din galerii (dezvoltate pe diaclaze) și din câteva săli, aparținând unui sistem de drenaj independent. Gură reprezintă un aven de prăbușire format secundar. Intrarea are o formă triunghiulara de 2,5 m lățime și 2 m înălțime. O verticală de 3 m duce într-un culoar puternic descendent. El este împărțit mai jos în două de o concrețiune verticală
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
pășuni, zone împădurite. Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Piatra Craiului" și include rezervațiile naturale: Cheile Zărneștilor (arie protejată de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic, cunoscută și sub denumirea de "Prăpăstiile Zărneștilor"), Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran), Peștera Dâmbovicioara, Avenul din Grind, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor, Peștera nr. 15, Peștera Stanciului și Peștera Uluce. Masivul Piatra Craiului prezintă o arie naturală cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Cabană Scărișoara. Prima mențiune a peșterii este făcută de R. Jeannel și Emil Racoviță (1929), care dau o descriere, o schiță de hartă și prezintă diferite fenomene hidrologice, biologice și meteorologice. Ei denumesc peșteră „Ghețarul de la Zgurăști”. Porțiunea explorata cuprinde avenul de intrare, Sala lacului temporar și cinci scurte galerii. În 1984 Liviu Vălenaș și Gabi Halashi, explorează și recartează partea cunoscută a peșterii și profitând de nivelul scăzut al sifonului de la capătul Galeriei V, îl depășesc și descoperă o galerie
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
cu Nuferi, Lacul Necunoscut, Băile de Nămol, Lacul Lung, Sala Catrastrofei și Lacul Styx, lungimea peșterii trecând de 5 km. În versantul abrupt al Văii Ordancușa, pe o porțiune limitată se formează o platformă care este perforata de deschiderea unui aven cu diametru de 40 m. În peretele lui nordic (cel dinspre versant) se deschide o dublă arcada: la dreapta (est) un mare poartal de 20 m lățime și 30 m înălțime, iar la stanga (vest) un poartal mai mic, de 10
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
versant) se deschide o dublă arcada: la dreapta (est) un mare poartal de 20 m lățime și 30 m înălțime, iar la stanga (vest) un poartal mai mic, de 10 m lățime și 3—4 m înălțime. Deasupra acestor deșchideri peretele avenului mai are până la buza circa 50 m înălțime. În aven se coboară fără dificultate cei 30 m prin colțul de sud-vest și se ajunge pe marele grohotiș care se prelinge pe sub cele două portaluri. La jumatatea acestei panțe în peretele
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
mare poartal de 20 m lățime și 30 m înălțime, iar la stanga (vest) un poartal mai mic, de 10 m lățime și 3—4 m înălțime. Deasupra acestor deșchideri peretele avenului mai are până la buza circa 50 m înălțime. În aven se coboară fără dificultate cei 30 m prin colțul de sud-vest și se ajunge pe marele grohotiș care se prelinge pe sub cele două portaluri. La jumatatea acestei panțe în peretele din dreapta pe langă care coborâm se deschid două mici guri
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
Felix și Băile 1 mai se află la o distanță de 8 km, respectiv 4 km de oraș. Pe lângă apele termale recunoscute pe plan internațional pentru efectele terapeutice, în această zonă se găsește o formațiune carstică spectaculoasă, mai exact, un aven cu o adâncime de 86 de metri, denumit în zonă "Craterul de la Betfia", precum și Pârâul Peța, cu o vegetație tropicală unică în Europa. De secole, municipiul Oradea a reprezentat un punct important de referință pentru zonă, fiind cel mai important
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
abriurile și primele săli de peșteră aflate în apropierea caselor sunt amenajate ca grajduri sau depozite. În alte locuri au fost construite case, mănăstiri sau castele. În funcție de înclinarea galeriilor avem: peșteră - unde majoritatea galeriilor sunt orizontale sau cu înclinație mică, aven - în care majoritatea galeriilor sunt verticale sau puternic înclinate. peștera-aven - care începe cu galerii orizontale ca apoi să se dezvolte mai mult pe verticală și avenul-peștera - cu goluri care încep pe verticală ca apoi dezvoltarea dominantă să fie pe orizontală
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
Direcția Romsilva. Cele 8 rezervații speologice propuse se afla în întregime în arealul comunei vor fi și ele administrate de către comuna Carașova (rezervațiile sunt propuse de Asociația Exploratorii Reșita și sunt: Peștera Exploratorii, Peștera Răsuflătoare, Peștera 2 Mai, Peștera Ramonei, Avenul Bizonului, Avenul dintre Brândușe, Peștera Frumoasă, Peștera SpeoSport 77) Zonarea pe verticală a vegetației este condiționată de altitudine, climă, sol, la care se adaugă orientarea culmilor, particularitățile topoclimatice, constituția geologică,precum și influențe exercitate de către om asupra peisajului. Suprafața terenurilor acoperite
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
Cele 8 rezervații speologice propuse se afla în întregime în arealul comunei vor fi și ele administrate de către comuna Carașova (rezervațiile sunt propuse de Asociația Exploratorii Reșita și sunt: Peștera Exploratorii, Peștera Răsuflătoare, Peștera 2 Mai, Peștera Ramonei, Avenul Bizonului, Avenul dintre Brândușe, Peștera Frumoasă, Peștera SpeoSport 77) Zonarea pe verticală a vegetației este condiționată de altitudine, climă, sol, la care se adaugă orientarea culmilor, particularitățile topoclimatice, constituția geologică,precum și influențe exercitate de către om asupra peisajului. Suprafața terenurilor acoperite cu vegetație
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
Florin Oprea, Sorin Sarbu, Aurora Câmpeanu, Iosif Pop, Dumitrescu Mircea, Mateica Simion, Ovidiu Micu... Clubul a fost afiliat la Comisia Centrală de Speologie Sportivă în 1979. Au fost descoperite și explorate peste 400 de noi peșteri. Peșteră Bisericuța, Peșteră Dâmbău, Avenul Gemenele, Peșteră din Valea Geoagiului, Peșteră Calului, Peșteră Poartă Zmeilor... În Peștera Huda lui Papara Viorel Roru Ludușan descoperă două sectoare fosile de peste 3 km lungime. Peșteră are în prezent 5200 m dar mai sunt încă multe semne de întrebare
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
Galeria JP. Apoi Viorel Roru Ludușan descoperă Galeria Roru ridicând lungimea peșterii de la 700 m la peste 5 km. În zona nou descoperită se află cinci lacuri subterane din care Lacul Minunea Mununii este cel mai mare din România. În Avenul din Șesuri, Viorel Roru Ludusan descoperă Galeria Șerban lungă de 230 m. În Peștera Jgheabul lui Zalion, cea mai dificilă peșteră din România, într-o expediție la care au participat mai multe cluburi, Viorel Roru Ludușan descoperă, explorează și cartează
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
cunoscută și ca Avenul V5 sau Avenul din Fața Muncelului este cea mai adâncă peșteră din România și pe cale să devină și cea mai lungă. este situată pe platoul carstic Padiș în depresiunea Vărășoaia, de unde și inițială numelui. Se poate ajunge de la Padiș pe marcajul
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
cunoscută și ca Avenul V5 sau Avenul din Fața Muncelului este cea mai adâncă peșteră din România și pe cale să devină și cea mai lungă. este situată pe platoul carstic Padiș în depresiunea Vărășoaia, de unde și inițială numelui. Se poate ajunge de la Padiș pe marcajul ce duce la
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]