238 matches
-
și sunt silit să știu că până și această musculiță, care bâzâie acum înaintea mea într-o rază de soare, chiar și ea participă la acest ospăț, la acest cor, își știe locul, și-l iubește, iar eu sunt singurul avorton, care până acum, numai din lipsă de curaj, nu a vrut să înțeleagă situația! O, știu doar cât de mult ar fi dorit prințul și toți ceilalți să mă împingă până acolo, încât până și eu, în locul acestor discursuri «perfide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
frunze; brusc, păsărica zbură din copac și, cine știe de ce, în clipa aceea el își aminti de „musca“ din „raza fierbinte de soare“, despre care scria Ippolit că “își știe dorul, participă la corul general și numai el e un avorton“. Această frază îl uimise atunci, lucru pe care și-l aminti acum. O amintire demult uitată se zvârcoli în el și deodată totul se limpezi. Se întâmplase în Elveția, în primul lui an de tratament, chiar în primele luni. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
acord că produșii tindeau spre sterilitate. Și-o imagină pe acea fiică a sa cu capul foarte mare, pielea galbenă, crescând anapoda prin murdăria junglei, cu trăsăturile degradându-i-se pe zi ce trece, sfârșind într-o imagine hidoasă de avorton. Între timp, Elspeth se depărtează tot mai mult. A încetat să-i mai ceară permisiunea să facă anumite lucruri și discută cu acei oameni maimuță în silabe scurte, rapide, pe care el nu le poate urmări. Nu-l mai atinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Jaramí cu ciclopica statuie dăltuită de Fioravanti În onoarea drapelului național mi-a dovedit că el era una din solidele valori ale tinerei noastre literaturi. Nu era tontul insuportabil care profită de primul tête-à-tête pentru a-ți băga pe gât avortonii iscați din pana sa: era un savant, un Înțelept, care nu pierdea ocazia de a tăcea În fața maeștrilor. L-am delectat apoi cu prima dintre odele pe care le-am dedicat lui José Martí; cu puțin Înaintea celei de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care erau deja membri și am fost primit în Partidul Comunist Român. — Când s-a întâmplat asta? — Cred că în octombrie 1989. Vorbeam cu un coleg cu care am fost primit atunci în partid și am spus că am fost avortonii sistemului. Am participat la două sau la trei ședințe de partid ale facultății, care m-au amuzat teribil. Asta e partea vizibilă a recrutării. Partea invizibilă: în timpul facultății, am fost abordat în cămin și mi s-a spus că vrea
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
femei cu mâini de funingine. Scaunele erau de tot felul: mici, din lemn; mari, cu spătar, adunate de prin toate colțurile, la fel ca și vasele dintre care nu erau două la fel. Fiecare minunat și trist în felul său, avorton al testelor maestrului și ale fiului sau, sensei secund, cum îl numeam eu în glumă, care tocmai experimenta noi tehnici de producere a unor culori speciale, marca Nanatsumori. Noi încă aduceam vase aburind îmbietor, pe când bărbații se apucaseră deja să
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
de uraganul bombelor aruncate din înalt, ca să rămână mărturiile de asasinat ale omului în patru labe. Omul vertical se va naște după mine și va trăi mii de ani, chiar dacă va fi ucis de pietrele nebunilor. - Cer cuvântul! interveni atunci avortonul de pe tribuna improvizată din piatra ce se formase în bășica fierii mele și fără să mai aștepte aprobarea, propuse un congres al scheletelor și o moțiune în versuri. Regele meu va surâde îngăduitor, dacă va afla scurta interpretare a caraghiosului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
am știut să bat și scândurile patului, descumpănite de povara ciolanelor mele, s-au ridicat de pe caprele tale aspre și groase ca să se întoarcă împotriva mea și să-mi surpe trupul ostenit. - Ostenit de lenevie fără leac, adăugă în diapazon avortonul monstruos , bătând enervat cu pumnișorul în coșul pieptului meu. - Pălmuit de sănătatea judecății tale, spusei mai departe, plimbându-mă între ușă și cuptor, începui să mânuiesc rindeaua, sângerându-mă și am bătut cuie cu ciocanul, zdrelindu-mi vârfurile degetelor. Făcui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
zâmbitori, cântau cu entuziasm despre succesul ce trebuia negreșit să urmeze. — O, Cerule! strigă Ignatius, incapabil să se mai abțină. Floricelele de porumb îi lunecară pe cămașă și se adunară în faldurile pantalonilor. Ce degenerat a putut să producă acest avorton? — Taci din gură, îl admonestă cineva din spatele lui. — Ia privește numai la cretinii aceștia zâmbăreți! Ce bine ar fi să se rupă toate sârmele pe care se bâțâie! Ignatius zornăi boabele de porumb rămase în ultima pungă. — Mulțumescu-ți ție, Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
și neinspirate: „Zorii avortează pe picioarele / Asfințitului“ (Trotuar); „Cântecele sfârâie stinse / Sub burta grea a unui / Asfințit indigest.“ (Virtuoz) Reprezentările de acest fel sunt hilare și confuze. Ce înseamnă „picioarele asfințitului“? Ce avortează zorii? Niște zoricei? Sau sunt chiar ei avortonii? Asfințitul are burta grea și este tot el și indigest? Pentru cine? Pentru cine îl mănâncă? Sau suferă el însuși de indigestie, având burta grea? Iată întrebări care vor rămâne veșnic fără răspuns. Tagore, Rilke si Popa Într-un stil
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mare. Corpurile lor emoționale, imperfecte, cărnoase, schiloade, ciumpăvite, noduroase, poate, îi preocupă prea puțin, sau prea mult, ca să nu le dezbrace de haina anoni matului. Mă zgâiesc și eu la ele. Unele sunt ca fotografiile cu orori, cu mutilați și avortoni. Altele au acea perfecțiune de sitcom cu hăhăieli și zâmbete deformate gen reclamă la pastă de dinți. Trec peste ele, ca peste fotografiile retușate. Mă regăsesc, câteodată, umplut de scârnăvie, pe blogurile astea. Jumulit. Dezbrăcat până la os. Furia anonimului, pusă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
reclamă la pastă de dinți. Trec peste ele, ca peste fotografiile retușate. Mă regăsesc, câteodată, umplut de scârnăvie, pe blogurile astea. Jumulit. Dezbrăcat până la os. Furia anonimului, pusă pe high speed, mă descompune până când râmân și eu un stârv, un avorton, un scelerat, un autor de imbecilități. Prima oară a fost un șoc, acum m-am obișnuit să dau, din când în când, de cadavrele mele virtuale roase de viermi prin curtea vreunui blogger. Le îngrop, le aprind o lumânare și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cumva, și pe mine nu mă invită nici o televiziune. Vreau numai să-ți spun că prietena mea m-a părăsit azi dimineață. A plecat la o bursă în Irlanda. Atașez o hartă. A plecat pentru că nu mai suportă rahatul unor avortoni ca tine. A plecat pentru că țara asta pute. A plecat undeva unde indivizii ca tine sunt legați de turla bisericii și li se toarnă bere pe gât până crapă - te rog nu lua ad litteram această informație, este în mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
somez să dai un comunicat de presă în care să faci cunoscut retardaților care leșină când te văd că ești doar un căcănar mincinos. Te somez să ieși din Cartea Recordurilor (care oricum este o monstruozitate, un bestiar modern al avortonilor). Te somez ca acum, în ultima clipă, să încetezi a-ți mai goli mațele putrede peste creierele alcoolizate ale românilor. Pentru că am serioase îndoieli că știi să scrii, iată mai jos un model de comunicat: Eu, Halterofilul din Vitan, Mărturisesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
fâsul ăsta”, observă Noimann. „Cum să n-am”, se agită ginecologul... „Nu numai viața, dar și moartea e un fâs. Înțelegeți, toată eternitatea cu care ne batem capul trece cât ai clipi din ochi.” „Sunteți cam pesimist....” „Umblând cu toți avortonii ăștia care se scurg În gârlă, credeți că aș putea avea un tonus crescut? În fiecare zi apar și dispar milioane de fetuși. Când te gândești la asta, Începi să fii cuprins de viziuni...” „N-ați fi singurul om care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de carne Învelit În ziare se rostogoli pe masă și de aici, dărâmând o sticlă goală, căzu cu zgomot pe podea... „Ehe”, spuse ginecologul, „iată că am reușit, În cele din urmă, să punem mâna și pe acest din urmă avorton. V-am spus doar”, se apropie el de Noimann, ținând agățat de brațul său metalic coletul Învelit În ziare Îngălbenite, pătate de sânge și grăsime, „că răul cel mare nu se află În dumneavoastră, ci În altă parte sau n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
urmărire impus prin termenii eliberării condiționate. Pentru Contesă, stafia e un bătrân vânzător de antichități, cu beregata tăiată cu briciul. Și cu fiecare piersică pe care o culege Pețitorul, copacul devine tot mai întunecat. Pentru Sfântul Fără-Mațe, stafia este un avorton cu două capete, cu fețe identice cu a lui. Pentru Baroneasa Degerătură, stafia poartă un șorț alb în jurul taliei și-l blestemă pe Dumnezeu. Uneori, Sora Justițiară bate cu degetul în cadomnișoaranul ceasului ei negru, zicând: — Trei ore, șaptesprezece minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Feraru nu va horcăi niciodată ca unul de fumător de Naționale și Mărășești, nici scriitorului nostru nu-i iese nici o sfârâială, n-ai nici un bărbat și nici o femeie, chiar mai tâmpiței, mai schematici. Poartă organe de colo-colo prin pagini, ca avortonii cu două capete și coadă, conservați în formol, expuși la Maternitate. - Întotdeauna am căutat să găsesc feminitatea profundă, partea întunecată, și am vrut să explorez sexualitatea, în toate formele ei... le explică unor admiratoare. - Lasă, c-ai găsit-o! Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ce frunze pot împodobi un catarg putred? Au înmugurit vâslele, bube negre puroiază albastrul din carnea corăbiei, se desprind viermi din pânze, necuprinsul, într-un cocoloș de mătase, cade pe gânduri. Durerea fecunda stropii de ploaie; Cibinul, o maternitate de avortoni. S-au înfundat canalele de scurgere ale târgului cu înecați. Chipul neștiutului este viu; identitatea, o deconspirare a memoriei. Prezentul diluează forma, absoarbe substanța, confundă decorul. Chipul celui care nu-ți aparține se descompune în fotografie. Întregește un puzzle, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Să fii melc, să fii scoică, să fii coajă de nucă tot una este atâta timp cât te lași locuit ca o burtă fertilă ce așteaptă să-i vină sorocul, așteaptă să i se rupă apa înainte de vreme și să plouă cu avortoni sub gardul cimitirelor. Deschizi fereastra să intre noaptea în lada de zestre, să păteze pânzele cu întuneric, să destrame cămășile, să putrezească nasturii ca o eliberare de aripi. Ți s-a făcut de doliu și-n cerul gurii... deschizi fereastra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Oxfordului, știind că pot merge la Mall în Vitan, să văd același lucru, și că Lis, primarul, o să pună să se umple centrul Bucureștiului de ghirlande. De, sărăcie cu ciucuri. La periferie nu le-ar sta bine. Acolo se adună avortonii tranziției. Mall-ul din Vitan este, în 1999, o apariție suprarealistă. O adunătură de blocuri urâte, înconjurate de bălării și de urme de șantiere în paragină, întrerupte de o clădire colorată, luminată strălucitor, plină de „expoziții” ispititoare care îți arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ascute dureros tăcerile. în jur doar lunecarea zgrunțuroasă de cremene, însoțindu-mă. m-aș dărui cuiva, cum te dărui ninsorii, luminii de lună, mirosului de aer marin, cu toate neînțelegerile mele, cu plăpânda lumină ce mă naște ca pe un avorton, reluându-mă de la capăt, cum reiei un cântec pe care-l greșești. e ceva magic în îndărătnicia de-a relua și greșeala întocmai, ascunzându-mi mereu înțelesul, îndepărtându-l ca pe un pericol de moarte pe care doar eu, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
exact cum se numără anii după nașterea lui Hristos. Dar liniștea mea sufletească în contemplarea acestei coagulări firești ale simțămintelor unui popor, s-au făcut țăndări, când am citit siderat ce spunea chiar de ziua lui Eminescu un fel de avorton literar așa cum am mai avut noi din nefericire în diferite etape ale istoriei noastre, care a reușit să iasă precum păduchele în frunte datorită unei cărți în care încearcă să-l vulgarizeze pe Eminescu și pentru aceasta nu numai că
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
avut de crescut și de văzut lumina zilei, ceilalți douăzeci s-au întors în mațele de beton ale pământului. Invidiez uneori încercarea ghilotinată de a prinde formă a fraților și surorilor mele. Eu însămi aș fi fost un astfel de avorton, dacă maică-mea s-ar fi lăsat convinsă de medici să pună capăt sarcinii. Un avorton rămas în viață: un accident mai patetic nu există. Erau mulți ca mine, ne recunoșteam după plăcerea dementă cu care distrugeam trenurile în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
beton ale pământului. Invidiez uneori încercarea ghilotinată de a prinde formă a fraților și surorilor mele. Eu însămi aș fi fost un astfel de avorton, dacă maică-mea s-ar fi lăsat convinsă de medici să pună capăt sarcinii. Un avorton rămas în viață: un accident mai patetic nu există. Erau mulți ca mine, ne recunoșteam după plăcerea dementă cu care distrugeam trenurile în care ne îmbarcam vara către taberele de vacanță. Împreună ne îmbibam cu alcool trupurile caraghioase și inutile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]