258 matches
-
și prin injectarea periareolară (grupul II); cu o singură excepție, acești ganglioni au fost situați în aceeași poziție în axila inferioară. În majoritatea cazurilor, una sau două canale limfatice colorate în albastru au fost evidențiate și urmărite până la intrarea în axilă la nivelul prelungirii axilare a sânului. Primul ganglion care a fost găsit atașat la aceste canale limfatice reprezintă de fapt ganglionul sentinelă care a fost biopsiat. În concluzie, acest studiu in-vivo a anatomiei funcționale limfatice a sânului indică următoarele: Sânul
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
pe grupul mamar extern al ganglionilor axilari. În esență, acest studiu demonstrează fezabilitatea realizării standard a biopsiei ganglionului sentinelă în clinică, utilizând o metodă simplă bazată pe anatomia funcțională limfatică. Vizualizarea și ghidajul oferit de colorant simplifică explorarea chirurgicală a axilei. De asemenea, metoda permite confirmarea directă a ridicării corecte a ganglionului sentinelă prin urmărirea trunchiurilor limfatice către primul ganglion ce drenează zona. Injectarea periareolară de colorant albastru, pare a fi perfectă pentru a identifica unica și cea mai importantă cale
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
în ordinea menționată mai jos, de la apex la baza cordului sau invers. La persoanele peste 50 de ani este obligatoriu a se asculta arterele carotide, datorită riscului de ateroscleroză. În cazul în care se ascultă sufluri, se continuă ascultația spre axilă, vasele de la baza gâtului, etc. Focarele de auscultație 1 - mitral (apexian) în spațiul V i.c. stâng, pe l.m.c; 2 - tricuspidian în spațiul V i.c. stâng, parasternal; 3 - Erb (Botkin-Erb) înspațiul III i.c. stâng, parasternal; 4 - pulmonar
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
din tot elanul. Pe acest pas începe acțiunea de ducere (retragere) a suliței înapoi: axa umerilor se intoarce spre dreapta cu cca. 45°, proiectând umărul drept înapoia bustului, cu tendință de coborâre; * cotul brațului drept (aruncător) coboară puțin sub nivelul axilei și începe o mișcare de intindere a brațului spre înapoi; * brațul stâng, îndoit din cot, se ridică în fața pieptului; * capul și privirea rămân orientate spre direcția aruncării; * axa bazinului se menține perpendicular pe direcția elanului. Al doilea pas de aruncare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
abordul posterior parieto-occipital, abordurile unghiului ponto-cerebelos, abordul suboccipital supratentorial lateral al regiunii pineale. − Capul este fixat în head-holder înainte de întoarcerea bolnavului; ca variantă poate fi aleasă și fixarea capului pe perne de gel. − Ochiul supus presiunii va fi protejat. − În axila brațului situat dedesubt se va amplasa un rulou pentru evitarea compresiunii plexului brahial; brațul poate fi plasat în spatele trunchiului sau în fața lui (ca în decubitul lateral). − Brațul situat deasupra va fi fixat pe suport moale cu flexia antebrațului. − Umărul superior
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
lună plină”), feței posterioare a gâtului și toracelui superior („buffalo hump”), − hirsutism și acnee, tegumentele subțiri, papiracee, cu o evidentă scădere a capacității de vindecare a rănilor; striurile echimotice (vergeturi violacee) care apar pe flancuri, sâni, regiunea plicii inghinale și axilei − tulburările sistemice cum sunt scăderea toleranței la glucoză, hipertensiune, edeme, hipopotasemie, osteoporoză, pierdere de proteine, eritrocitoză, limfopenie și eozinopenie − miopatia se manifestă prin atrofii musculare în special la nivelul extremităților inferioare, dureri musculare, fatigabilitate tulburări mentale − tulburări în sfera genitală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
părul de tip adult ce apare la pubertate odată cu sinteza de hormoni androgeni adrenali și ovarieni. Spre deosebire de lanugo (pilozitate specifică nou-născutului) și părului vellus (subțire, nepigmentat), părul terminal este gros, pigmentat și apare la ambele sexe în regiunea pubiană și axile, și numai la sexul masculin la față, torace, membre, linia albă. Există două tipuri de păr terminal: a) androgenodependent (axilar, pubian, facial etc.) b) androgenoindependent (gene, scalp), a cărui creștere nu depinde de stimularea androgenică, ci are loc prin mecanismul
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
digestive (anorexie, epigastralgii, senzație de greață). În cetoacidoză apar suplimentar importante fenomene de intoleranță digestivă (dureri abdominale, grețuri, vărsături), mialgii, iar la examenul clinic se evidențiază semne de deshidratare extra- și intracelulară (pliu cutanat persistent, hipotensiune arterială, uscăciunea limbii, uscăciunea axilelor, hipotonia globilor oculari), semne de acidoză (dispnee acidotică, respirație amplă, zgomotoasă), halena acetonemică, iar în fazele avansate tulburări de conștiență variabile de la letargie până la comă. Întrucât factorul declanșant poate fi variabil, la acest tablou clinic se mai adaugă semnele afecțiunii
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
este asimptomatic, modificările adaptative ale VS duc la o ușoară creștere a contractilității. în stadii mai avansate, contractilitatea scade progresiv și încep să apară simptomele insuficienței cardiace. Semnul cel mai caracteristic este suflul sistolic din aria VS, cu iradiere spre axilă, pansistolic și de intensitate relativ mare. ECG poate releva semne de HVS. Radiografia toracică evidențiază mărirea atriului stâng (AS) și a VS. Diagnosticul se bazează pe ecocardiografia Doppler care permite atât afirmarea IM (prezența fluxului sistolic regurgitant în AS), cât
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
inferior al omoplatului. Toate cele trei fascicule converg și se inseră terminal, printr-un tendon, la nivelul porțiunii supero-interne a culisei bicipitale humerale. - în regiunea spatelui: cu pielea, mușchiul trapez, oblicul extern și cu mușchii planului următor ai spatelui; - în axilă: cu mușchiul marele rotund. Plexul brahial Acțiunea: 1. când ia punct fix la nivelul coloanei vertebrale este: adductor, proiector înapoi și rotator intern al brațului; 2. când ia punct fix la nivelul humerusului, marele dorsal tracționează asupra coastelor și ajută
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
tendon comun celor trei fascicule la nivelul crestei tuberculului mare al humerusului. * anterior față de mușchi: fascia marelui pectoral, pielosul gâtului, țesutul celular subcutanat și pielea; - posterior: sternul, coastele și cu spațiile intercostale; - lateral: formează împreună cu micul pectoral peretele anterior al axilei; - marginea infero-laterală: realizează marginea anterioară a axilei; - marginea supero-laterală: are raport cu mușchiul deltoid, vena cefalică, ram din artera toraco-acromială. Din nervii pectoral medial anastomozat cu pectoral lateral. Acțiunea: 1. când ia punct fix la nivelul toracelui mușchiul realizează adducția
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
crestei tuberculului mare al humerusului. * anterior față de mușchi: fascia marelui pectoral, pielosul gâtului, țesutul celular subcutanat și pielea; - posterior: sternul, coastele și cu spațiile intercostale; - lateral: formează împreună cu micul pectoral peretele anterior al axilei; - marginea infero-laterală: realizează marginea anterioară a axilei; - marginea supero-laterală: are raport cu mușchiul deltoid, vena cefalică, ram din artera toraco-acromială. Din nervii pectoral medial anastomozat cu pectoral lateral. Acțiunea: 1. când ia punct fix la nivelul toracelui mușchiul realizează adducția brațului, mai ales când acesta este la
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cele trei fascicule formate și se găsește la nivelul marginii mediale a procesului coracoid al omoplatului. - anterior: cu fața posterioară a marelui pectoral; - posterior: se găsesc coastele, spațiile intercostale și mușchiul mare dințat; - lateral: vine în contact cu organele din axilă; - marginea infero-laterală: cu fascia brahială și pielea; - marginea supero-medială vine în raport cu mușchiul subclavicular. Nervii pectoral medial și lateral din plexul brahial. Acțiunea: 1. când ia punctul fix la nivelul toracelui: trage procesul coracoid și coboară umărul în jos și înainte
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
de pe fața externă a coastelor II-IV și se termină pe marginea medială a scapulei; - o porțiune inferioară care pornește de la nivelul feței externe a coastelor V-X și ajunge la nivelul unghiului inferior al omoplatului. * superficial formează porțiunea superioară a axilei; * profund realizează contactul cu coastele și spațiile intercostale. Din plexul brahial prin intermediul nervului toracic lung. Acțiunea: 1. când ia punct fix la nivelul toracelui: proiectează omoplatul înainte și lateral; 2. când mușchiul ia punct fix la nivelul omoplatului: ridică coastele
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
retropulsie; - când ia punct fix la nivelul humerusului proiecteză scapula în sus și înainte. Raporturi: 1. posterior: mușchiul marele dorsal și lunga porțiune a tricepsului; 2. anterior: cu mușchii mare dorsal, subscapular și coracobrahialul; 3. inferior: cu peretele posterior al axilei; 4. marginea superioară delimitează împreună cu micul rotund, capul lung al tricepsului și humerusul spațiul humerobirondotricipital prin care trec nervul axilar și artera circumflexă posterioară; 5. medial de acest spațiu se delimitează cel birondotricipital prin care trece artera circumflexă scapulară; 6
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
urmărind diagnosticul la internare, și modul de rezolvare a afecțiunilor respective. Vârsta copiilor era cuprinsă între o lună și 14 ani, copii provenind din București și județele limitrofe, iar diagnosticele erau: ulcere tuberculoase, osteită tuberculoasă, flegmoane profunde (submaxilare, cervical lateral, axilă) sau superficiale (regiunea toraco-abdominală, coapse, gambe), abcese, plăgi, contuzii, fracturi, luxații, arsuri, exostoze, conjunctivită, blefarită, otoree, mastoidită. Flegmonul se deschidea cu bisturiul, se evacua puroiul, se dezinfecta cu fenol 10% apoi se pansa cu o soluție de fenol 2 ½‰. Flegmoanele
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Are ca tratament la domiciliu Alpha D3. Clinic la internare: 41 kg și 1,50 m, purpură și edem la nivelul gambelor bilateral, torace cifotic, raluri crepitante bazal bilateral, cardiac - suflu sistolic de intensitate III/VI apexian cu iradiere în axilă. Mersul este încetinit, preferă mai mult să stea în pat decât să se plimbe. Paraclinic: sindrom anemic hipocrom microcitar, proteina C reactivă - 10,12 mg/dl, sumar de urină patologic cu hematurie microscopică și urocultură pozitivă cu E. coli. Se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
ușura stabilirea nivelelor de sensibilitate, pot fi folosite următoarele repere: - C4 - vârful umărului - C5 - fața laterală a brațului (deasupra inserției deltoidului) - C6 - police - C7 - degetul mijlociu - C8 - deget mic - T1 - marginea ulnară a antebrațului - T2 - fața medială a brațului - T3 - axila - T4 - linia mamelonară - T6 - apendicele xifoidian - T10 - linia ombilicală - T12 - plica inghinală - L1 - 1/3 superioară a feței anterioare a coapsei 61 - L2 - 1/3 mijlocie a feței anterioare a coapsei - L3 - 1/3 inferioară a feței anterioare a coapsei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
de viață nu cu mult diferită de cea a omologilor de aceeași vârstă și același sex (65). La pacienții cu comorbidități importante, așa cum sunt vârstnicii, abordul transabdominal este mai puțin dezirabil. În această situație, o opțiune ar fi un bypass axilo -(bi)femural sau un bypass crossover femuro-femural. Rata permeabilității depinde de indicația pentru reconstrucție și justificarea pentru bypass unilateral (artera inflow normală versus risc chirurgical înalt). În unele cazuri, permeabilitatea unui bypass unilateral poate fi suplimentată prin metode endovasculare. Aorta
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
posterior), domul pleural. La nivelul aperturii toracice superioare vasele subclavii și plexul brahial se îndreaptă dinspre zona cervicală spre braț prin canalul cervico-axilar; acesta este împărțit de marginea externă a coastei I în triunghiul scalenic și spațiul costroclavicular - proximal - și axilă - distal. Spațiul costoclavicular este delimitat de claviculă + mușchiul subclavicular (anterior), coasta I (inferior), marginea sternală + fascia clavipectorală + ligamentul costoclavicular + ligamentul costocoracoid (antero-medial), mușchiul scalen mijlociu cu nervul toracic lung (posterolateral). La mijlocul acestui spațiu se află mușchiul scalen anterior - prin fața lui
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
4 ce precede zgomotul 1; zgomotul 2 poate fi uneori dedublat paradoxal ca urmare a obstrucției la ejecție. Patognomonic pentru CMH este însă suflul sistolic ce se auscultă cu maximum de intensitate între apex și stern, dar iradiază și în axilă sau la baza gâtului, începe după zgomotul 1 și este crescendo-descrescendo. Acesta are de fapt două mecanisme: fluxul turbulent de la nivelul obstrucției tractului de ejecție a ventriculului stâng, dar și insuficiența mitrală produsă prin mecanismele descrise anterior, fără a se
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
posterior), domul pleural. La nivelul aperturii toracice superioare vasele subclavii și plexul brahial se îndreaptă dinspre zona cervicală spre braț prin canalul cervico-axilar; acesta este împărțit de marginea externă a coastei I în triunghiul scalenic și spațiul costroclavicular - proximal - și axilă - distal. Spațiul costoclavicular este delimitat de claviculă + mușchiul subclavicular (anterior), coasta I (inferior), marginea sternală + fascia clavipectorală + ligamentul costoclavicular + ligamentul costocoracoid (antero-medial), mușchiul scalen mijlociu cu nervul toracic lung (posterolateral). La mijlocul acestui spațiu se află mușchiul scalen anterior - prin fața lui
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
patru coaste (Figura 83); - apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale și lombare; - pe creasta sacrală mediană; - pe 1/3 posterioară a buzei externe a crestei iliace; - mai rar, la nivelul unghiului inferior al omoplatului. După formare fibrele se direcționează spre axilă sub forma unor fascicule musculare superioare (orizontale), mijlocii (oblice în sus și în afară) și inferioare (verticale). Toate cele trei fascicule converg și se inseră terminal, printrun tendon, la nivelul porțiunii supero-interne a humerusului. Raporturi: - în regiunea spatelui: cu pielea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în afară) și inferioare (verticale). Toate cele trei fascicule converg și se inseră terminal, printrun tendon, la nivelul porțiunii supero-interne a humerusului. Raporturi: - în regiunea spatelui: cu pielea, mușchiul trapez, oblicul extern și cu mușchii planului următor ai spatelui; - în axilă: cu mușchiul marele rotund. Acțiunea: - când ia punct fix la nivelul coloanei vertebrale este: adductor, proiector înapoi și rotator intern al brațului; - când ia punct fix la nivelul humerusului, marele dorsal tracționează asupra coastelor și ajută la mișcarea de ridicare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
la nivelul crestei tuberculului mare al humerusului. Raporturi: - anterior față de mușchi se descrie fascia marelui pectoral, pielosul gâtului, țesutul celular subcutanat și pielea; - posterior: vine în raport cu sternul, coastele și cu spațiile intercostale; - lateral: formează împreună cu micul pectoral peretele anterior al axilei; - marginea infero-laterală: realizează marginea anterioară a axilei; - marginea supero-laterală: are raport cu mușchiul deltoid, vena cefalică, ram din artera toraco-acromială. Acțiunea: - când ia punct fix la nivelul toracelui mușchiul realizează adducția brațului, mai ales când acesta este la orizontală; - participă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]