715 matches
-
pleurale. Toracotomia este mai traumatizantă pentru pacient, nu permite explorarea abdomenului, reducerea viscerelor herniate se poate face defectuos (conducând la ocluzie intestinală postoperatorie), se însoțește de pneumotorax operator și duce uneori la complicații pleuro-pulmonare. Toracotomia a fost realizată prin incizie axilară sau postero-laterală cu acces în torace prin spațiile intercostale VI, VII sau VIII. Calea combinată (Toracotomie + Laparotomie; Laparotomie + Toracotomie) a avut următoarele indicații:- herniile diafragmatice strangulate, cu necroză viscerală, cu sau fără fistulă abdomino-toracică;- rupturi ale ambelor cupole diafragmatice;- leziuni
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
chistice (chistul dermoid, chistul gastroenteric, neuroenteric) sau solide (lipomul, neurinomul, fibromul etc.). Chistul hidatic de dom hepatic este foarte greu de deosebit de CHP bazal. Clasic se recomandă efectuarea unui pneumoperitoneu. Azi tehnica nu mai este utilizată. Afecțiuni pleurale: pleurezia închistată axilară, pleurezia interlobară. În lipsa unei anamneze specifice sau a unui examen CT corect, diagnosticul este tranșat intraoperator. Afecțiuni parietale toracice tumorale, inflamatorii și chistice, sarcoame parietale cu extensie intratoracică, abcese reci, displazie fibrochistică etc.) Chistul hidatic pulmonar primitiv complicat Se pretează
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
erectorul spinal, partea posterioară a coastelor și spațiilor intercostale. Marginea lui laterală formează marginea medială a trigonului lombar (Petit). Vascularizația este asigurată de arterele subscapulare, ultima intercostală și de arterele lombare. Se realizează astfel un sistem de legătură între arterele axilară, intercostale și lombare. Inervația este asigurată de nervul toraco-dorsal. Acțiunea mușchiului produce extensia, adducția și rotația medială a brațului cu tragerea brațului în jos (când are punct fix posterior). Dacă are punct fix pe humerus ridică coastele și împreună cu pectoralul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
sa superioară și deltoid se află un interstițiu în care se găsesc vena cefalică și ramura deltoidiană a arterei acromio-toracice. Marele pectoral este învelit în fascia pectorală care se inseră pe claviculă și stern, continuându-se lateral cu fasciile umărului, axilară și brahială. În sus, lama ei superficială se continuă cu lama superficială a fasciei cervicale, iar în jos cu fascia dreptului abdominal și a oblicului extern. Vascularizația este asigurată de artera toracoacromială și de ramurile perforante din artera toracică internă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Are originea pe fețele antero-laterale ale coastelor 3-5 lateral de cartilajele costale, iar inserția pe procesul coracoid. Este acoperit de mușchiul pectoral mare (între ei se găsește nervul pectoral lateral și ramurile pectorale ale arterei acromiotoracice). Acoperă dințatul anterior, vasele axilare, plexul brahial, coastele și spațiile intercostale respective. Participă la formarea peretelui anterior al axilei. Pe marginea sa inferioară se află artera toracică laterală. Este perforat de nervul pectoral medial. Este vascularizat de ramuri ale arterei axilare. Inervația este dată de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Acoperă dințatul anterior, vasele axilare, plexul brahial, coastele și spațiile intercostale respective. Participă la formarea peretelui anterior al axilei. Pe marginea sa inferioară se află artera toracică laterală. Este perforat de nervul pectoral medial. Este vascularizat de ramuri ale arterei axilare. Inervația este dată de nervii pectorali. Când ia punct fix pe coaste proiectează anterior umărul și coboară unghiul lateral al scapulei. Când ia punct fix pe procesul coracoid ridică coastele fiind un mușchi inspirator auxiliar. Subclavicularul Unește prima coastă cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
mare. De pe claviculă pleacă fascia clavipectorală care învelește subclavicularul și ligamentul coracoclavicular. Foița sa posterioară se continuă cu lama prevertebrală a fasciei cervicale. Fascia coboară și învelește micul pectoral reunindu-se la marginea lui inferioară și continuându-se ca fascia axilară. Unele fibre din fascia clavipectorală ajung până la pielea axilei pentru a forma ligamentul suspensor al axilei (Gerdy). Mușchiul este inervat din plexul brahial prin nervul subclavicular. Când ia punct fix pe coastă coboară clavicula. Când ia punct fix pe claviculă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
practic leagă artera femurală de artera subclavie ipsilaterală, formând anastomoze bogate anterioare, cu contribuții laterale din arterele segmentare intercostale [1]. Pe lângă sistemul arterei toracice interne, pielea peretelui toracic anterior este vascularizată de perforante ce vin din artera toracoacromială (din artera axilară). Teritoriile vasculare ale toracelui posterior Regiunea toracică posterioară este vascularizată prin două sisteme majore: sistemul marelui dorsal și sistemul trapezului. După anatomiști această zonă vastă poate fi divizată în mai multe regiuni anatomice: regiunea nucală, regiunea vertebrală, regiunea scapulară și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
vascularizată din vase colaterale din sistemul scapular circumflex și sistemul dorsal scapular. Acest teritoriu este foarte rar utilizat în RPT datorită prezenței la acest nivel a scapulei. Uneori lamboul cutanat scapular bazat pe vasele circumflexe poate fi util pentru defectele axilare. Teritoriile vasculare ale toracelui lateral Este o zonă intermediară vascularizată atât pe sistemul anterior, cât și pe cel dorsal. Porțiunea anterioară a zonei este vascularizată de vasele perforante ale arterei epigastrice superioare. Zona posterioară și inferioară a regiunii este vascularizată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
ficat. Eferențele acestor stații drenează spre trunchiurile subclaviculare și bronhomediastinale. Mai rar se pot deschide direct în ductul toracic, sau ductul limfatic drept. Unele eferențe pot conduce limfa la ganglionii mamari interni controlaterali. Mamela drenează pe două căi importante: calea axilară (75 din cazuri) și calea parasternală. Limfa de pe calea axilară este drenată în ganglionii axilari pectorali (ai arterei toracice laterale), în ganglionii paramamari (marginea laterală a sânului) și în ganglionii interpectorali. Din aceste stații limfa este drenată în ganglionii axilari
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Mai rar se pot deschide direct în ductul toracic, sau ductul limfatic drept. Unele eferențe pot conduce limfa la ganglionii mamari interni controlaterali. Mamela drenează pe două căi importante: calea axilară (75 din cazuri) și calea parasternală. Limfa de pe calea axilară este drenată în ganglionii axilari pectorali (ai arterei toracice laterale), în ganglionii paramamari (marginea laterală a sânului) și în ganglionii interpectorali. Din aceste stații limfa este drenată în ganglionii axilari centrali și apicali sau în ganglionii supraclaviculari. Limfa ganglionilor diafragmatici
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
direct în ductul toracic, sau ductul limfatic drept. Unele eferențe pot conduce limfa la ganglionii mamari interni controlaterali. Mamela drenează pe două căi importante: calea axilară (75 din cazuri) și calea parasternală. Limfa de pe calea axilară este drenată în ganglionii axilari pectorali (ai arterei toracice laterale), în ganglionii paramamari (marginea laterală a sânului) și în ganglionii interpectorali. Din aceste stații limfa este drenată în ganglionii axilari centrali și apicali sau în ganglionii supraclaviculari. Limfa ganglionilor diafragmatici drenează în ganglionii frenici superiori
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
axilară (75 din cazuri) și calea parasternală. Limfa de pe calea axilară este drenată în ganglionii axilari pectorali (ai arterei toracice laterale), în ganglionii paramamari (marginea laterală a sânului) și în ganglionii interpectorali. Din aceste stații limfa este drenată în ganglionii axilari centrali și apicali sau în ganglionii supraclaviculari. Limfa ganglionilor diafragmatici drenează în ganglionii frenici superiori, ganglionii parasternali, dar și mediastinali posteriori și paracardiaci laterali. Regiunea nucală drenează în ganglionii occipitali și ganglionii axilari. Regiunea scapulară și infrascapulară drenează limfa teritoriilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
aceste stații limfa este drenată în ganglionii axilari centrali și apicali sau în ganglionii supraclaviculari. Limfa ganglionilor diafragmatici drenează în ganglionii frenici superiori, ganglionii parasternali, dar și mediastinali posteriori și paracardiaci laterali. Regiunea nucală drenează în ganglionii occipitali și ganglionii axilari. Regiunea scapulară și infrascapulară drenează limfa teritoriilor superficiale în ganglionii axilari (grupul sub-scapular), iar limfa teritoriilor profunde este drenată în ganglionii intercostali. Ganglionii intercostali situați în regiunea superioară drenează în ductul toracic, iar cei din regiunea inferioară în cisterna chyli
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
sau în ganglionii supraclaviculari. Limfa ganglionilor diafragmatici drenează în ganglionii frenici superiori, ganglionii parasternali, dar și mediastinali posteriori și paracardiaci laterali. Regiunea nucală drenează în ganglionii occipitali și ganglionii axilari. Regiunea scapulară și infrascapulară drenează limfa teritoriilor superficiale în ganglionii axilari (grupul sub-scapular), iar limfa teritoriilor profunde este drenată în ganglionii intercostali. Ganglionii intercostali situați în regiunea superioară drenează în ductul toracic, iar cei din regiunea inferioară în cisterna chyli. INERVAȚIA PERETELUI TORACIC Peretele toracic este inervat segmentar de cele 12
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
posibil (ex: abordul și a joncțiunii pielo-ureterale, calculi anclavați În joncțiunea pielo-ureterală), se poate aborda și calicele mijlociu. Puncția se face sub control fluoroscopic și echografic. În general, pentru puncția caliceală inferioară, locul de puncție este situat medial pe linia axilară posterioară, la 2-3cm sub vârful coastei a XII-a. În acest loc se practică o scurtă incizie de 1-1,5cm, prin care se introduce acul de puncție. La pătrunderea În calice se scurge lichidul din sistemul pielo-caliceal (soluția de contrast
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
unei cavități renale dilatate, se introduce contrast și, ulterior, se puncționează fluoroscopic un calice mijlociu sau superior; c) Puncția caliceală este recomandat a se efectua la jumătatea inferioară a spațiului intercostal (pentru a evita lezarea pachetului vasculo-nervos intercostal) pe linia axilară posterioară; d) Dilatația traiectului (la fel ca la NLP); e) Introducerea nefroscopului și efectuarea nefroscopiei care identifică eventuala litiază asociată bazinetală și joncțiunea pielo-ureterală. f) Introducerea ureteroscopului prin teaca nefroscopului și accesul acestuia pe ureter; g) Vizualizarea și eventual extragerea
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
Măsurători somatometrice: - dată măsurătorilor .......... vârstă la data măsurătorilor (în ani și luni) .......... - în��lțimea (în cm) .......... greutatea (în kg) ........ - interpretarea măsurătorilor (valoarea indicilor înălțimii și greutății și corelarea acestora) .................... H. Maturizarea sexuală: a) pentru băieți: peri pubieni (da, nu) .....; peri axilari (da, nu) .....; peri faciali (da, nu) .....; schimbarea vocii (da, nu) .....; b) pentru fete: peri pubieni (da, nu) .....; peri axilari (da, nu) .....; starea glandelor mamare (infantile, bombarea areolei, colorarea acesteia, sâni crescuți incipient, mediu sau evident) ......; menarha (absența, prezența și de la
METODOLOGIA din 1 martie 2000 examinarilor medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate pentru preşcolari, elevi şi studenţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129862_a_131191]
-
interpretarea măsurătorilor (valoarea indicilor înălțimii și greutății și corelarea acestora) .................... H. Maturizarea sexuală: a) pentru băieți: peri pubieni (da, nu) .....; peri axilari (da, nu) .....; peri faciali (da, nu) .....; schimbarea vocii (da, nu) .....; b) pentru fete: peri pubieni (da, nu) .....; peri axilari (da, nu) .....; starea glandelor mamare (infantile, bombarea areolei, colorarea acesteia, sâni crescuți incipient, mediu sau evident) ......; menarha (absența, prezența și de la ce vârstă în ani și luni) ......; tulburări de ciclu (dismenoree, neregulat, abundent sau scăzut, hipermenoree, cu specificarea duratei în
METODOLOGIA din 1 martie 2000 examinarilor medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate pentru preşcolari, elevi şi studenţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129862_a_131191]
-
digestiv, picnic, visceroton, hiperstenic sau brevilin astenic). Pentru unii aceste tipuri constituționale pot fi elemente utile în orientarea spre anumite profesiuni sau domenii de activitate; - dezvoltarea caracterelor sexuale secundare - trebuie să se aibă în vedere existența și caracterul perilor pubieni, axilari și (la băieți) ai fetei, volumul glandelor mamare (la fete), data primei menstruații și caracterele ciclului lunar (la fete), iar la băieți caracterul scrotului, momentul schimbării vocii, al producerii primelor poluții. b) Examenul somatometric (antropometric)*) ... Reprezintă un element capital în
METODOLOGIA din 1 martie 2000 examinarilor medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate pentru preşcolari, elevi şi studenţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129862_a_131191]
-
pleoapelor), tulburări trofice dentare și ale fanerelor, crize tetanice Pancreas - Hiperfuncție: crize hipoglicemice (transpirații, lipotimii, apetit crescut). - Hipofuncție: diabet zaharat Suprarenala - Hiperfuncție: striuri cutanate roșii, obezitate, facies roșu, hipertricoza, hipertensiune arterială - Hipofuncție: astenie, adinamie, hipotensiune arterială, hiperpigmentare, pilozitate sexuală redusă (axilara, pubiana) Gonade - fete: glande mamare-volum; pilozitate sexuală; menstre - dată apariției și caracterele (pubertate normală - menarha la fete între 11-14 ani); - băieți: pilozitate, schimbarea vocii, musculatură; dimensiunile penisului și testiculelor (eventuale ectopii) - pubertate normală la băieții între 12-15 ani. Tulburări vegetative
METODOLOGIA din 1 martie 2000 examinarilor medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate pentru preşcolari, elevi şi studenţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129862_a_131191]
-
părți ale carcasei și, mai ales, țesutului conjunctiv. ... Articolul 11 Pentru depistarea tuberculozei la bovine se va proceda la incizia sistematică a ganglionilor limfatici menționați în articolul precedent. În caz de suspiciune, vor fi incizați, de asemenea, ganglionii cervicali superficiali, axilari, suprasternali, cervicali profunzi, prescapulari, poplitei, precrurali, ischiatici, iliaci și lomboaortici. La bovine în vîrsta de peste 6 săptămâni trebuie să se procedeze la: a) depistarea cysticercozei la nivelul limbii și esofagului, după ce acesta a fost degajat de trahee, inima, maseterii externi
PROTOCOL din 15 februarie 1974 privind aplicarea articolului 1 al Convenţiei sanitar-veterinare dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Liban. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136710_a_138039]
-
Prurigo-urile cronice au debut în copilărie. Prurigo cronic (Hebra): pe membre, mai ales față antero-externa pielea este gri cenușie, uscată, îngroșata, rugoasa. Este acoperită de cruste, scuame, excoriații, papule dure și profunde, cicatrici, uneori pustule, alopecie. Ganglionii inghinali și axilari sunt foarte tumefiați, pruritul este intens. Restul tegumentelor este mai puțin afectat. Pliurile de flexie sunt îndemne, palmele, plantele și trunchiul sunt aproape îndemne. Față și pielea păroasa a capului este ușor scuamoasa. Prurigo cronic (Besnier) - debutul în primă coilarie
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
G. Măsurători somatometrice: - dată măsurătorilor ....., vârsta la data măsurării (în ani și luni) ...... - înălțimea (în cm) ................ greutatea (în kg) .......... - interpretarea măsurătorilor (valoarea indiciilor înălțimii și greutății și corelarea acestora) ....................................................... H. Maturizarea sexuală: a) pentru băieți: peri pubieni (da, nu) .....; peri axilari (da, nu) ......; peri faciali (da, nu) .......; schimbarea vocii (da, nu) ..............; b) pentru fete: peri pubieni (da, nu) .....; peri axilari (da, nu) ........; - starea glandelor mamare (infantile, bombarea areolei, colorarea acesteia, sâni crescuți incipient, mediu sau evident) .....................; - menarha (absența, prezența și de la
ORDIN nr. 653 din 25 septembrie 2001 (*actualizat*) privind asistenţa medicală a prescolarilor, elevilor şi studenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138561_a_139890]
-
interpretarea măsurătorilor (valoarea indiciilor înălțimii și greutății și corelarea acestora) ....................................................... H. Maturizarea sexuală: a) pentru băieți: peri pubieni (da, nu) .....; peri axilari (da, nu) ......; peri faciali (da, nu) .......; schimbarea vocii (da, nu) ..............; b) pentru fete: peri pubieni (da, nu) .....; peri axilari (da, nu) ........; - starea glandelor mamare (infantile, bombarea areolei, colorarea acesteia, sâni crescuți incipient, mediu sau evident) .....................; - menarha (absența, prezența și de la ce vârstă, în ani și luni) ........... ...........................................................................; - tulburări de ciclu (dismenoree, neregulat, abundent sau scăzut, hipermenoree, cu specificarea duratei în
ORDIN nr. 653 din 25 septembrie 2001 (*actualizat*) privind asistenţa medicală a prescolarilor, elevilor şi studenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138561_a_139890]