253 matches
-
că-i interesează iubirea, cam 30% sunt interesați de o companie, 4% vor ceva romantic în viața lor, 2% urmăresc interese materiale, iar 1% se gândesc la sex. Dar nu știu ce mă face să cred că în realitate altele sunt procentajele... Axiologia iubirii După cum probabil știi, axiologia este știința valorilor. În iubire, valoarea pe care o are persoana iubită este inestimabilă și simți asta. Dar oare cât atârnă comportamentul persoanei respective în balanța îndrăgostirii tale? Oamenii cred că te îndrăgostești mai ușor
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
30% sunt interesați de o companie, 4% vor ceva romantic în viața lor, 2% urmăresc interese materiale, iar 1% se gândesc la sex. Dar nu știu ce mă face să cred că în realitate altele sunt procentajele... Axiologia iubirii După cum probabil știi, axiologia este știința valorilor. În iubire, valoarea pe care o are persoana iubită este inestimabilă și simți asta. Dar oare cât atârnă comportamentul persoanei respective în balanța îndrăgostirii tale? Oamenii cred că te îndrăgostești mai ușor de o persoană greu de
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
ca particularizări a ceea ce uzual denumim ”productivitate socială”. Dar acțiunea educațională nu apare numai ca o problemă de eficiență socială și de metodologie ameliorativă. Toată teoria și practica educațională se referă explicit ”la o tabelă de valori și la o axiologie, dublată de o cazuistică bogată”. Remarcăm însă și limite ale analizei caracterului eficient al procesului instructiv-educativ, limite generate de faptul că nu toate valorile cu care vom opera pot fi totdeauna supuse unei operații de măsurare. Practica școlară și unele
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
communications and control 9. Religie 2 9.1. Journal of the study of religions and ideologies 9.2. European Journal of science and theology 10. Filosofie 2 10.1. Studia phaenomenologica 10.2. Cultura. Revista internațională de filosofia culturii și axiologie 11. Economie 2 11.1. Romanian Journal of Economic Forecasting 11.2. Amfiteatru Economic 12. Biotehnologie 1 12.1. Romanian biotechnological letters 13. Zoologie 1 13.1. North-Western journal of zoology 14. Agricultură 1 14.1. Romanian agricultural research 15
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
și economică a țării, iar Mao începusese să ceară Uniunii Sovietice restituirea teritoriilor Chinei și altor țări, printre care și România, dezghețul cercetărilor umanistice de la noi s-a văzut în abordarea problemelor alienării omului, în unele scrieri în antropologia și axiologia filosofică, dar și în virulentele critici ale "ideologiei burgheze occidentale", părăsite când interesele o cereau. De aceea s-au și intensificat atunci contactele cu Germania Federală, cu Israelul, Palestina, Libia. Era vremea când structuro-funcționalismul franco-american aducea noi argumente în sprijinul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de către un colectiv de cadre didactice universitare din Capitală, apărut în anul 1985 la EDP, 355 pagini), a fost înlocuită cu pluralismul unor discipline filosofice "liberale", asemănătoare cu "diferențierea și integrarea științelor fundamentale": epistemologie și logică, ontologie și antropologie filosofică, axiologie și filosofia culturii ș.a. Deși mai toate instituțiile superioare de învățământ românești s-au intitulat "universități", în curricule nu au mai încăput disciplinele filosofice. Procesul de la Bologna (1999) a instituit cadrul unitar format din licența de 3-4 ani și masteratul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
se intersectează cu etica, morala și filosofia, iar toate aceste discipline operează în zona consacrată de teoria valorilor. Aceasta este transcendentă față de domeniile care caută să explice valorile, dar se aplică, totodată, în fiecăruia, fiind utilizată în sociologie, filosofie sau axiologie. Teoria valorilor reunește o paletă largă de abordări menite să explice cum, de ce și până la ce nivel oamenii trebuie să valorifice alte persoane, idei, obiecte sau orice altceva. Ea își are originea în filosofia antică, pe atunci fiind cunoscută sub
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
reunește o paletă largă de abordări menite să explice cum, de ce și până la ce nivel oamenii trebuie să valorifice alte persoane, idei, obiecte sau orice altceva. Ea își are originea în filosofia antică, pe atunci fiind cunoscută sub denumirea de axiologie sau etică. Primele preocupări filosofice au căutat să înțeleagă binele și răul, folosind discursul filosofic ca mijloc de cunoaștere a valorilor. Pentru Platon, de pildă, Binele este valoarea centrală, care influențează toate celelalte valori. Convingerile lui despre valori sunt exprimate
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
vol. 8, Macmillan Reference USA, 2008. Smith, Peter B.; Shalom Schwartz, "Values", în J. W. Berry, M. H. Segall, C. Kagitcibasi (eds.), Handbook of Cross-Cultural Psychology, vol. 3. Allyn and Bacon, Boston, 1997. Speranția, Eugeniu, Mic tratat despre valori, în Axiologie românească, București, 1982 Stigler, George J., "The Development of Utility Theory" (I), în Journal of Political Economy, nr. 58, 1950. Sumner, William Graham, Folkways: a study of the sociological importance of usages, manners, customs, mores, and morals, Boston: Ginn and
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și depășirii, Editura Univers, București, 1975. Macé, Marielle, Façons de lire, manières d'être, Gallimard, Paris, 2011. Mitchievici, Angelo, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Editura Curtea Veche, București, 2011. Moutsopoulos, Evanghelos, Categoriile estetice. Introducere la o axiologie a obiectului estetic, traducere de Victor Ivanovici, Editura Univers, București, 1976. Nemoianu, Virgil, Îmblânzirea romantismului. Literatura europeană și epoca Biedermeier, traducere de Alina Florea și Sanda Aronescu, Editura Minerva, București, 1998. Nietzsche, Friedrich, Cazul Wagner, traducere și prefață de Alexandru
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și "teatrul invizibil". Preludii la o teorie a dramei, Editura Didactică și Pedagogică, R. A., București, 1995). 65 Peter Brooks, op. cit., p. 36. 66 Ion Vartic, op. cit., p. 103. 67 Idem, p. 105. 68 Evanghelos Moutsopoulos, Categoriile estetice. Introducere la o axiologie a obiectului estetic, traducere de Victor Ivanovici, Editura Univers, București, 1976. 69 În sprijinul concepției sale despre melodramă ca "mod al excesului" (distincția dintre "mod" și "gen" fiind preluată de la Genette), Peter Brooks citează pe Eric Bentley (The Life of
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
72 4.2. Procese geopolitice contemporane / 74 4.2.1. Spații geopolitice de interferență / 74 4.2.2. Geofractalitate și praxalitate / 80 4.3. Hierofania omului geopolitic izomodern / 80 Capitolul 5 Paradigma conflictului și contractul social actual / 83 5.1. Axiologia contractului social / 84 5.2. Paradigma conflictului social / 90 5.3. Contractul societal izomodern / 96 Capitolul 6 Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia / 103 6.1. Mediamorfoza contemporană / 105 6.2. Blogosfera / 107 6.3. Univers versus metavers / 109 6.3
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
forma tezei conform căreia "societatea postindustrială parcurge un profund proces de mutații morfogenetice, în care sunt recuperate unele dintre valorile modernității timpurii, prin transcenderea relativismului axiologic postmodern". Această a treia etapă a epocii moderne este, consideră autorul, izomodernă, deoarece neagă axiologia postmodernismului social al secolului 20 și recuperează sub forme elaborate (și identificate pe parcursul cercetării) unele dintre valorile fundamentale ale modernității inițiatoare. Autorul concepe o structură ingenioasă a lucrării în care sunt puse în dialog paradigme fundamentale asupra schimbării sociale: paradigma
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
este și exomodern. Fără a impune o ordine preferențială, voi descrie mediul relativist al acestui secol prin mai multe coordonate: − apariția societăților comuniste ale căror valori au înlocuit pilonul axiologic al drepturilor omului promovat de inițiatorii modernismului democratic. Cred că axiologia comunismului este postmodernă, deoarece anulează valorile clasice și promulgă o serie de valori nonclasice, sub domnia cărora deciziile factorilor de putere predomină asupra valorilor instituționalizate prin democrațiile modernismului consacrat; − succesul doctrinelor de extremă-dreaptă (nazism, fascism etc.), inspirate doctrinar, printre altele
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
inedite fractale, haotice, turbulente, catastrofice sau de atractori, atunci societatea contemporană tinde să devină ceea ce numesc "societate izomodernă". Altfel spus, în concordanță cu ipoteza acestei lucrări, lumea globală care se conturează tinde să recupereze, inclusiv pe palier geopolitic, elemente ale axiologiei modernității timpurii și să lase în plan secund valorile modernității clasice, generate de axiologia valorilor relative, fluctuante. Voi începe prin prezentarea sumară a teoriilor clasice din știința geopoliticii, pentru a reliefa, în principal, diferența de abordare metodologică dintre acestea și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ceea ce numesc "societate izomodernă". Altfel spus, în concordanță cu ipoteza acestei lucrări, lumea globală care se conturează tinde să recupereze, inclusiv pe palier geopolitic, elemente ale axiologiei modernității timpurii și să lase în plan secund valorile modernității clasice, generate de axiologia valorilor relative, fluctuante. Voi începe prin prezentarea sumară a teoriilor clasice din știința geopoliticii, pentru a reliefa, în principal, diferența de abordare metodologică dintre acestea și o viziune morfogenetică asupra lumii izomoderne. 4.1. Teorii geopolitice consacrate Nu este în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Transformarea mediului socio-politic actual marchează, în esență, traiectul unei transformări spre re-spiritualizarea vieții interioare a individului angrenat în mecanismul social. Jaloanele acestei transformări se calchiază pe destabilizarea valorilor "postmoderne" și pe redescoperirea, în cadre geopolitice necunoscute până de curând, a axiologiei modernității inițiatoare. Reapariția sacralității spațiilor de interferență stabilite în perioada modernității timpurii nu face decât să reformuleze harta spirituală a lumii globale, prin inventarea de noi naționalisme etno-religioase, de "fracturi" ale frontierelor, de turbulențe comunicaționale la nivelul relațiilor internaționale sau
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
tinde să devină izomodernă. Pentru început, voi face o scurtă incursiune în teoria contractului social. Apoi mă voi referi succint la principalele teorii ale conflictului. Toate acestea vor fi puse în legătură cu tema și cu ipoteza prezentate mai sus. 5.1. Axiologia contractului social Înainte de a prezenta succint principalele teorii ale contractualismului, reprezentat mai ales prin Thomas Hobbes (1588-1679), John Locke (1632-1704), Jean-Jacques Rousseau (1712-1778), Immanuel Kant (1724-1804) și, în contemporaneitate, în special prin John Rawls (1921-2002), se cuvine să facem câteva
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
corectitudinea politică", poate genera chiar opusul scopului urmărit, acela al integrării, prin acceptanță, a alterității. * * * În concluzie, putem sesiza apariția a noi drepturi/libertăți, calchiate pe grila clasică a democrației instituite în principal prin teoria clasică a contractului social. Recuperaea axiologiei clasice a drepturilor și libertăților se reformulează după următoarele coordonate: 1. Diversificarea tipurilor de conflict conduce la crearea unor noi drepturi și libertăți, care însă nu se abat de la linia clasică a modernismului. Cred că această pleiadă de noi drepturi
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
reîntoarceri la idealurile iluministe ale modernității timpurii care au creat din fracturări naționale state-națiune dar nu și imperii ideologice (precum ideologiile postmoderne ale secolului trecut) și care recuperează valorile tradiționale ale drepturilor omului. La fel, spiritualitatea contractualistă a Iluminismului și axiologia acestuia sunt recuperate, prin sublimare, sub forma atractorului social izomodern. În fine, la nivel comunicațional, interesul modernității inițiatoare pentru diseminarea fractală a informației (mai ales sub aspectul "procesului cooperant Gutenberg") este în epoca actuală recuperat, mai ales prin fenomenele internet
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
contrast, în Occidentul evoluat. Politică a conviețuirii, cooperării și negocierii Principiul identității de sine în cadrul modernității Societatea cunoașterii axiomatice; progres gnoseologic, politic și societal Teleologia istorică; societate a căutării de cale și de sine istoricistă Societatea cunoașterii recursive, reflexive. Multiculturalism Axiologie a drepturilor fundamentale (naturale) Drepturile la viață, libertate, egalitate, securitate, proprietate Aceleași drepturi, cu interpretări alterate și variabile Corectitudine politică Percepție asupra modernizării românești Forme fără fond Izomorfoze fără atractori Modernitate tendențială Tabel 9. Modernitate originară versus izomodernitate redempțională Concluzii
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
secretul stă în felul cum formulezi întrebarea, nu în răspunsul care ți se dă: Gadamer insistă că numai întrebările sînt cele care contează; "opinia dominatoare" amenință întrebările. Leith și Myerson, 1989. Astfel, naratologia ne previne asupra confuziei dintre înțelegere și axiologie, opunîndu-se unui tip de valorizare inerent narațiunii: ori intrinsec adevărat, deci și bun, ori intrinsec fals, deci ficțional, manipulator, deci rău. Tot secretul stă în felul în care reușim să punem întrebări cu miez. Destul de simplu, nu? Să vedem. În
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
partenerii. Cultura ne cosmicizează trăirile. Numai marii artiști au acces la fiorii absolutului. Și în artă sunt mulți producători de scame. Revoluțiile din artă trebuie dublate de foarte multă educație. Criticul literar propune piste de lectură, nu topuri și coronițe. Axiologia în cultură e precum harta în geografie. Fără ele, intrăm în hăbăuceală. În artă, esența devine coloană. Și du - ne pe noi în ispita ... artistică, amin ! Inima artistului este un soi de amnar. Arta ne împacă necondiționat urbis et orbes
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
prezintă un principiu sau un complex de principii ce nu ni convine, e ca și când ne-ar trece cineva cu fum pe sub nas și, cel puțin în gând, ni dăm capul înapoi - Vornehmheit. Indignarea e cea mai firească a oamenilor pornire. AXIOLOGIE ["BAZAREA VIRTUȚII PE LEGI NATURALE... "] 2257 Bazarea virtuții pe legi naturale. Virtutea e dreptul nepus în discuțiune - dreptul e echilibrul. Echilibrul e lumea. Căci ce e dreptul? Oare sacrificiul chiar nu se numește o datorie? Dar datoria ce e decât
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
interacțiunii păcătoase". Ea concretizează intenția unei introduceri la o "teorie generală" a minciunii 21, în orizontul căreia lucrarea sociologului J. A. Barnes s-ar putea înscrie ca o contribuție de referință. Dacă în exercițiile sale intelectuale omul a conceput o axiologie menită să ipostazieze cu precădere valorile afirmative, respectiv o peratologie (Liiceanu) în măsură să marcheze granița dintre contrarii, atunci se cuvine construită și o teorie a valorilor negative, în general, o psematologie (cum i-am putea spune, provenind de la grecescul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]