252 matches
-
elogiul, deși autorul sau lucrarea ar fi meritat. Cert - cine nu știe? -, viitorul (mai ales el) nu iartă nici laudele în exces, nici laudele mediocre. Șansa unuia ca mine de a-l îmbuna nu poate fi deci decît exactitatea. O axiologie fermă impune stimă. *„Repertoriul tău e vetust”, îl înțeapă cu vorba Costin pe Gil Ioniță, folkistul nr.1 al Bacăului, de profesie jurist. „Schimbă-l, domnule! Nu mai «merge» cu ștefan, cu Mihai Viteazul, cu Epistescu [Eminescu], cu Păunescu. Dac-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu privire la canon și canonizare ocupă mai multe numere din 2001-2003 și abordează probleme precum noțiunea de canon literar, modul de funcționare al acestuia, la noi, în perioada interbelică, emergența unui „canon textualist”. Articolul inaugural al lui Marin Mincu, Canon și axiologie, face ordine într-un teritoriu lăsat pe seama defilărilor de revistă. Polemizând cu Gheorghe Crăciun, care disocia canonul optzecist de „valoare”, Marin Mincu acreditează ideea perenității criteriului axiologic în constituirea oricărui canon, inclusiv a celui contemporan și discută importanța autenticității în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288685_a_290014]
-
poeți, prozatori sunt și critici. Sau au o conștiință critică acută, care o concurează eficient pe cea a ,,profesioniștilor" în domeniu. Pentru că scriitorul autentic este, trebuie să fie familiarizat cu criteriile valorii și valorizării, în chip mai general-teoretic zise ale axiologiei. Însă, în ansamblu, critica nu mai are rolul și, poate, importanța pentru care era apreciată în anii 70, 80. Eu unul însă am umbra bucuriei de a constata că mai există, totuși, ceva mai puțin de zece critici (încă) activi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ceva curaj pentru a râvni ca scrisul tău să aibă un altfel de ADN, nici pe departe (doar) ,,basarabean". Pentru că, de fapt, ce se întâmplă în Chișinău?.. Hai să zicem, în stânga Prutului, ca să extindem spațiul... Aici nu poate exista o axiologie cât de cât credibilă. Din mai multe considerente. Primul absența criticilor de artă de orientare estetică românească și europeană, care ar domina prin opiniile pe care le propagă. Nu prea opinii, de evaluare, valabile, întru credibilitate... Cu excepțiile demne de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
totodată ca sistem de relații și rețea cu însemne existențiale orice cultură lasă loc aventurii în necunoscut. Psihologie, morală, metafizică și celelalte își topesc impulsurile în tipologii reverificate periodic; se ajunge la simbolisme generalizante, inclusiv la contopirea experienței istorice cu axiologia. Pe scurt, cultura se ridică de la aluviuni inerte la tensiuni în conștiință; trecând peste meandre și bucle încetinitoare, ea se autoreglează; prin decantări, prin suprapuneri și cristalizări în spiritul epocilor, cultura propune un ecumenism verticalizant. Că fundamentul popular al culturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
două studii introductive, semnate de echipele de colaboratori - un fel de ghid de interpretare a lecturii. Primul dintre ele, „Cinci puncte de plecare în studiul sociabilității”, face o analiză a memoriei autobiografice, concretizată în diversele „istorii” din perspectiva unificatoare a axiologiei și epistemologiei. Sunt identificate elementele care stau la baza discursului naratorilor, care dau sens și valoare vieții: direcționare, libertate, relații sociale, spațiu și timp. Pe măsură ce se dezleagă mecanismele memoriei, se conturează o identitate supusă mișcării în raporturile mereu schimbătoare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
VIII, (1999), Institutul de formare SLO „Specialisten in leerplanontwikkeling”, Olanda (1999), Universitatea din Warwick, Coventry (1999), Universitatea de Științe Sociale din Toulouse (2000), Universitatea Catolică din Louvain (2001), Università degli Studi di Padova (2004). A publicat următoarele volume: Pedagogie și axiologie (Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995), Pedagogie (Polirom, Iași, 1996, ediția a IIa, revăzută și adăugită, 2002), Educația religioasă. Conținut și forme de realizare (Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996), Minciună, simulare, contrafacere. O perspectivă psihopedagogică (Polirom, Iași, 1996), Educația
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
1995, p. 65), prin patru dimensiuni: o conectivitate sau un „spațiu” în constantă transformare; asocieri, legături, căi; o semiotică, adică un sistem deschis de reprezentări, de imagini, de semne de toate felurile care circulă în acest spațiu de conexiuni; o axiologie sau un sistem de valori ce determină tropisme pozitive sau negative, calități afective asociate reprezentărilor sau zonelor spațiului fizic; o energetică având rolul de a specifica forța afectelor generate de imaginile corespunzătoare. Această ipostază a psihismului social poate fi imaginată
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
aporii, p. 89). 48 Cf. Petre Botezatu, Introducere în logică, vol. 1, Editura GRAPHIX, 1994, pp. 80-81. 49 Alexandru Petrescu, op. cit., p. 66. 50 S-a spus, în acest sens, că Blaga "și-a construit sistemul în toate ramurile: epistemologie, axiologie, cosmologie, antropologie, pe fundamentul filosofic al "paradoxiei", transfigurate sau nu" (Ioana Lipovanu, op. cit., p. 15). Blaga manifestă, se pare, "disponibilitatea de a face uz de paradox, în diferitele compartimente plăsmuitoare ale spiritului, interferente într-o viziune comprehensiv-explicativă și interpretativă "cosmoidală
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sau altora, rămâne legitimă întrebarea: "care sunt posibilele izvoare ale educației pentru schimbare?". În opinia noastră o analiză succintă ar putea conduce la enumerarea următoarelor științe ca bază teoretică ale educației pentru schimbare: filosofia, psihologia, psihologia socială, pedagogia, sociologia, antropologia, axiologia etc., pe care le vom analiza din perspectivă proprie. Filosofia Creată din nevoia de a conferi relevanță teoretică tuturor interogațiilor cu privire la raporturile omului cu ansamblul universului sau cu civilizația căreia îi aparține, filosofia propune demersuri metodologice, viziuni teoretice și criterii
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sarcina educația de a valorifica din plin rezultatele studiilor antropologice, de a identifica și promova strategii de anulare a efectelor amintite, dar și de a forma la indivizi capacitatea de adaptare la evoluția societății, fără riscul de pierdere a individualității. Axiologia Fie că ne referim la axiologie ca ramură a filosofiei, ce se ocupă cu teoria valorilor, fie că ne referim la axiologia pedagogică ca o nouă direcție în științele educației, ce se ocupă cu delimitarea valorilor educaționale, importanța ei este
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
plin rezultatele studiilor antropologice, de a identifica și promova strategii de anulare a efectelor amintite, dar și de a forma la indivizi capacitatea de adaptare la evoluția societății, fără riscul de pierdere a individualității. Axiologia Fie că ne referim la axiologie ca ramură a filosofiei, ce se ocupă cu teoria valorilor, fie că ne referim la axiologia pedagogică ca o nouă direcție în științele educației, ce se ocupă cu delimitarea valorilor educaționale, importanța ei este enormă în condițiile promovării schimbării, atât
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și de a forma la indivizi capacitatea de adaptare la evoluția societății, fără riscul de pierdere a individualității. Axiologia Fie că ne referim la axiologie ca ramură a filosofiei, ce se ocupă cu teoria valorilor, fie că ne referim la axiologia pedagogică ca o nouă direcție în științele educației, ce se ocupă cu delimitarea valorilor educaționale, importanța ei este enormă în condițiile promovării schimbării, atât la nivel social, cât și la nivel educațional. Marcarea elementelor valorice devine o întreprindere esențială în
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
contemporan afirmă: „Ceea ce numim libertate nu este numai o posibilitate rațională de alegere între mai multe posibilități, ci posibilitatea extremă a realizării de sine a persoanei, posibilitate ce se poate autodesființa.”, „.. .libertatea nu reprezintă o idee abstractă — o categorie a axiologiei idealiste sau o cerință socială în scopul reglementării raționaliste a drepturilor și obligațiilor omului. Libertatea este premisa componentă a existenței personale, faptul existențial nemijlocit empiric al relației între persoană și natură, trăit de existența omenească unitară, ca diferență ontologică între
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
-o moarte/ alienată și pură” (ibidem). O negare ontologică separă ceea ce pare indisociabil: „o legătură numai o negare/ cînd s-ar desface ochiul să separe/ apa de rîu/ și aerul de frunză” (Ci). Din pricina unei defecțiuni (epuizări) a mecanismului universal, axiologia se inversează, puterea devenind slăbiciune iar slăbiciunea devenind putere, într-o perspectivă în care începutul se reneagă, îmbolnăvind eternitatea care s-ar fi cuvenit a-l găzdui: „neîndoielnic/ ceasul în metal// de lujer garoafele/ o zare// puterea lor de a
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
curiozității culturale provenită din trei cauze: fie constatarea că exponenții ei sunt fără însemnătate, caz în are aveam de-a face cu o perimare ivită din defecte interne, fie proscrierea lor din motive extraliterare, cînd stigmatul e mai tenace decît axiologia, fie indolența unor contemporani la care pofta de a privi dincolo de epoca proprie s-a sleit. Cum ultimele două cauze sunt străine literaturii, efortul unui istoric literar e de reveni la autonomia criteriului estetic atunci cînd judecă secvențe din opera
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
ierarhie, și cum orice ierarhie presupune o verticală clădită pe forță, contează mai puțin dacă forța este una brută, una de sugestionare sau una de intimidare. Căci nu feluritele chipuri pe care le poate lua are importanță, ci faptul că axiologia se sprijină pe impunere: o scară de valori presupune o comunitate care este dominată tocmai prin intermediul acelei scări. Măștile se pot schimba, dar raportul de dominare rămîne. Iar cel care reușește să-și impună propria concepție asupra binelui, adevărului și
Bazarul cu iluzii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8597_a_9922]
-
eterogenă, tinde a se "aristocratiza" pentru a-și compensa, prin "distincție", carența de fond. O a doua sursă a Răului e de ordinul concepției literare. Peste starea damnării se suprapune rețeta naturalistă, care încearcă, la rîndul său, a suplini discreditul axiologiei etice și religioase cu produsele gîndirii pozitivist-scientiste. Așezat "dincolo de bine și de rău", autorul aspiră a restaura "adevărul" condiției umane, servindu-se, după cum recunoaște romanciera, de "lupa" severității, pentru a pune accentul, firește, pe Rău (căci o mediere reală între
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
literară", "Evenimentul zilei" nu mai sunt ce-au fost pe vremea lui Costi: iar "22" nu reușește să atingă această fază de dezvoltare. N-aș insista asupra unor astfel de elemente, dacă autorul însuși nu le-ar acorda atâta importanță. Axiologia lui este puternic influențată de criterii extraliterare, cărțile fiind evaluate după afinitățile și repulsiile sale. Un cronicar umoral e, desigur, o contradicție în termeni. Dar, din nou, mi-e greu să înțeleg vehemența lui C. Rogozanu pe tema "grupurilor de
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
căruia Sebastian i-a cerut o prefață pentru romanul De două mii de ani (semn de stimă deosebită), nu are parte în marea majoritate a cazurilor decît de rețineri, sarcasme, reprimări. Naeionescian în multe din tezele la care aderă, precum criza axiologiei provocată de cantonarea noastră în abstracțiuni, într-o problematizare sterilă, incontinentă a vieții, ruperea de firescul lucrurilor, de misterul organic al tuturor celor ce sînt, teze conținute în proza, în teatrul, în comentariile sale, Sebastian se arată surprinzător de "rău
Sebastian ca personaj (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9292_a_10617]
-
le-a făcut, dar pentru mine nu acestea sînt interesante. Interesantă este, repet, viziunea lui despre România și despre realitățile românești, despre psihologia distructivă și meschină a intelighenției, despre cîinoșenia ardelenească și despre abureala metafizic-reacționară ce-a invadat imaginarul și axiologia colectivă imediat după căderea comunismului, despre faptul că sîntem o lume ce nu are criterii unitare în nimic din ceea ce face, despre lipsa de viziune constructivă pe termen lung. Din acest punct de vedere, Marino a fost un observator și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6416_a_7741]
-
prezentul, forma definitivă și efemerul, proiecția legendară și demitizarea. Iar dacă la primul său nivel, acela al expoziției propriu-zise, intervenția artiștilor poate fi evaluată diferențiat, avîndu-se în vedere natura obiectelor, la nivelul secund, cel cu valoare de semnal, problemele de axiologie dispar. După cum dispare și prezumția eșecului. Pentru că scopul profund al expoziției, acela de a redeștepta Cetatea la o nouă viață, este atins prin însăși organizarea ei. Mai departe se poate discuta oricît și perspectivele de abordare continuă să rămînă deschise
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
experimentelor, în categoria alunecoasă a textelor bizare, neclasificabile. În ambele cazuri însă, e vorba tot de procesul canonizării. Chiar dacă autorul unui text experimental polemizează, cel mai adesea, cu ideea de canon literar, textul său, dacă trece cu brio prin filtrele axiologiei literare, tot în canon ajunge. Spre exemplu, scrierile avangardiste ori structurile romanești indefinite precum Dicționarul onomastic sau Bibliografia generală au intrat în canonul literaturii. Mai mult, există forme de experiment "tare" de tip modernist precum există forme de experiment "moale
Modele literare alternative by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10181_a_11506]
-
a cărei complexitate o surprinde în efigie, în al cărei destin voiește a se implica. Se află în chestiune o etică eliberatoare, prevăzută cu o încărcătură contestatară, prezentînd un desen negativist, care-i disimulează fondul stenic, de reabilitare a unei axiologii ocultate, țintind "reîncîntarea lumii". (va urma) Simona Popescu: Salvarea speciei (Despre suprarealism și Gellu Naum), Ed. Fundației Culturale Române, 2000, 364 pag., preț neprecizat
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
Tudor Vianu: "Ca și Mihai Ralea estetul face acum "sociologie". El nu se mai preocupă de sinecdocă, ci de pelagră; nu-l mai interesează Kant, Dilthey sau Gundolf, ci lichidarea analfabetismului. Filosofia culturii o confundă cu democrația lui Gheorghiu-Dej, iar axiologia a fost izgonită de slogan ("România veche devine România nouă, socialistă, o țară a civilizației celei mai înaintate" - Gazeta literară, 2 iunie 1960)". Întrucît fenomenul fetișizării valorilor și apucătura jugulării duhului critic continuă pînă în prezent, nu e de mirare
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]