236 matches
-
și alta: lipsă de inspirație ce merge mână-n mână cu lipsa de substanță. Dispariția naivității; prea multă jonglerie, prea multă abilitate, în lucrurile capitale. Acrobatul l-a înlocuit pe artist, filozoful însuși nu e decât un pedant care se bâțâie” (II, 94). Cioran, el însuși epigon (căci cine mai mult decât el știe că totul e artificiu), încearcă o reîntemeiere a ființei. Ființa poate avea acces la adevăr prin suferință: e soluția celor neputincioși, a celor care nu mai cred
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
inima (ți-o mănîncă strigoii), bea sînge de cocoș negru. (Gh.F.C.) Cocoșul vestește cum va fi vremea. (Gh.F.C.) Codiță Dacă copilul născut are codiță după cap, copilul următor va fi fată. Codobatură Cînd cineva vede întîi codobatura dînd din coadă, bîțîie și el ca ea toată vara. Cofă Cînd îți iese cu cofa plină înainte, îți merge bine; cînd îți iese cu cofa goală, îți va merge rău. Cînd îți iese cu cofa goală înainte, ai să umbli bătut. Colac în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
doare în piept și în spate; te vindeci dacă te ungi cu untură de porc de la Ignat [Sf. Ignatie, 20 decembrie]. Femeii care are dinții din mijloc din falca de sus depărtați îi placeă Femeia care merge legănîndu-se, care se bîțîie, nu prea e poamă bună. Printre oi nu trebuie să umble muiere, că nu le merge bine. Fereastră Unde-i copil mic în casă, trebuie noaptea astupate fe restrele, ca să nu fure cineva somnul copiilor. Se crede că pe timpul cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
manager": era atipic. Incult și servil cu autoritățile, mai mult decît cepeleag, cu o emisie groaznică și neplăcut privitului. Vorbea cu t în loc de c sau ș. Drăcuia des și folosea perfectul simplu. Cînd vorbea, închidea ochii, să se poată concentra. Bîțîia un picior și parkinsona o mînă. E greu să-l imit în scris oral mi-e mai ușor (o fac, de altfel, cam de douăzeci și cinci de ani, cu mare succes!). Dar povestea mi se pare atît de amuzantă, că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
nu prea, i-am răspuns, mârâind parcă și chiorându-mă la un picior al ei ce stătea peste celălalt, lăsând la vedere o minunată rotulă rotundă ca o lună plină și ceva în plus. - Care-i baiul? mă întrebă tandru, bâțâind din genunchiul cu pricina. - Te-aș ruga frumos, unde-i w.c.-ul vostru? - Care w.c., ce w.c.? - Al vostru, al uteciștilor care lucrează cu sârg în această coșmelie! Ia ascultă, tovarășe, noi lucrăm, nu ne ținem de goange! - Parcă eu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și eu nu simt nimic. La școala de maiștri demontam întrerupătorul de lângă ușă, puneam două degete pe fire și când intra cineva, hai noroc, mă, îi spuneam, și îi întindeam mâna și ăla mi-o strângea și fleașc! cădea jos bâțâind. Nevastă-mea, zice, Ioane, vezi să nu pățești ceva și n-apuc să-i răspund, că o dată, bum! un stâlp de foc trăsnește în mijlocul casei și intră în pământ și lasă în urmă fum, flăcări și miros de pucioasă... Și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
grămadă de cățelandri schelălăind de foame și de neputință care se repezeau în el să-l sfârtece. Dar de oriunde îl apucau, nu reușeau nimic, calul rezista. Își înfigeau dinții în burtă, în pulpe, în spinare, se propteau în picioare bâțâind din cap și scheunând. Prima îmbucătură, care ar fi deschis drumul celorlalți, le scăpa. De unde? Din ce loc? Am stat mult să-i văd ce fac și mă uitam la ei râzând. Nu era printre ei nici unul bătrân și experimentat
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
de unde știi ? Cine îți dă dreptul să mă disprețuiești ? În timp ce urla, aprinsese, brusc, lampa de deasupra biroului, spre a-și verifica bănuielile. Se ridicase în picioare, tremura, lovind cu pumnii mici în cristalul de pe masă. Se înroșise, umerii i se bâțâiau. Ochii măriți o priveau cu furie. Dădea din mâini, agitat. Trupul convulsionat intrase într-o criză frenetică. Strănuta, da, începuse din nou să strănute iepurașul ! Cine știe ce rudă uitată, care nu apăruse decât o singură dată, revenea brusc și tulbure în
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
din discuții, doar partea amuzantă a vieții avea prioritate, spectacolele de la care nu lipseam când aveam bani și cazurile speciale pline de haz, de care eram plin! Eram în vervă! Nu se dansa în seara aceea, deși ne-am fi bâțâit puțin cu ele. Banii lui Edy s-au evaporat din primul foc tras de cineva, căruia nu i-au plăcut mutrele noastre și a început să se milogească în stilul lui caracteristic, cu apropouri directe și declarații diluate: - Ce aș
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
se permitea de către ostașii sovietici. După ce s-a terminat Teatrul, rușii și-au oprit liceul și o parte din parc. Sâmbăta seara, se duceau elevii la cravată, obligatoriu, să danseze cu fiicele ofițerilor, care nu erau urâte de loc, se bâțâiau și încercau să înfiripe conversații în limba rusă, pe care o făceau obligatoriu la școală. După eliberarea țării de sub ruși au început construcțiile: gara, Sala sporturilor, blocurile. Întreaga Constanță se plimba acum prin sigurul parc din oraș, garnisit de fotografi
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
corzi de vioară bine Întinsă. În plus, respectam amînarea dezlegării pentru final, asigurînd imaginației, la Început, un evantai de posibilități: crengile puteau fi Încărcate de flori, de rod, de nea. crengi Încărcate - tăcerea... divizată-n mii și mii de fulgi BÎțîind picioarele În partea din față a tramvaiului (rapid) 41, lîngă cabina vatmanului, sînt trei scaune mai Înalte orientate cu fața spre ușă. Mai Înalte fiind, celor mai mulți dintre cei care se așează pe ele, nemaiajungînd cu picioarele pe podea, le vine
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
partea din față a tramvaiului (rapid) 41, lîngă cabina vatmanului, sînt trei scaune mai Înalte orientate cu fața spre ușă. Mai Înalte fiind, celor mai mulți dintre cei care se așează pe ele, nemaiajungînd cu picioarele pe podea, le vine să-și bîțÎie picioarele. Ceea ce și fac, dacă nu i prea aglomerat și ar putea să-i lovească pe cei din preajmă. Este o tentație irepresibilă, la fel cu aceea pe care o remarca Nelu Gârda În poemul meu: abur pe geamuri / ispita
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
gînduri. Ludice, degajate, neserioase, ca și plăcuta balansare a picioarelor. Nu din acelea care te muncesc. Nu știu de ce mam gîndit brusc la un potențial sinucigaș c-o margaretă-n mînă mă iubește, nu mă iubește... -, care (culmea ironiei) Își bîțÎie și el picioarele rămase fără sprijin. Dar dacă ultima petală va fi nu mă iubește... Își ia viața. Margareta e ca un fel de ruletă rusească. Glonțul este doar ultima petală. Pare deci normal că mi-am amintit poemul lui
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
viața lui) Îl iubește sau ba și pentru asta Îi smulge (vieții) petalele rînd pe rînd ca să ajungă cît mai repede la ultima dovada. Face asta bîțÎinduși picioarele, relaxat, aproape inconștient că se află mereu pe buza prăpastiei. cîte-o petală bîțÎind picioarele - buza hăului M-am străduit mult să concentrez totul În aceste puține cuvinte care trimit la sau sugerează măcar despuierea margaretei, o atitudine senin nepăsătoare și așezarea pe marginea prăpastiei. Nu știu dacă și altora li se par suficiente
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Poftim? Aici? Ashling era complet surprinsă. Trecuse multă vreme de când un necunoscut o invitase la dans. Mai ales că era vorba de sufrageria cuiva. Deși acum, că se uita în jur, observă că invitații - în special femeile, desigur - se cam bâțâiau pe Fat Boy Slim. —Eh, nu, mulțumesc, se scuză ea. E prea devreme, sunt încă prea inhibată ca să încep să dansez. —Bine, te mai întreb o dată peste o oră. Perfect! exclamă ea mirată, uitându-se la figura lui entuziastă. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
din mașina lui. Odată ajunsă în bucătăria ei, a mâncat o gogoașă (pentru că era la cura cu G) și se întreba unde se ajunsese, dacă nici măcar aventurile de o noapte nu o mai atrăgeau. Clodagh stătea jos, cu picioarele încrucișate bâțâind isteric din genunchi. Dylan scosese copiii la plimbare în acea după-amiază și trebuia să se întoarcă în orice moment și, deși el nu știa încă, urmau să aibă o discuție. De fiecare dată când se întâlneau, lucrurile erau civilizate, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Îți cam filează lampa. Nici Einstein nu și-ar putea aminti toate numele iubiților lui Betty, iar pe mine nu mă cheamă Albert. — Spuneți-ne numele pe care vi le amintiți. Short își vârî degetele mari sub curea și se bâțâi în scaun ca un șmecher de doi bani. — Betty era înnebunită după bărbați - mai bine zis după soldați. Se ducea după filfizoni și după orice alb în uniformă. În loc să aibă grijă de casă, ea ieșea în oraș, bătea Hollywood Boulevard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
susținut de stâlpi ce aduceau cu niște șerpi încolăciți. Aparatul de filmat oferi un prim-plan cu doi șerpi de gips care-și înghițeau coada unul altuia. Apoi șerpii dispărură și în locul lor apăru Betty Short, doar în ciorapi și bâțâindu-se stupid într-un dans lasciv. Mi s-au întărit boașele. L-am auzit pe Lee cum trage adânc aer în piept. Pe ecran se ivi un braț care-i întinse lui Betty un obiect cilindric. Ea îl luă, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
venit să mă ia de la cămin, vrea să se plimbe cu mine; e scundă, bondoacă, rotundă ca o minge. Dacă i-aș da brânci, ar Începe să se rostogolească. Calcă toc-toc, toc-toc: și-a pus toace de 12 cm. Se bâțâie pe ele ca pe papainoage, crede că sunt mort după ea și astăzi ține să mă dea gata. E cam proastă. Îmi povestește tot despre asistentul M.: „Alaltăieri, am fost la adresa unde aflasem că locuiește. În curte, o babă: «Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pe Otis cu confuzia de gen — deocamdată cel puțin. Era destul timp pentru toate, dar pe ea o îngrijorase cel mai mult zdrobitoare lui lipsa de autorespect. — Strugure! croncăni Otis vădit încântat. Frumușico! Strugure! Frumușico! Strugure! Când rostea cuvintele se bâțâia de sus în jos pe gamba Adrianei. — Un strugure fără pesticide, vine imediat pentru...pentru cine? Cine vrea strugure? Băiatul frumos primește strugure! Adriana îl ridică pe brațul canapelei și se duse la bucătărie. Tocmai căuta în frigider după castron
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
și a Început să cânte cu Bridget ca vocalistă. —Doamne Sfinte, exclamă Ruby, trebuie să fi insistat să cânte un cântec. Se uită la Bridget care stătea sus pe o masă, cu sutienul scos pe deasupra rochiei, cântând Îngrozitor de fals și bâțâindu-se cum putea mai bine. —Like a vir-ir-ir-ir-gin, touched for the very first time, se mâțâia ea. Și mai surpinzător era că toată lumea din cameră se strânsese În jurul ei și aplaudau cu toții și cântau cu ea. —Like a vir-ir-ir-ir-ir-gin... Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Fainberg i-a propus ajutor: În apa tulbure, rusticanu și-a pierdut cuțitu-ascuțitoare dă os și pieptaru dă flanel. Târlanu avea ochii grei dă lacrimi, care a privit pentru ultima oară hanu de-i dăduse adăpost. Ne-a zis adio bâțâind din cap și s-a mistuit În beznă, că nici el nu știa unde să se ducă. A doua zi, la primu’ cântat dă cocoși, Limardo m-a dășteptat c-un mate cu lapte, care l-am dat pă gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
IV La următoarea Întâlnire, Savastano și-a continuat romanul-foileton: După tărășenia cu ghiulu, Cufărașu a prins coraj și s-a pus pă telefoane. I-am receptat dân ușă glasu mascul ca dropsu, că Întreba dacă-i plăcuse ghiulu. Pormă am bâțâit, c-am recunoscut jicniri ingrate și fără suflet, care ea-l sfătuia să lase sârma să să odinească și pă loc i-a trântit receptoru. Cufărașu a glisat un hohot, care nu i-a ieșit convingător, și mi-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
te-aștepți, se bagă În egoizmu lui abulic, a zis că n-avea să meargă sus și s-a pus la șuetă c-un vecin, care am aflat că iera ceasornicar și chiar dă ultimă oră. Io am urcat sus bâțâind cu brățara care o cumpărasem nainte dân Emporiu cu Reduceri. Deștu Îmi mai tremola Încă pă sunerie, când Locarno s-a arătat dân Întâmplare c-o găleată, să spale treptile. I-am arătat daru și l-a primit, da a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să-l tragă pe sfoară. Presupun că situația s-ar îmbunătăți ușor dacă aș fi o femeie organizată, care reușește întotdeauna să se poziționeze la începutul benzii. Eu însă ajung întotdeauna la coadă, unde încep să tropăi și să mă bâțâi pe vârfuri încercând să observ ce iese prin trapă, iar atunci când, în sfârșit, îmi văd bagajul apărând, mi-e atât de teamă să nu mi-l fure cineva încât n-am răbdare să stau și s-aștept ca banda să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]