157 matches
-
impun ca, la Întocmirea bibliografiei, anul de apariție să fie trecut, Între paranteze rotunde, imediat Între autor și titlu. Exemplu: Ferréol, Gilles; Flageul, Noël, (2007), Metode și tehnici de exprimare scrisă și orală, traducere de Ana Zăstroiu, argument de Corneliu BÎlbă, Polirom, Iași, 2007. Mai precizăm că, În conformitate cu ortografia limbii române, „separatorul” dintre nume, prenume, titlu, an, editură, localitate etc. este virgula, ca În exemplul de mai sus. În cazul unui titlu cu mai mulți autori, sugerez despărțirea autorilor cu punct
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Q), Editura Enciclopedică, București, 1993-2004. Duden. Die deutsche Rechtschreibung, 22., völlig neu bearbeitete und erweiterte Auflage, Duden Verlag, Mannheim, 2000. FIGURĂ!!! Gilles Ferréol, Noël Flageul, Metode și tehnici de exprimare scrisă și orală, traducere de Ana Zăstroiu, argument de Corneliu BÎlbă, Polirom, 2007, p. 190. 1. Bibliografia este Împărțită pe capitole („Sinteza”, „Dizertația”, „Expunerea”), putând fi astfel considerată o bibliografie specială, așa cum se poate constata din pagina anterioară. 2. În privința tehnoredactării, fiecare „intrare” este dublu marcată: mai Întâi prin linia de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Constanța, 2000 (ediția a II-a, Editura Polirom, Iași, 2007). Elbow, Peter, 1987, Writing: without Teachers, New York, Oxford University Press. Ferréol, Gilles; Flageul, Noël, 1998, Metode și tehnici de exprimare scrisă și orală, traducere de Ana Zăstroiu, argument de Corneliu BÎlbă, Editura Polirom, Iași. Ficeac, Bogdan, 1999, Cenzura comunistă și formarea „omului nou”, prefață de Daniel Barbu, postfață de Petru Ignat, Editura Nemira, București. Florea, Cornel, 1983, Ce cercetăm, cum cercetăm, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Funeriu, I., 1995, Principii și
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
imoralitate, nedreptate, comesean, intrajudețean etc.; * derivare cu sufixoid 59: francofon, americanofil, claustrofob, organigramă, filolog etc.; * derivare cu prefixoid: aeromodel, macromoleculă, microanaliză etc.; * derivare substitutivă: dezbrac < îmbrac, dișterne < așterne, ceaușist < Ceaușescu, securist < securitate etc.; * derivare regresivă 60: vernisa < vernisaj, aniversa < aniversare, bâlbă < bâlbâi, alint < alinta, licăr < licări, tăgadă < tăgădui, etimolog < etimologie etc. În cadrul derivării sunt valorificate diferite tipuri 61 de sufixe, respectiv prefixe care aduc radicalului un plus semantic 62: * sufixe diminutivale (plus semantic = perceperea dimensiunilor mai mici/ a caracteristicilor diminuate ale
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Seria Filosofie Coordonatorul seriei este Sorin BOCANCEA. Advisory board: Ștefan Afloroaei (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Vasile Boari (Universitatea "Babeș-Bolyai" din ClujNapoca), Anton Adămuț (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), George Bondor (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Corneliu Bîlbă (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Viorel Cernica (Universitatea din București), acad. Teodor Dima (Academia Română), acad. Alexandru Surdu (Academia Română), Gabriel Sîmbotin (Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane", Iași). Eugen HUZUM este cercetător științific la Institutul de Cercetări Economice
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Nr. 192 Seria Filozofie Coordonatorul seriei este Sorin BOCANCEA. Advisory board: Ștefan Afloroaei (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Vasile Boari (Universitatea "BabeșBolyai"), Anton Adamuț (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), George Bondor (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Corneliu Bîlba (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Viorel Cernica (Universitatea din București), acad. Teodor Dima (Academia Română), acad. Alexandru Surdu (Academia Română), Gabriel Simbotin (Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane", Iași). Viorel CERNICA este conferențiar univ. dr. la Universitatea din București
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acestea erau În general furnizate prin piața de capital privat. Erau, prin urmare, scumpe și acordate pe termen scurt. Când a trebuit să fie returnate, la Începutul Marii Crize, efectul a fost dezastruos. În această privință, contrastul e izbitor: după bâlbele inițiale din 1945-1947, factorii de decizie americani au făcut efortul să nu repete greșelile din cealaltă eră postbelică. Planul Marshall este deosebit de important nu numai prin ceea ce a realizat, ci și prin erorile pe care le-a evitat. Rămânea Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]