907 matches
-
aceste obiecte singulare completează informațiile despre viața social-economică a autohtonilor, îndeosebi din punct de vedere numismatic, deoarece prezența monedelor bizantine, în special, din tezaurul amintit (probabil o acumulare locală), denotă existența schimburilor comerciale, la o scară redusă pentru zona bazinului bârlădean și, probabil, extinsă pentru restul Moldovei, unde s-au descoperit tezaure similare la Horgești - Bacău, Movileni - Vaslui, Cudalbi - Galați etc. Descoperirile numismatice susțin, de cele mai multe ori, existența unor relații comerciale între autohtoni și lumea bizantină. Totodată, se poate afirma că
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
exact în ultimul său sfert, când majoritatea grupurilor slave se îndreptau spre Bizanț, eveniment ce a afectat și regiunile extracarpatice românești. Aceste interferențe nu au provocat modificări în cultura materială locală sau în tipul de locuință și cuptor, din bazinul bârlădean ori din restul teritoriului românesc. Ca urmare, localnicii nu și-au schimbat modul de viață, în secolele VI-VII, chiar și în momentul legăturilor și influențelor externe, demonstrând un stadiu avansat de dezvoltare social-economică. Cu excepția acestor dovezi ceramice de la alogeni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a le atribui cu certitudine unei populații, chiar dacă în ultima vreme balanța se înclină spre mediul slav și să nu le folosim ca un criteriu cronologic sau etno-demografic. Prin corelarea condițiilor fizico-geografice cu densitatea siturilor arheologice (98), descoperite în bazinul bârlădean, a rezultat o continuitate de locuire autohtonă, în vechile vetre daco-romane, chiar și în condițiile pătrunderii triburilor slave. Similar perioadelor anterioare, băștinașii au preferat să se concentreze pe zonele din preajma unor râuri (bazine hidrografice), în apropierea unor păduri, pe terenuri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
grupuri slave la sudul Dunării a implicat un climat de pace și siguranță militară, politică, fapt ce a permis o creștere demografică perceptibilă, dublată de o evoluție social-economică autohtonă, pentru întreg teritoriul Moldovei, ce s-a răsfrânt și asupra bazinului bârlădean. Evoluțiile etno-demografice și culturale au continuat pentru arealul amintit și s-au reflectat treptat, de la o etapă la alta (secolele VI-VII, VIII-IX și X-XI), culminând cu o dezvoltare ascendentă a vieții și producției materiale autohtone, din timpul culturii Dridu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
DIN BAZINUL BÂRLADULUI ÎN SECOLELE VIII-XI În secolul XX, cercetările arheologice au urmărit să acopere o suprafață cât mai mare a teritoriului românesc, prin intermediul perieghezelor și al săpăturilor sistematice, în vederea cunoașterii vestigiilor trecutului istoric. Zona Moldovei, inclusiv cea a bazinului bârlădean, s-a aflat, încă de la început, în atenția specialiștilor, deoarece condițiile prielnice vieții au favorizat stabilirea multor comunități umane și implicit descoperirea de situri arheologice. S-a dorit cunoașterea unei situații de ansamblu asupra locuirii spațiului românesc, din cele mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
două etape evolutive: prima încadrată între începutul și sfârșitul secolului VIII, iar a doua între finalul secolului VIII și sfârșitul veacului IX. Întrucât acest fenomen este uniform, fiind surprins pe întreg teritoriul românesc, excepție nu putea face zona siturilor bazinului bârlădean. Pentru cunoașterea întregului proces evolutiv al culturii Dridu trebuie urmărite elementele componente, din intervalul secolelor VIII-IX, care au permis închegarea, consolidarea și apogeul culturii amintite, manifestat în secolele X-XI. În consecință, analiza arheologică are în vedere preliminariile culturii vechi românești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dodești (18 locuințe adâncite și o locuință de suprafață), Gura Idrici (cinci locuințe adâncite) și Tanacu (patru locuințe adâncite), în restul stațiunilor găsindu-se maxim una sau două locuințe. Întrucât aria județului Vaslui ocupă cea mai mare parte a bazinului bârlădean, este explicabil ca numărul preponderent de situri arheologice să fie din zona menționată, fapt observat și pentru etapa anterioară (secolele V-VII). 1.3. Sistemul de construcție. Instalații pentru foc Așezările bazinului sunt de tipul siliștilor/seliște, iar complexele de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
doar 20% din Moldova, din care aproximativ un sfert îl reprezintă vasele din așezările bazinului. d) Ceramică caolinată, lucrată la roată, de foarte bună calitate. Este o categorie foarte rară în Moldova (Florești - Bacău, Cavadinești - Galați), iar în siturile bazinului bârlădean încă nu a fost descoperită. De culoare albă, uneori pigmentată cu ocru, ceramica descrisă este specifică Dobrogei, de unde a fost importată în zona Moldovei. În cadrul celor patru categorii, fiecare cu variante, se remarcă degresantul din boabe de calcar, de mică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Gara-Banca, Drăgești, Rateșul Cuzei (județul Vaslui), Dagâța (Iași), dovezi în susținerea unei continuități teritoriale, dublată de una etno-culturală și lingvistică. Aceste microzone intens locuite, de mai multe generații, pot fi considerate centre ale dezvoltării populației vechi românești, din aria bazinului bârlădean. Fără îndoială că vecinătatea și importanța lor în timp a contribuit ulterior, alături de alte „centre de putere”, la fundamentul civilizației medievale românești. 1.7. Cronologia așezărilor Descrierea inventarelor siturilor culturii Dridu a relevat prezența alături de ceramică și a unor variate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
două evenimente spațiul est-carpatic fiind lipsit de monedă bizantină. Finalul secolului XI este marcat de intensificarea circulației monedei bilon. 4. AUTOHTONI ȘI ALOGENI. CONTACTE ȘI INFLUENȚE Pătrunderea în masă a nomazilor tiurci în spațiul carpato-danubian și, implicit, pe teritoriul bazinului bârlădean, se datorează scăderii treptate a comunităților sedentare, agricole, din anumite zone geografice. Turanicii le-au impus localnicilor un tribut periodic și i-au deposedat de unele bunuri materiale. Nu sunt excluse eventualele schimburi dintre triburile migratoare și localnici (câteva obiecte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
specific populațiilor ugrofinice și mongoloide din stepele eurasiatice. Inventarul funerar cuprinde pe lângă ofrandele de animale și arme, obiecte de harnașament, vestimentație sau podoabă. Fiind războinici, era normal ca inventarul să conțină arme, iar printre cele mai frecvente în mormintele spațiului bârlădean sunt vârfurile de săgeți și cuțitele. Primele sunt din fier, cu peduncul, de tipuri diferite, unele cu trei aripioare (la Banca), răspândite la slavi și unguri, dar prezente și la alte populații migratoare (pecenegii). Cuțitele, executate tot din fier, au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VIII-IX, și 158 (135 așezări, 11 morminte izolate/necropole, 12 descoperiri izolate) în perioada secolelor X-XI. Din cele 367 de vestigii ale bazinului, 110 sunt specifice culturii Costișa-Botoșana-Hansca și 257 sunt caracteristice culturii Dridu. În ansamblu, vestigiile arheologice ale bazinului bârlădean acoperă o parte semnificativă din teritoriul Moldovei, prin numărul mare de situri identificate pe teren și, implicit, a celor cercetate sistematic. Din cele 940 de așezări descoperite în Moldova, 325 s-au găsit în spațiul bazinului amintit, iar din 128
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
relație de interdependență cu mediul natural, ultimul având o influență covârșitoare asupra evoluției habitatului social-uman. În cazul de față, poziționarea fizico-geografică a majorității așezărilor, din perioada secolelor VI-XI, s-a ghidat și adaptat după condițiile oferite de zona bazinului bârlădean. Potrivit statisticii, din anii 1990, membrii comunităților autohtone au preferat zonele de podiș (Podișul Moldovei, cu accent pe Podișul Central Moldovenesc, la care se adaugă bazinul bârlădean), întrucât acestea ofereau numeroase avantaje, prin condițiile propice de trai (terenuri prielnice agriculturii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VI-XI, s-a ghidat și adaptat după condițiile oferite de zona bazinului bârlădean. Potrivit statisticii, din anii 1990, membrii comunităților autohtone au preferat zonele de podiș (Podișul Moldovei, cu accent pe Podișul Central Moldovenesc, la care se adaugă bazinul bârlădean), întrucât acestea ofereau numeroase avantaje, prin condițiile propice de trai (terenuri prielnice agriculturii; surse de apă, cu pește și argilă pentru olărit; păduri cu material pentru construcții și foc, animale pentru vânat ș.a.), însă și dezavantaje, fiind nesigure, vulnerabile oricărui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și Prutul, sau în bazinele hidrografice ale altor râuri, care ulterior se varsă în cele amintite, cum este cazul Bârladului, Bistriței, Moldovei, Elanului ș.a. Ocupații economice. Aspecte generale ale vieții cotidiene și spirituale Analiza și interpretarea arheologică a vestigiilor bazinului bârlădean a ținut seamă de o serie de factori și elemente ale activității umane, precum tipul de așezare, de locuință, dispunerea și dinamica acestora, anexele gospodărești, ocupațiile preponderente, inventarul arheologic, cu componente locale sau cu influențe, precum și aspecte de ordin spiritual
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
localități: În cele 367 de puncte s-au descoperit 325 de așezări, dintre care doar 26 au fost cercetate arheologic și au permis câteva informații despre tipurile de așezare și de locuință folosite de populația autohtonă. Condițiile fizico-geografice ale bazinului bârlădean au fost improprii pentru apariția așezărilor întărite, acele „horodiști” descoperite în nordul Moldovei, pe teritoriul actual al județului Botoșani (Hudești, Ibănești, Cobâla, Dersca, Horodiștea, Orofteana, Tudora, Fundu Herții) și care prezintă certe elemente de fortificație (valuri de pământ, șanțuri și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VIII-IX și patru - secolele X-XI). O parte din aceste obiecte erau produse local, în locuințe-atelier, altele pătrundeau din Bizanț. Clasificarea pe tipuri de piese (Anexa 1, tabelul 3) demonstrează importanța și larga lor utilizare în viața cotidiană a comunităților bazinului bârlădean. Majoritatea obiectelor din inventar sunt de uz casnic și doar câteva cu specific meșteșugăresc. De regulă, la toate categoriile de piese s-a remarcat o creștere progresivă, deoarece numărul locuințelor și al membrilor acestora a fost mai mare, de la o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
al necropolei conțin doar un schelet. La creștini, inventarele nu dispuneau de ofrande animale ori vase depuse ritual, în timp ce mormintele turanice au aceste caracteristici (Bârlad-Moara lui Chicoș, Bârlad-Dealul Țuguieta, Grivița, Matca, Drăgănești și Umbrărești). Spre deosebire de spațiul basarabean (Hansca-Căprăria), în bazinul bârlădean nu avem morminte cenotaf, însă pentru ambele zone s-a observat gruparea anumitor morminte, probabil după unele criterii familiale sau social-economice, fapt ce denotă, pe lângă forma compactă a necropolei, și prezența unei anumite stratificări sociale: Vinețești-Cordeni (jud. Vaslui), Hansca-Căprăria și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
teritoriu, principala sursă de venit a localnicilor, permițând practicarea agriculturii și creșterea animalelor, principalele ocupații ale vremii. Satul reprezenta o obște rurală, formată pe principiul confederării unui număr de 30-40 de familii, uneori mai multe, în zonele aflate în afara bazinului bârlădean. Plasamentul deschis al așezărilor, situate pe văi, pante, platouri, în apropierea unor cursuri de apă, păduri, nu permitea fortificarea lor (cu valuri de pământ, șanțuri și palisade), ci doar o amplasare strategică, oferită natural, de poziția geografică a locului. Vatra
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bronz (cunoscută datorită intensei circulații), până la utilizarea unor accesorii vestimentare, care reprezentau „moda timpului”. Din punctul de vedere al răspândirii teritorial-geografice a așezărilor, s-a remarcat preferința locuitorilor pentru anumite zone, prielnice ocupațiilor, dar în cazul pericolului extern comunitățile bazinului bârlădean au fost nevoite să caute alte locuri, favorabile traiului, ferite natural și care să permită un grad sporit de siguranță (poienile, prisăcile sau hățișurile pădurilor). În consecință, condițiile fizico-geografice au îndemnat populația să se așeze în teritorii ce le ofereau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
românești. Analiza etapelor istorice din intervalul secolelor V/VI-XI indică, pentru unele așezări, o continuitate etnică și teritorială, păstrată prin intermediul generațiilor, care a depins fundamental de factorii etno-demografici, lingvistici și culturali. De altfel, viața comunităților autohtone din zona bazinului bârlădean nu s-a diferențiat de restul teritoriului Moldovei, fiind parte componentă a spațiului est-carpatic românesc. Trăsăturile comune privind dispunerea așezărilor, modul de construcție a locuințelor, cultura materială, sunt tot atâtea argumente care susțin cele menționate. De asemenea, pătrunderea alogenilor nu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
p. 438, nota 19; Teodor 1978c, p. 41 (fig. 14/3); Coman 1980c, p. 278, 368 (fig. 158/7); Teodor 1997c, p. 170. Din cele 367 de puncte arheologice, majoritatea lor fiind așezări (325), depistate în 170 localități, aparținând bazinului bârlădean, cele mai multe au fost identificate pe teritoriul județului Vaslui, 294 (117 localități), urmat de Bacău, 25 (19 localități), Iași, 24 (15 localități) și Galați, 18 (16 localități), iar cele mai puține s-au descoperit în aria județelor Vrancea, 5 (2 localități
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu numele ortografiat „Sămănătorul”, formă asupra căreia va reveni abia în 1910, când încetează directoratul lui Aurel C. Popovici și când titlul e „Semănătorul”. Anunțată în ultimul număr al „Curierului literar” (1901), noua publicație preia, de fapt, numele unei reviste bârlădene din secolul al XIX-lea, titlu acceptat pentru caracterul său sugestiv, la propunerea lui Al. Vlahuță. Articolul-program Primele vorbe, nesemnat, inclus de Vlahuță, cu titlul Îndemn, în volumul său File rupte (1909), anunță o linie pe care scriitorul o urmase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
bibliografice: Ilarie Chendi, „Zări senine”, VLT, 1908, 7; I. S. [Izabela Sadoveanu], „Zări senine”, VR, 1908, 3; Ion Marin, „Grădina raiului”, „Clipa” 1923, 19; Mihail Dragomirescu, Critică, I, București, 1927, 327; Dragomirescu, Scrieri, 255; G. Ursu, G. Nedelea, Antologia scriitorilor bârlădeni, Bârlad, 1937, 47; Gheorghe Vrabie, Bârladul cultural, București, 1937, 231-233; Predescu, Encicl., 513; G. Ursu, A. Mândru și Bârladul, „Vocea Tutovei”, 1943, 10; Ciopraga, Lit. rom., 209-211; Traian Nicola, Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, 1971, 232-233; A. Mândru, POS
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
Cotnariul în literatură și artă ? Peste 50 de scriitori cuprinde cartea COTNARIUL îN LITERATURĂ ȘI ARTĂ realizată acum de CONSTANTIN HUȘANU, printre ei și localnicul Cezar Petrescu, scriam mai sus. Dar iată - l pe un alt făuritor de cuvin te - bârlădeanul N. D. Cocea, conducându ne, cu vorbe tare frumoase, către crama de la Cotnari, proprietate a unui producător de vinuri, în cartea sa Vinul de viață lungă: “Via lui conu Manole A rcașu, a șezată pe cea mai înaltă culme a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]