796 matches
-
prozator și mai cu seamă ca istoric și critic literar, colaborând la „Vatra”, „Gazeta Transilvaniei”, „Foaia poporului”, „Calendarul poporului”, „Lumea ilustrată”, „Familia”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Sămănătorul”, „Junimea literară”, „Viața românească”, „Noua revistă română”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Telegraful român”, „Țara Bârsei”, „România jună”, „Cele trei Crișuri”, „Societatea de mâine”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Cugetul românesc”, „Dacia”, „Zeitschrift für Romanische Philologie”, „Literaturblatt für Romanische und Slavische Philologie”, „Revue des langues romanes” ș.a. A fost director al revistei „Cultura” (1924) și al ziarului
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
Horațiu, Odele și epodele lui..., pref. trad., Iași, 1868. Repere bibliografice: Aron Pumnul, Gavriil Munteanu, în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, IV, partea II, Viena, 1865, 40-42; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 287-288; G. Bogdan-Duică, Relativ la G. Munteanu, „Țara Bârsei”, 1930, 1; Ion Gherghel, Goethe în literatura română, București, 1931, 90-96; Cărturari brașoveni, 150-151; Gabriel Cocora, Peneluri și condeie, București, 1978, 41-49; Dicț. lit. 1900, 595-596; Rusu, Membrii Academiei, 355-356. F.F.
MUNTEANU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
de grâu”, „Convorbiri literare”, „Dacoromania”, „Făt-Frumos”, „Gazeta Transilvaniei”, unde a debutat în 1912, „Gând românesc”, „Mélanges de l’École Roumaine en France”, „Revista de folclor”, „Revue internationale des études balcaniques”, „Societatea de mâine”, „Steaua”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Șezătoarea”, „Transilvania”, „Țara Bârsei”, „Viața românească” ș.a. M. rămâne în istoria folcloristicii și a etnografiei românești atât prin activitatea de organizare a cercetării științifice (Arhiva de Folclor a Academiei Române, „Anuarul Arhivei de Folclor”), cât și prin contribuțiile directe, câteva cu adevărat marcante, la studiul
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
extinde colaborarea și la alte periodice, în principal la „Gazeta Transilvaniei” (între 1900 și 1944, cu unele pauze), „Luceafărul”, „Sămănătorul”, „Convorbiri literare”, „Ramuri”, „Viața românească”, „Cosinzeana”, „Românul” (Arad), „Patria” (Cluj), „Transilvania”, „Gândirea”, „Gândul nostru”, „Societatea de mâine”, „Țara noastră”, „Țara Bârsei”, „Prometeu”, „Acțiunea” (Galați). În alte câteva zeci de publicații semnătura îi apare sporadic, în afară de versuri, și sub traduceri, proză, articole. O situație specială o are prezența scrisului său, uneori cotidian, la „Biruința” (Cluj, 1926-1927) și la „Gazeta Transilvaniei” (1942-1944), unde
PITIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288829_a_290158]
-
, Dumitru (8.XI.1928, Bârsa, j. Sălaj), critic și istoric literar. Este fiul Anicăi (n. Lazăr) și al lui Gheorghe Chiș, plugar. Învață la Bârsa și Jibou, frecventând cursurile secundare la Cluj, ca elev la Liceul Regesc Maghiar de Stat cu limba de predare română
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
, Dumitru (8.XI.1928, Bârsa, j. Sălaj), critic și istoric literar. Este fiul Anicăi (n. Lazăr) și al lui Gheorghe Chiș, plugar. Învață la Bârsa și Jibou, frecventând cursurile secundare la Cluj, ca elev la Liceul Regesc Maghiar de Stat cu limba de predare română (1941-1944), la liceele „Gh. Barițiu” (1944-1945) și „Inochentie Micu-Klein” (1945-1948). Studiile universitare, începute la Cluj, la Facultatea de Filologie (1948-1950
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
s-a produs un cutremur de mare intensitate, care a durat 5 zile. Potrivit Cronicii lui Miron Costin, cutremurul a produs “prăbușirea unui turn de apărare a Cetății Suceava și mari pagube în Transilvania, în special în Secuime și Țara Bârsei”. Acest cutremur este menționat și în “Letopisețul de la Bistrița”, “Cronica moldo-polonă” și “Cronica Putneană”, în care se spune că a avut loc “pe vremea când Domnul ședea la prânz”. Cutremurul din anul 1472 a provocat mari pagube bisericii Înălțării și
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
Vladimir Tismăneanu: Ai văzut vreodată albumul? Mircea Mihăieș: Da, albumul În sine e o lucrare alcătuită În bune condiții tehnice, onorabil, nu despre asta era vorba. Nimeni nu i-a contestat calitatea artistică. Țărăncuțe frumoase, peisaje minunate din Maramureș, Țara Bârsei - nu aceste aspecte erau puse În discuție, ci disproporția Între sumele care s-au scurs dinspre țară În străinătate. Cum spuneam, ramificațiile sunt complexe, s-a vorbit la un moment dat și de o filieră elvețiană. De notat că ambasador
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Gazeta Transilvaniei”, din 1931 era prim-redactor la „Brașovul literar și artistic”, după 1930 evoluând tot mai mult în sensul ideologiei grupărilor de dreapta. Prezent în „Săptămâna”, „Telegraful român”, „Omul liber”, „Banatul”, „Semenicul”, „Viața săceleană”, „Luceafărul literar”, „Lupta”, „Lanuri”, „Țara Bârsei”, „Viața ilustrată”, „Porunca vremii”, „România eroică”, „Tribuna”, „Ardealul”, „Plaiuri năsăudene”, „Klingsor” (semna și A. Postol, Ideal), publică, după volumele Ancore (1926) și Talaz (1933), o culegere cuprinzând întreaga sa creație lirică, Traista mea (1940). Din 1930, devine membru al Societatății
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
și Talaz (1933), o culegere cuprinzând întreaga sa creație lirică, Traista mea (1940). Din 1930, devine membru al Societatății Scriitorilor Români, până în 1944, când a fost exclus, alături de alți scriitori favorabili Axei. A mai activat în Asociația Ziariștilor din Țara Bârsei și în Sindicatul Presei din Ardeal și Banat. Poezia lui B.-L., mult îndatorată unor modele, este, în ceea ce are particular, o râvnă a „țintelor mari”. Meditația afirmă, pe tipare romantice, orgoliul spiritului și aspirația înălțării la „lumea ideală” (Destinul
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
anii 1926 și 1928, președintele despărțământului Brașov al Astrei, când s-a aflat printre inițiatorii înființării Bibliotecii „Dr. Alexandru Bogdan”, devenită Biblioteca Municipală Brașov. În 1948 a fost ales membru al Academiei Române. A editat, între anii 1929 și 1938, „Țara Bârsei”, revistă de cultură, și a colaborat și la „Transilvania”, „Gazeta Transilvaniei”, „Societatea de mâine”, „Familia”, „Tribuna” (Arad), „Dreptatea” (Brașov), „Românul” (Arad), „Gând românesc”. A semnat și cu pseudonimele S. Tamba și N. Hurlup. Două sunt în principal laturile scrisului lui
BANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]
-
iar România este prezentă ca peisaj interior, ținut de taină care se suprapune dureros spațiilor exterioare. Starea de dor este „radiografiată” tulburător, convingând prin simplitate și naturalețe: „tu vezi un bulgăr de humă / și-n somn strângi în pumni Țara Bârsei: / acesta e dorul” (Radiografia cuvântului dor). Sinceritatea patriotismului lui B. este dezarmantă în poeziile angajate politic, care-i exprimă încrederea într-o Românie mai presus de negurile istoriei: „Te simt în sânge și-n vise / te port neîntrerupt / Românie / cu
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
din Moldova și Țara Românească 69. O importanță aparte a avut în Dobrogea transhumanța păstorilor ardeleni veniți la iernat în această regiune. Astfel, mocanii se instalau în toate părțile Dobrogei ajungând până la: Tulcea, Constanța sau Mangalia. Unii mocani din Țara Bârsei sau din părțile Sibiului erau și negustori, iar alții au devenit agricultori și s-au stabilit în Dobrogea. În acest context, s-a apreciat că "nicio parte a pământului românesc nu datorează Transilvaniei atât cât datorează Dobrogea"70. În Dobrogea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și râurile i-au ros cu totul. Afară de aceste două regiuni, care cuprind miezul Ardealului, mai sunt de jur împrejur câteva petece de podiș acolo unde marea făcea golfuri între munți. Cel mai însemnat colț al podișului ardelean e șesul Bârsei. La drept vorbind łinutul Bârsei e podiș numai prin înălțimea sa față de Marea Neagră, altfel ca înfățișare, e neted, întocmai ca și cea mai netedă câmpie.” (Simion Mehedinți) „Ardealul e străbătut în toate părțile de drumuri vechi și bine îngrijite...Călătoria
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cu totul. Afară de aceste două regiuni, care cuprind miezul Ardealului, mai sunt de jur împrejur câteva petece de podiș acolo unde marea făcea golfuri între munți. Cel mai însemnat colț al podișului ardelean e șesul Bârsei. La drept vorbind łinutul Bârsei e podiș numai prin înălțimea sa față de Marea Neagră, altfel ca înfățișare, e neted, întocmai ca și cea mai netedă câmpie.” (Simion Mehedinți) „Ardealul e străbătut în toate părțile de drumuri vechi și bine îngrijite...Călătoria noastră însemnează o trecere din
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
și cu leșii Și cu turcii. În timpul care le rămânea liber Între două primejdii, Acești oameni făceau din fluierele lor Jgheaburi Pentru lacrimile pietrelor înduioșate, De curgeau doinele la vale Pe toți munții Moldovei și ai Munteniei Și ai Țării Bârsei și ai Țării Vrancei Și ai altor țări românești. Au mai existat și niște codri adânci Și un tânăr care vorbea cu ei, Întrebându-i ce se tot leagănă fără vânt? Acest tânăr cu ochi mari, Cât istoria noastră, Trecea
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
PITIȘ Ecaterina, n. 1 dec. 1882, Brașov ‐ m. 14 ian. 1963, Brașov. Poetă. Fiica avocatului Nicolae Pitiș și a Reveicăi (n. Din). Participantă activă la viața cultural‐ literară brașoveană, P. a colaborat la Brașovul literar și artistic, Convorbiri literare, Țara Bârsei, Sămănătorul (1905‐1907), Luceafărul, Neamul românesc literar, Ramuri, Gazeta Transilvaniei, Gândirea, Cele trei Crișuri, Ritmuri, Prometeu, Cosânzeana, Drum drept, Gând românesc, Transilvania, Viața Românească, Cuget clar, Năzuința, Patria, la care deține rubrica „Icoane fugareʺ. Debut editorial cu vol. de Poezii
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
investiții majore în Moldova, exceptând zona Galațiului (în domeniul siderurgic). După înfăptuirea României Mari, Bucureștiul s-a trezit brusc într-o poziție periferică. Centrul geografic al țării translatase în jurul Brașovului, așa că au fost avansate propuneri privind mutarea capitalei în Țara Bârsei. Candidatura Brașovului era una serioasă, fiind situat la o răspântie de drumuri provenite din toate provinciile românești (având la îndemână cheia pasurilor Oituz și Rucăr Bran). Și totuși Bucureștiul a continuat să fie capitala țării fără prea multă dificultate dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dezvoltă pe o arie extinsă. De pildă, pasul Predeal cuplează bazinul Oltului superior cu cel al Prahovei, prin intermediul afluentului Timișul de Sus. Tot astfel, pasul Giuvala, din culoarul Bran Rucăr, unește bazinul Oltului superior de cel al Argeșului, prin intermediul afluenților Bârsa, respectiv Râul Târgului / Dâmbovița, cu posibilitatea de derivație și spre bazinul Ialomiței. Ni se deschid în fața ochilor căi, cu duiumul, care ne duc din Ardeal spre toate direcțiile din Muntenia. Nu foarte departe de pasul Predeal, se află un alt
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
tabără pentru anul următor. Lucrarea a continuat prin lucrarea spirituală deosebită realizată de sora Miculiț Mihaela, ajutată de fratele Emanuel Jurcoi. În perioada 2003-2004 s-a studiat Evanghelia după Marcu cu adolescenții bisericii. S-au vizitat următoarele biserici: Zimand-Nou, Cladova, Bârsa, Aleșd. Taberele organizate de fratele păstor Nelu Aliman în fiecare an, au contribuit la întreținerea relațiilor dintre tinerii diferitelor biserici (Maranata, Bârsa, Aleșd, Sebiș și Cuvin). 13.2. ANEXĂ Harfa Copiilor 1. Acceleratul vine,ce merge către cer; El intră
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
perioada 2003-2004 s-a studiat Evanghelia după Marcu cu adolescenții bisericii. S-au vizitat următoarele biserici: Zimand-Nou, Cladova, Bârsa, Aleșd. Taberele organizate de fratele păstor Nelu Aliman în fiecare an, au contribuit la întreținerea relațiilor dintre tinerii diferitelor biserici (Maranata, Bârsa, Aleșd, Sebiș și Cuvin). 13.2. ANEXĂ Harfa Copiilor 1. Acceleratul vine,ce merge către cer; El intră-n stațiune,pe drumul cel de fier Vezi,sună clopoțelul și șeful dă semnal, Macazul loc își are iar drumul duce-n
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
duhovnicească de ctitor și făcător de carte de învățătură creștinească ai întărit împărăția credinței ortodoxe acolo unde apostolii Celui Înălțat la ceruri au clădit-o. Au plecat călărași spre toate mânăstirile ctitorite de măria ta, în țara Oltului și a Bârsei, la Râmnicul Vâlcii și cel al Sării, și spre București. Au plecat călărași dincolo de hotare, spre Ismail, Brăila și Cerneți, unde măria ta ai pus piatră peste piatră ca să ridici sfinte biserici pentru creștinii năpăstuiți. Au plecat și spre Stambul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Românii rămân Însă locuitorii cei mai numeroși . Prin 1210, alături de sași, secui și pecenegi, ei fac parte din oastea comandată de comitele Ioachim din Sibiu. În 1241, Împreună cu secuii apărau trecătorile Carpaților Orientali, În fața tătarilor. “Țările”Românilor Maramureșul, Hațegul, Făgărașul, Bârsa Își păstrează tradițiile voievodale și cneziale. Spre sfârșitul veacului al XIIIlea și Începutul celui următor, voievozii Transilvaniei Ronald Borșa (1282, 1284 -1285, 1288 -1293) și Ladislau Kan ( 1294 - 1359) Își asumă prerogative sporite. Primul, În numele unui regatum Transivanum, convoacă la
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Peninsula Balcanică, Imperiul Bizantin se destramă sub loviturile turcești. La Începutul sec. al XIII lea, regii unguri Încearcă să-și extindă stăpânirea asupra regiunilor extracarpatice. Pentru realizarea acestui obiectiv, ei apelează la cavalerii teutoni, care primesc vremelnic În stăpânire Țara Bârsei. Învingători ai cumanilor, teutonii acționează Încă din primii ani pe cont propriu atât la miazănoapte de Carpați, cât și la miazăzi. Ca urmare, pe la jumătatea celui de-al treilea deceniu la veacului al XIII lea armata regală Îi alungă din
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
o voievod (termen slav); o duce (termen latin). -O parte din aceste autonomii au supraviețuit în timp pe temeiul înțelegerilor convenite cu puterile care au dominat spațiul european de est și sud-est, purtând diferite denumiri: o “țări”: Țara Sipenițului, Țara Bârsei, Țara Făgărașului, Țara Zarandului, Țara Maramureșului; o “codri”: Codri Cosminului, Codrii Herței, Codrii Lăpușnei; o “câmpuri”: Câmpul lui Dragoș, Câmpul lui Vlad; o “ocoale”: Câmpulung, Vrancei. II. Constituirea statelor medievale românești -a fost un proces de durată care s-a
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]