1,332 matches
-
regulă în cap, ca să ne iasă gărgăunii, nici ecoul înfricoșător de pe Edgar Quinet al lozincilor devastatoare " Moarte studenților! Moarte intelectualilor!". Nici aplauzele peceriste ale unor femei cu pungi în mîini care se excitau teribil de cîte ori mai luam o bîtă în cap sau un șut în fund, nici gemetele înspăimîntătoare ale femeii gravide peste care am fost aruncată în fîntîna din Piață. Nici fuga pe la spitale ca să-i căutăm pe colegii de la Filologie, Filosofie, Matematică, Istorie, Fizică, Arhitectură bătuți cumplit
Mai bine golan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9557_a_10882]
-
și-a furat-o" de la Nikita, în direct!" (apropo.ro 21.07.2008). Sînt și formulări în care, în locul pronumelui o, apare chiar "obiectul furtului", respectiv instrumentul sau actul lovirii: "săracii au trăit mineriadele și cine și-a furat o bâtă pe spate nu uită cât o trăi" (dianatusa.ro); "niciodată nu și-a furat o găleată de gunoi (goală evident) în creștet" (muzicisifaze.com); "fiecare din noi și-a furat o trântă" (luciananeacsu.blogspot.com). Expresia a o fura este
La furat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7736_a_9061]
-
dupe aceia de către cel ce bâțâia dîn cap și da din mâini... "nu mai da din mâini... nu mai da din mâini..." striga lumea, vorbele mulțimii de epocă ce rămaseră în istorie, aceia se retraseră cu înfumurarea lor proptită în bâte. Dar mai veniră ei o dată... și încă o dată... Nu a venit clipa ca președintele de atunci, luat la răspundere, - și luat de tot! - și debarcat cine știe unde, moralmente, că altfel istoria trecu. Dar un martor direct există, eliberatul vișiniu, scăpat la
Eliberarea șefului vișiniu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9682_a_11007]
-
stade de france/ noaptea se aud sirenele poliției și ale pompierilor/ elicopterele suvolează saint-denis/ fiii imigranților nu se mai simt francezi/ își agită excitați cartea de identitate/ s-au săturat de discriminare mizerie șomaj/ și atacă autobuze vitrine intră cu bâtele în carrefour/ și distrug// furia fostelor colonii răscumpără păcatele coloniștilor/ care le-au tulburat somnul/ acum sunt două popoare diferite aici/ cel din paris și cel din periferii: liberté, égalité, diversité". (p. 37) Poemele lui Gheorghe Mocuța din volumul călătorie
Parisul sufletelor împovărate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9742_a_11067]
-
să-și disprețuiască profund contemporanii și să rămână un om singur. și el detesta tirania talk-show-urilor televizate care „conduc guvernul“ și consemna antiamericanismul, populismul feroce al cuplului celebru pe la sfârșitul anilor ’90: CTP & Marius Tucă. Pe lângă televizor, politicienii au găsit bâte noi să-și lovească mortal adversarii: Parlamentul, Curtea Constituțională, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Supremă și, în general, tot ce înseamnă instituție-cheie în România. Am văzut în ultimii ani zeci de mineriade în Parlament: de la tentativa de suspendare a președintelui
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
domnul Patriciu: „intelectualii de acum nu fac diferența între succesul antreprenorial bazat pe codul etic al capitalismului și, de cealaltă parte, furtul în complicitate cu birocrația statului“. Mineriada continuă, așa este, dar mâinile văzute și nevăzute care mânuiesc și astăzi bâta trebuie căutate în altă parte. și domnul Patriciu, expert în filme cu lovituri sub centură, știe exact numele noilor mineri. Aseară, la o dezbatere pe tema mineriadelor, Andrei Cornea a surprins esența României de azi: o țară pe muchie de
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
de astăzi, FSN-ul condus de Ion Iliescu, a fost continuatorul Partidului Comunist Român. Sub noua denumire s-au regrupat după 1990 nomenclaturiști și securiștii regimului Ceaușescu, confiscând rapid Revoluția. Neocomuniștii au acaparat rapid pârghiile puterii, înăbușind revoltele străzii cu bâta mineriadelor. Partidele istorice, reprezentate de liberali și țărăniști, au simțit pe pielea lor teroarea postcomunistă, exercitată la comanda lui Ion Iliescu. După 20 de ani, liberalii lui Crin Antonescu și câțiva țărăniști activi în anii ’90 împotriva FSN-ului și
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
Numai astăzi ni se întâmplă să ne amintim, vag și cu un zâmbet ironic pe buze, de înțelegere și compasiune. Simțiți și voi, dar nu vă puteți reprima un gând: omul ăsta a luat-o razna? De mâine, revenim, cu bâta ridicată, în fața peșterii. Și din acest motiv, astăzi, numai astăzi, voi închide puțin comentariile. Bucurați-vă de vacanță sau de o seară frumoasă.
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
se înțeleg doi oameni care vorbesc unul în franceză și altul în română. Cineva chiar ascultă la ușă. Și cum nu-și poate explica tonul ridicat al celui care vorbește română, intră pe ușă. Și nu singur, ci cu o bâtă de baseball în mână. Lionel vede, pe deasupra flăcării chibritului, intrând în încăpere mai întâi o pereche de cizme de cauciuc verzi, pe urmă o bâtă ținută în mâna dreaptă, care lovește, periodic, palma mâinii stângi și, la urmă, pe Roman
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
ridicat al celui care vorbește română, intră pe ușă. Și nu singur, ci cu o bâtă de baseball în mână. Lionel vede, pe deasupra flăcării chibritului, intrând în încăpere mai întâi o pereche de cizme de cauciuc verzi, pe urmă o bâtă ținută în mâna dreaptă, care lovește, periodic, palma mâinii stângi și, la urmă, pe Roman. De data asta, lui Lionel i se face frică de-a binelea. Aranjează jaluzelele verticale în așa fel încât să nu se poată vedea de
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
care se întoarce spre Grișa. Acesta privise stupefiat acțiunea lui Roman, care, adevărul e, se desfășurase în mare viteză. Grișa își revine din uluială și duce mâna dreaptă spre pistol. Înainte de-a ajunge la pistol, Roman îi proptește vârful bâtei în piept și-l avertizează: Nici să nu te gândești. Ia zi, durule, știi să scrii cu mâna stângă? — Nu, răspunde Grișa, tot în rusește. — Ar fi cazul să înveți. Cu o lovitură de baseball, la fel de puternică, îi rupe și
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
o să fiu mai competent? Nu, dar orișicât... Ești francez, e altceva... Lionel iese. E ora 13.10. Lionel a terminat de strâns lucrurile proprii din baraca de pe șantier. Când să tragă jaluzelele, se deschide ușa. Lionel își potrivește la îndemână bâta de baseball, amintire de la Roman. Alarmă falsă: în cameră intră Gérard Clément, pe care-l cunoaște de la televizor, împreună cu un tip rușinos. — Putem intra? întreabă Gérard. — Ați intrat deja. — Sunt... — ...tipul de la televizor care vrea să mă salveze cu orice
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
poți ierta... dar aiștia nu au nici o scuză. Îs de-ai noștri, numai că au îmbrăcat haina satanei. Își zic legionari. Și când au făcut asemenea prăpăd? a întrebat Costăchel. În urmă cu două zile. Au năvălit peste oameni cu bâte și pistoale. Au distrus, au furat și au bătut fără alegere, fie român, fie evreu, fie armean. Era suficient să ai o prăvălie sau să te știe mai avut puțin. Au tras-o rău de tot cei care au spus
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
troglodiți care își zic legionari. Iată unde duc extremismul și doctrina nazistă de sorginte nemțească. Țara asta se duce de râpă repede, dacă se va continua așa. Nu era suficientă o dictatură. Cea militară. Aceasta mai trebuia dublată de dictatura bâtei și analfabetismului politic... Aici i-am numit pe legionari. Costăchel a rămas în mijlocul încăperii. Nu știa ce să facă. Să plece sau să rămână? Doctorul și-a dat seama de situație și a intervenit: Te rog să-mi ierți ieșirea
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
sunt primar, domnule doctor. M-au scos din primărie la două zile după ce am fost la dumneavoastră. Asta era de așteptat, pentru că ei nu pot guverna cu oameni întregi la minte și cu judecată sănătoasă. Ei se bazează pe forța bâtei și a pistolului... Cine nu i cu ei este considerat dușmanul lor. Iar m-a luat valul revoltei, primare. Acum mergi sănătos și, când mai treci prin târg, nu mă ocoli. Îmi face plăcere să stau de vorbă cu oameni
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
crezi? Eu cred că îi oleacă de politician. Tu ce ai crede dacă l-ai auzi spunând: „Iată unde duce extremismul și doctrina nazistă de sorginte nemțească. Nu era suficientă o dictatură - cea militară. Aceasta mai trebuia dublată de dictatura bâtei și a analfabetismului politic”. Știu și eu? Nu prea am înțeles eu toate vorbele pe care mi leai spus și nici nu mă pricep la politică... Ar fi bine măcar să înțelegem cât de cât ce se întâmplă și ce ne
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Tremurici, Jdivircă, Târliboacă, Pojaroaia, Cucoșoaia, Bontanaia, Motoara, Fârlifusa, ș.a. Pe lângă fotbal, sportul „rege” oriunde, jucam multe jocuri reprezentative pentru anii de după război: burda, copcica, poarca, ultimul chiar foarte îndrăgit, căci loveam o minge confecționată din cârpe cu un soi de bâte originale îcrose) care, în final, trebuia să ajungă intr-o gaură săpată în pământ, joc similar cu hocheiul pe iarbă de astăzi sau poate cu sportul național, oina. De două ori pe săptămână, marțea și joia după amiaza, de la ora
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
a participat întregul oraș, al cărui întreținător era. Au plâns toți cei care au luat parte la ceremonie. Păi, da, au plâns, că atâta le mai rămăsese, de la mesia lor, decedată dintr-o infimă neatenție. Casca de protecție În suburbia Bâta, a municipiului Lotca, trăiau oameni relativ bogați,și foarte harnici.Până când li s-au dezvoltat livezile și viile erau și foarte pașnici. Se ocupau cu creșterea vitelor și a oilor. Îndeletnicirea le aducea venituri potrivit de mari, dar, suficiente, ca să
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cu creșterea vitelor și a oilor. Îndeletnicirea le aducea venituri potrivit de mari, dar, suficiente, ca să poată duce o viață, în general, îndestulată. Produsele animale erau și principala lor sursă de bani. N-ar fi aflat lumea, cine sunt trăitorii Bâtei, dacă localitatea lor n-ar fi intrat într-un stadiu nou de dezvoltare. Anume, de mare producătoare de fructe și struguri. Consumau și în stare proaspătă, în familiile proprii; dar, și vindeau, tot în stare proaspătă. Mai apoi, au descoperit
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
întâlneau, doitrei, obligatoriu, urmau a-și monta, casca de protecție, pe cap. Căci, cu siguranță, nu mai dura mult, până ce, stârnindu-și nervii, fie unul, fie altul, din te miri ce, de îndată duceau mâna la curea, zmulgeau de acolo bâta, și, dă-i la cap! și, din bâtă în bâtă, se ajungea la o bătaie înverșunată, încât numai casca de protecție era aceea care venea, din când în când, bâtelor, de hac. În zile de sărbătoare, când mai totă lumea
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
de protecție, pe cap. Căci, cu siguranță, nu mai dura mult, până ce, stârnindu-și nervii, fie unul, fie altul, din te miri ce, de îndată duceau mâna la curea, zmulgeau de acolo bâta, și, dă-i la cap! și, din bâtă în bâtă, se ajungea la o bătaie înverșunată, încât numai casca de protecție era aceea care venea, din când în când, bâtelor, de hac. În zile de sărbătoare, când mai totă lumea era acasă, și când în promenadă, mai ales
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
pe cap. Căci, cu siguranță, nu mai dura mult, până ce, stârnindu-și nervii, fie unul, fie altul, din te miri ce, de îndată duceau mâna la curea, zmulgeau de acolo bâta, și, dă-i la cap! și, din bâtă în bâtă, se ajungea la o bătaie înverșunată, încât numai casca de protecție era aceea care venea, din când în când, bâtelor, de hac. În zile de sărbătoare, când mai totă lumea era acasă, și când în promenadă, mai ales către seară
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ce, de îndată duceau mâna la curea, zmulgeau de acolo bâta, și, dă-i la cap! și, din bâtă în bâtă, se ajungea la o bătaie înverșunată, încât numai casca de protecție era aceea care venea, din când în când, bâtelor, de hac. În zile de sărbătoare, când mai totă lumea era acasă, și când în promenadă, mai ales către seară, în vreme ce întreaga suflare a suburbiei ieșea din casă, trecătorul ori vizitatorul, întâlnea ceva ca de pe altă lume. Căștile de protecție
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ca niște stele terestre, mișcătoare, când în grupuri compacte, când răzlețe, dar, niciodată, de una singură. Prieteniile și liniștea continua, pe urmă, până se afuma primul bâtaș. Că, de-acolo înnainte, distracția pierea. Într-o zi, primarul a primit o bâtă-n cap, nu s-a mai putut ridica de jos. Ce jale a fost atunci! Ce jale, oameni buni! Ulterior, mortul a intrat în groapă, iar casca de protecție, în legendă și tradiție. Ciocârlia, regina-mireasă Vara era caldă, frumoasă. Câmpia
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
place să asmută pulimea pă noi". "Eee, e și după interese, dom' ministru. Ce, parcă noi om fi proști și nu știm." "Băi, Relule, o știm noi, oamenii serioși, oamenii destupați, da' poporu' ăsta dă melteni e prost, dom'ne, bâtă dă prost! Imediat pune botu' la vrăjeală. C-așa-i românu', bou și putoare. Pă cinstite! N-ai să vezi popor mai dobitoc, mai leneș, mai jegos, mai cu păr pă limbă și mai nerecunoscător dăcât românii! Acuma, pă bune
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]