434 matches
-
care plecase la liceul din Tiraspol pe care îl absolvise patru ani mai târziu. Imediat ce terminase școala primară și începuseră să studieze istoria Rusiei, colegii îl luau peste picior din cauza numelui său. La Tiraspol, unde plecase ca să-și continue studiile, bășcălia căpătase nuanțe pe care nu le mai putea suporta. Rezolvase repede problema, statura și conformația lui fizică îl ajutaseră să îi reducă la tăcere pe colegii răutăcioși. După câteva confruntări soldate cu nasuri rupte și ochi umflați, nimeni nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
acel personaj, nu vedeam farmecul nici măcar În treacăt, Însă mi-am păstrat părerea pentru ocazii mai bune. Individul ăsta, Coubert sau cum s-o fi numit, avea fața arsă, desfigurată? Isaac mă observă cu un zîmbet la jumătatea drumului Între bășcălie și Îngrijorare. — N-am nici cea mai vagă idee. Persoana care mi-a povestit toate astea n-a apucat să-l vadă, și le-a aflat fiindcă tînărul Cabestany i le-a povestit secretarei a doua zi. Despre fețe arse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
fiindcă mă așteaptă treizeci și două de minți În alb. Profesorul Velázquez mi-a făcut cu ochiul și a dispărut În interiorul aulei, lăsîndu-mă singur cu Bea. Nu știam Încotro să mă uit. — Ascultă, Bea, În privința insultei, Într-adevăr... — Vorbeam În bășcălie, Daniel. Acum știu că a fost o chestie de copii, iar Tomás te-a bumbăcit de-ajuns. — Mă mai doare și acum. Bea Îmi zîmbea, cu ceea ce Îmi păreau a fi gînduri pașnice ori, cel puțin, de armistițiu. Și-apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
șiruri de case luminate ca niște pomi de crăciun, mai lipseau doar focurile de artificii și călușeii, cel puțin nu apăreau oameni la ferestre ca să se distreze pe seama spectacolului pe care strada li-l oferea gratis, să râdă, să facă bășcălie arătând cu degetul mașinile tamponate. Subalternii cu vederi scurte, din aceia pentru care numai clipa prezentă interesează, așa cum sunt aproape toți, cu siguranță ar fi gândit așa, ar fi gândit-o, poate, și unii subsecretari și consilieri cu viitor limitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
-uri și de subcultură, eu i-am și întrebat, ați încercat și altceva?, nu facem rating, mi-au răspuns, o să devenim un popor care se uită la telenovelele de la bloc, râdem?, nu e rău, dar noi nu râdem, noi facem bășcălie, și bășcălia desacralizează, umor?, da, umorul e o chestie creștină, asta da, ăsta era Creangă, el avea umor, nu făcea bășcălie. Învățământul teatral românesc s-a distrus, tu dai pe piață, de la școala aia particulară, niște Iacobeți - și se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de subcultură, eu i-am și întrebat, ați încercat și altceva?, nu facem rating, mi-au răspuns, o să devenim un popor care se uită la telenovelele de la bloc, râdem?, nu e rău, dar noi nu râdem, noi facem bășcălie, și bășcălia desacralizează, umor?, da, umorul e o chestie creștină, asta da, ăsta era Creangă, el avea umor, nu făcea bășcălie. Învățământul teatral românesc s-a distrus, tu dai pe piață, de la școala aia particulară, niște Iacobeți - și se uită lung, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
un popor care se uită la telenovelele de la bloc, râdem?, nu e rău, dar noi nu râdem, noi facem bășcălie, și bășcălia desacralizează, umor?, da, umorul e o chestie creștină, asta da, ăsta era Creangă, el avea umor, nu făcea bășcălie. Învățământul teatral românesc s-a distrus, tu dai pe piață, de la școala aia particulară, niște Iacobeți - și se uită lung, cu reproș, la Maestru. Democrație?, păi, învățământul nu se democratizează, profesorul e profesor, îl asculți, el e magistrul tău, politica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de mine. Ăștia nu pot fi păcăliți, ăștia nu se uită la kitschuri. Spectacolele mele sunt și de umor. Adică la mine se râde în spectacole și se râde copios. - Prin dispariția umorului din societate și prin înlocuirea lui cu bășcălia, pare-se că am asistat la o mare conspirație împotriva românilor ... - Uite, vezi tu, îți dau un exemplu absolut admirabil de decădere, dacă vrei, a spiritului acesta românesc. Pe un bucureștean de acum 40, 50 de ani îl calcă un
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
vrea să-l știe. La ce i-ar folosi trecutul cu rătăciri și ascunzișuri?! Azi bani de ai, le ai pe toate și nu-ți dai duhul prin desișuri... BALADA PARLAMENTARULUI M-ați condamnat la Parlament cu votul vostru-n bășcălie și vă simțiți cam ofensați de lozul din democrație. Nu-i cazul, zic, să fiți frustrați și firul să-l crăpați în patru - suntem popor folclorizat, unde istețu-i musai hâtru. Ce vă rămâne de făcut de mă-ntrebați, vă spun
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
benefică în măsura în care distruge fertilizator. Două feluri de ironie: ironie agitată și ironie calmă. Dacă există zăcăminte de cultură, apare la suprafață umorul, plăcerea jocului. Ironia, în accepția pozitivă, constituie dovada directă a bunăstării spirituale. Etc...”. Găsim definită ironia și ca „bășcălie, batjocură, înțepătură, cu semnificație opusă sensului obișnuit”, dar și ca „ascuțit spirit de observație”. Îmi convine a doua...; mai greu de realizat. George Budoi scrie că „Ironia este umorul inteligent, iar bășcălia este umorul prostului”. Și epigrama are o bună
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
bunăstării spirituale. Etc...”. Găsim definită ironia și ca „bășcălie, batjocură, înțepătură, cu semnificație opusă sensului obișnuit”, dar și ca „ascuțit spirit de observație”. Îmi convine a doua...; mai greu de realizat. George Budoi scrie că „Ironia este umorul inteligent, iar bășcălia este umorul prostului”. Și epigrama are o bună doză de ironie. Aș spune că „epigrama este o ironie fină”... Desigur, este mai interesant să citiți integral cărțile d-lui Ștefănescu, dacă le găsiți. Aici găsiți doar un concentrat, precum cele
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
pentru lipsa lor de umor, încerc să-mi imaginez care e relația cauză - efect: nu au umor pentru că, totul mergând bine, nu au motive să facă haz de necaz sau invers, totul merge bine pentru că nu au umorul de tip bășcălie, specific latin ? Și cum, așa cum sper, voi ajunge la un moment dat și în Germania și voi descrie și excursia aceea, încerc să-mi imaginez rezultatul. Brrr ! Și cu asta, vă spun Adiós! august 2010 Referință Bibliografică: España es diferente
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
pentru unii, o problemă, afirm și eu precum D.Vatamaniuc: „E foarte bine că avem o problemă Eminescu”. Acesta să fie motivul că Eminescu a devenit Poet Național pe bază emoțională? Mă gândesc că la un românism cu o recunoscută bășcălie a desconsiderării de sine, Eminescu poate să capete, cum spunea Eugen Ionescu, în 1932, un „rol de figurant în cultură”. Sunt destule încercări de deconstrucție a mitului eminescian, însă nu a fost găsit un înlocuitor. A încercat N. Manolescu să
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE – EMINESCU ! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361169_a_362498]
-
lumina reflectoarelor, este și spontan căci are mult talent și generoși talanți oferiți de Stăpânul, Creatorul și Proniatorul, și care sunt fructificați și cultivați de el cu multă strășnicie, de asemenea, are mult umor și o fină ironie (dar nu bășcălie ori sarcasm), ce dă farmec prin abilitatea și eleganța cu care abordează momentele cheie. Dan Puric este el însuși un personaj: misterios și tulburător. Cu el și datorită lui, poți căuta și chiar ai șansa de a găsi frumusețile și
OMUL FRUMOS – DAN PURIC, AJUNS LA ÎMPLINIREA A 55 DE ANI DE VIEŢUIRE PĂMÂNTEASCĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364127_a_365456]
-
de salvare. Totul pare pierdut și acceptat de toată lumea. Iar micul ecran are rolul lui progresiv de îndobitocire. Adolescența pare o pensie timpurie. Hazul e atâta de penibil, încât seamănă cu diareea. Se râde de orice și oricine, ignorându-se bășcălia de odinioară. De sub brațele transpirate țâșnesc duhori greu de digerat. Se fac compromisuri peste compromisuri pentru a se admite acest prezent bulversant. Capete cu gâturi înlănțuite kichtos în aur răspund prompt la orice interjecție a fătucilor devenite doar simple căldări
RADIOGRAFIA ZILEI-NAŢIUNE FĂRĂ RAŢIUNE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368291_a_369620]
-
tot tiptil a și plecat, Măi vesel palca și vioi, Da’ milosea a ustuloi Pe flunte când m-a salutat, Așa că io, aș vlea să știe Copiii lai, ca Moș Clăciun Ezigstă și e tale bun...... Și fala să fac bășcălie, Îi plate țuică și piftie.... Cledeți-mă când io v-o spun! P.S. Am povestit te s-a-ntâmplat Și lu tăticu’ și mămică, Si, flate, toata ziulica Atât de mult s-au minunat ! Gata . Valeriu Cercel Referință Bibliografica: Poezioală desple
POEZIOALĂ DESPLE MOS CLĂCIUN de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367795_a_369124]
-
lucruri s-ar anula, și iată, în acest fel, este un monument al Omului, închinat permanent lui Dumnezeu, fiindcă El ne-a lăsat acea scânteie divină din noi, ca să putem să ne desăvârșim.” Și, uite așa “După atâta amar de bășcălie și desnadejde, de autoflagelare, a sosit ceasul să spună cineva, pătrunzător și adecvat, că nu este chiar o nenorocire să fii român (ba chiar să fii și frumos). Dan Puric (Maestrul, Apologetul și Mărturisitorul delicat și sensibil) are o alcătuire
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
urcuș spre altitudinea stadiului moral și religios, presărat, nimbat și însoțit de o smerenie și umilință active, fiindcă are de învins vrășmași și dușmani redutabili cum ar fi: uitarea, oportunismul, lașitatea, ipocrizia, slugărnicia, indiferența, ignoranța, sfidarea valorilor autentice, aroganța, zeflemeaua, bășcălia și, mai ales, ateismul. Prin urmare, cu toții suntem chemați la reașezarea în locul acestora a virtuților și aspirațiilor curate și sincere, fapt ce presupune cultivarea unei atitudini ferme și curajoase, plină de responsabilitate și spirit de jertfă ori sacrificiu, ceea ce ne-
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
urcuș spre altitudinea stadiului moral și religios, presărat, nimbat și însoțit de o smerenie și umilință active, fiindcă are de învins vrășmași și dușmani redutabili cum ar fi: uitarea, oportunismul, lașitatea, ipocrizia, slugărnicia, indiferența, ignoranța, sfidarea valorilor autentice, aroganța, zeflemeaua, bășcălia și, mai ales, ateismul. Prin urmare, cu toții suntem chemați la reașezarea în locul acestora a virtuților și aspirațiilor curate și sincere, fapt ce presupune cultivarea unei atitudini ferme și curajoase, plină de responsabilitate și spirit de jertfă ori sacrificiu, ceea ce ne-
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
de pe atunci îl citeam cu sufletul la gură. Astăzi am recitit pamfletul și nu m-a mai impresionat atît, cum mă impresionează, de pildă, pamfletul din Scrisoarea III. La Eminescu se simte și durerea, la Cezar Ivănescu e mai multă bășcălie, fără durere. Dar să trecem la pupături mai dulci. Bunicul meu (avea vreo 75) se întîlnește cu una din babe, care trebuie să fi fost o frumusețe în tinerețe, însă acum era o babă știrbă și singură, căci moșul îi
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
boccele, băbătii, babete, baci, bătăuși bezmetici, badea Baboi, bădița Blejușcă, bistrițeni blajini, bărboși, borcoi buzați, “Baragladină!”, boroaice, “bahtă! bahtă! bahtă!”, bubuline, bașoalde, balabuste, borțoase, băgăreți, blegi, buzunăreli, bruftuluială, burdușeli, buchiseli, “Buf, bof!”, “Boule!”, “Beșinos bătrîn!”, “Bătu-te-ar benga!”, bocete, bășcălii, batjocură buruienoasă, baliverne, “Bărbatu-i bine?”, “Bolește”, brașoave, bancuri, bîrfe, bodogăneală, Bombonel bagă bețe Bunicii, Brucan bîjbîie, Bogdan Baltazar bănuiește, barem Băsescu beștelește, boborul blastămă, beție, barbarie, biznis, bunăstare, baligi, beneficii, balamuc, bairam. Bazar, bădie! Buticarul: Bre, basarabeanco, bagă-ți
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
de iscusiți. ȘI ACUM Dacă-n versurile sale, Alexandru le-a prezis... E normal ca șarlatanul să steie în boxă-chis! Cum au fost cârmacii țării pe cel timp de grea robie... Priviâi-i, la fel conduc și astăzi, într-o mare bășcălie! Referință Bibliografică: CârMACII de Alexandru Vlahuță / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1118, Anul IV, 22 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
stimă și-o țuică de la slăvină!... Vă salut cu veselie, ILIE STRĂGĂLIE. ALIANȚĂ-VESELIE!... La nea Pârvu,-n prăvălie, La opt fix, ca la trompet: Adunarea la bufet; Ca s-o dea pe veselie! Moș Ilie, Străgălie Nu-i arde de bășcălie, Aere-un of... Cum să mai tacă?!... Când guvernu` e pe creacă Și cu păhărelul închină: - Vinu-i bun de la slăvină, Dar o țuică aromată... Prună veche, descântată, Dacă-o bem de dimineață, Ne face poftă de viață. Leanca mea așa
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
pentru unii, o problemă, afirm și eu precum D.Vatamaniuc, “E foarte bine că avem o problemă Eminescu “.Acesta să fie motivul că Eminescu a devenit Poet Național pe bază emoțională ? Mă gândesc că la un românism cu o recunoscută bășcălie a desconsiderării de sine, Eminescu poate să capete , cum spunea Eugen Ionescu, în 1932, un “rol de figurant în cultură. “ Sunt destule încercări de deconstrucție a mitului eminescian, însă nu a fost găsit un înlocuitor.A încercat N.Manolescu să
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE, EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361831_a_363160]
-
a spus: „Talita kumi“ Dar nu pentru inconștienți. Iar Ziua Domnului, ca hoțul În miez de noapte va sosi Femeia va dormi, iar soțul Reviste porno va citi. N-avem conștiința tragediei Și totul luăm „a la légere“ Noi, campionii bășcăliei Am compromis orice mister. Avem o scuză de fațadă: „Lasă, că merge și așa!“ Trădăm la primul colț de stradă Și-apoi încălecăm pe-o șa. Senzația e de plutire De infinit parașutism Noi am făcut mișto subțire Și de
ROMÂNII E DEŞTEPŢI! ... NE AMINTEŞTE ZEFLEMEAUA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365890_a_367219]